Angina pectorala este un complex de simptome rezultat al discorcondantei dintre necesarul si aportul de oxigen al miocardului. Aflati mai multe despre angina pectorala din materialul urmator.
Angina pectorala (angina pectoris) este boala care se manifesta prin accese de sufocare si dureri in regiunea inimii, de durata scurta, declansate in mod obisnuit de efort.
Boala simptomatica trebuie controlata prin tratament medicamentos. Daca simptomele sunt instabile, este indicata internarea. Este neaparat necesara prezentarea la medic.
Angina pectorala poate ramane stabila ani la rand, dar cu o evolutie imprevizibila, cu pericolul de a surveni: aritmii cardiace, soc cardiogen, edem pulmonar acut, infarct miocardic, moarte subita.
Exista mai multe tipuri de angina, cea clasica purtand denumirea de angina stabila. Ea este determinata de un anumit efort si dispare la repaus. Daca aveti angina stabila, cu siguranta ca sunteti in stare sa prevedeti care sunt activitatile care va declanseaza criza anginoasa.
Un alt tip de angina este angina instabila. Ea este o stare evolutiva mai grava, care poate aparea si in repaus sau chiar in somn, fara sa poata fi prevazuta in vreun fel. Angina instabila trebuie sa fie interpretata ca un semn al unei afectari cardiace severe, care preceda, mai devreme sau mai tarziu, un preinfarct.
Sindromul X coronarian este o afectiune care se manifesta prin dureri retrosternale cu caracter anginos, frecvent cu semne de ischemie miocardica, in absenta afectarii vaselor coronare. Diagnosticul de sindrom X coronarian se stabileste daca exista urmatoarele:
Nimeni nu stie cu siguranta care sunt cauzele acestui sindrom, dar exista mai multe teorii. Cea mai importanta teorie sustine ca sindromul X coronarian este cauzat de o afectiune slab definita a vaselor mici din muschiul inimii (vase prea mici pentru a putea fi vizualizate prin coronarografie). A doua teorie importanta sustine ideea existentei unei anumite “hipersensibilitati” la durerea cardiaca. Este foarte posibil ca pacientii cu sindrom X coronarian sa prezinte ambele cauze.
Durerea este cel mai important semn. Ea este localizata initial la mijlocul toracelui si deseori iradiaza catre membrul superior stang, catre gat sau chiar catre abdomen. Durerea creeaza senzatia unei constrictii toracice puternice, a unei ”gheare” (junghiuri in zona inimii) care strange intregul piept. Este de asemenea posibil ca bolnavul sa poate simti o durere ca de ”arsura” sau ”sufocare” si care este insotita uneori de anxietate (sentiment de teama, teama de moarte iminenta). Durerea este variabila – de la jena sau disconfort pana la dureri atroce. Sediul durerii este reprezentat de regiunea retrosternala mijlocie si inferioara si de regiunea cordiala. Unii pacienti sesizeaza aceasta durere numai la un nivel periferic (brat, gat). Alteori, din cauza asocierii cu senzatia de arsura retrosternala, durerea este confundata cu o indigestie. De fiecare data insa, la aceeasi persoana durerea are aceeasi localizare si iradiere.
Durerea anginoasa dureaza cel mult cinci minute. Daca tine mai mult si este de natura cardiaca, aceasta durere poate fi foarte probabil consecinta unui infarct miocardic, in care durerea dureaza ore intregi. Aceasta durere in piept apare la efort si dispare la repaus.
Alte simptome care mai pot aparea in cazul anginei pectorale sunt: anxietate, stare de oboseala, transpiratii reci, tulburari de vedere. Toate acestea insa nu sunt semne specifice.
Criza dureroasa este insotita uneori de palpitatii, transpiratii, paloare, lipotimie, lipsa de aer, eructatii.
Durerea anginei apare si anumite conditii:
O serie de factori de risc coexistenti fac mai probabila aparitia anginei pectorale. Amintim aici hipertensiunea arteriala, hipercolesterolemia sau alte tulburari ale metabolismului grasimilor (obezitatea), fumatul. Angina mai apare si in cadrul altor boli, cum ar fi anemia, bolile valvulare aortice, tulburarile de ritm cardiac sau functionarea exagerata a glandei tiroide. Angina este intalnita mai ales la cei in varsta de peste 30 de ani si este mai frecventa la barbati.
Angina pectorala este modul prin care inima ne spune ca nu are suficient oxigen pentru ceea ce i se cere sa faca. Aceasta se intampla atunci cand arterele coronare (arterele care iriga inima cu sange) sunt blocate din cauza procesului de ateroscleroza (depozite de colesterol)
Principala cauza (90 – 95%) este ateroscleroza coronariana ( ingrosare si sclerozare a peretilor arterelor). Aceasta se manifesta sub forma de stenozari (ingustare a unui canal sau orificiu) sau obliterari coronariene.
Angina pectorala este expresia unei insuficiente coronariene acute, cauzata de dezechilibrul brusc aparut la efort intre nevoile miocardului si posibilitatile arterelor coronare. In mod normal, circulatia coronariana se adapteaza necesitatilor miocardului, putand creste la efort de 8-l0 ori.
Conditiile declansatoare ale anginei pectorale – efort fizicul, emotiile etc. – impun miocardului un efort suplimentar, deci necesitati suplimentare de O2,. Astfel, circulatia coronariana cu leziuni de ateroscleroza este incapabila sa-si mareasca debitul.
Apar, astfel, o ischemie miocardica acuta (diminuare a circulatiei sangelui intr-o anumita regiune a cordului), o insuficienta coronariana acuta, cu acumularea unor produse de catabolism (acid lactiv, piruvic etc.) care excita terminatiile nervoase locale si produc impulsul dureros (criza de angina).
In cazul anginei pectorale, in afara efortului fizic amintit mai sus, durerea poate fi provocata si de alte circumstante, cum ar fi:
Angina pectorala poate fi provocata de o cardiopatie ischemica, aceasta fiind o afectiune produsa de ingustarea arterelor coronare, cele care transporta sange catre inima.
Cuvantul ”angina” este un termen derivat din ”angoasa”. Acest lucru arata ca aspectul psihologic este foarte important in declansarea acestei boli. Ea apare atunci cand ne simtim deprimati, cand exista o tristete care lezeaza bucuria noastra de a trai. Angina se poate declansa atunci cand avem o perioada de mare zbucium afectiv, cand luam prea in serios problemele cu care ne confruntam, cand punem ”totul la inima” sau cand avem o problema sau un secret care ”ne apasa inima”. Persoanei afectate ii este teama sa mai traiasca o alta suparare si isi infraneaza elanul ”de a trai”. Bolnavul vrea sa se elibereze de problemele vietii despre care are impresia ca il sufoca, neavand nicio sansa de scapare. Persoanele afectate de angina au mari dificultati in a se bucura de viata. Ele cred ca viata nu poate fi traita fara eforturi si suferinta si se simt frustrati, stresati.
Ei au nevoie sa iubeasca pe cineva pentru a se simti fericiti in loc sa iubeasca pur si simplu pentru ca sunt foarte fericiti.
Mesajul pe care-l transmite aceasta boala este ca nu tinem cont de nevoile noastre afective, privandu-ne de toate bucuriile. Noi trebuie sa privim viata ca pe un cadou, ca pe o experienta plina de savoare, ca pe un joc magic in care sa daruim iubire si bucurie si sa exersam iertarea fata de sine si fata de ceilalti.
Solutia acestei boli este sa ne regasim simtul umorului si sa incercam sa aducem cat mai multa bucurie, iubire si compasiune in viata noastra.
Iertarea este unul dintre cuvintele cheie pe care ar trebui sa le folosim in fiecare clipa.
Pentru diagonsticarea anginei pectorale, va fi necesar sa faceti o electrocardiograma (EKG) si probabil un asa-numit test de efort. Acest test va va cere sa faceti un efort gradat, supravegheat, cu ajutorul unei biciclete medicale sau al unui covor rulant, timp in care activitatea inimii va fi urmarita. De multe ori insa, aceasta poate fi normala si atunci este nevoie sa fie repetata de mai multe ori, uneori in conditii de efort.
Daca insa lucrurile nu se clarifica sau se doreste o investigatie mai amanuntita, se poate face o ecocardiografie sau o alta forma complexa de evaluare numita angiografie coronariana.
Masurarea tensiunii arteriale este de asemenea foarte importanta.
Ecocardiografia mai poate detecta existenta unor modificari la nivelul inimii, al arterelor coronare sau al aortei. Analiza sangelui poate detecta anumiti markeri care depisteaza chiar si infarctul nedectabil pe EKG.
Coronarografia este o procedura medicala care foloseste razele X, fiind foarte utila in diagnosticarea anginei pectorale. Cu ajutorul coronarografiei poate fi verificata starea arterelor coronare.
Tratamentul anginei pectorale incepe cu stabilirea cauzelor si a factorilor care precipita aparitia sau favorizeaza angina.
Persoanele care s-au confruntat cu o criza de angina pectorala stiu faptul ca tratamentul crizei anginoase incepe cu intreruperea efortului sau a cauzei declansatoare si administrarea de nitroglicerina sublingual. Administrarea acestora se poate repeta doar conform recomandarii medicului, de mai multe ori pe zi, se poate lua si profilactic, deoarece nu creeaza obisnuinta. Actiunea nitroglicerinei este de scurta durata si este bine tolerata.
In cazul acesta, medicul trebuie sa trateze mai intai cauza principala a cardiopatiei ischemice. De cele mai multe ori, cauza este boala coronariana. Medicii pot recomanda o combinatie de:
Tratamentul naturist recomanda sa folosim plante care combat procesul de ateroscleroza ca: patlagina, traista ciobanului, frunze de afin. Foarte util pentru efectul antiaterogen si vasodilatator al vaselor cordului este usturoiul. Paducelul si talpa gastii au un efect benefic asupra inimii. Aceste plante se pot folosi sub forma de macerat sau macinate fin si administrate sublingual (circa 15 min).
Dieta unui asemenea bolnav trebuie sa excluda grasimile saturate (maximum 20% din necesarul de calorii zilnice sa fie asigurat de grasimi, iar dintre acestea, 2/3 sa fie grasimi nesaturate). Aceasta dieta va contribui la un control mai bun al tensiunii arteriale. Dieta strict vegetariana (fara produse animale, numita si vegana ) este stringent recomandata. Alimentatia bogata in acizi grasi polinesaturati, poate duce la regresia leziunilor de ateroscleroza coronariana. Studii recente demonstreaza clar cresterea capacitatii de efort la bolnavii cu angina pectorala care au adoptat o asemenea dieta.
Este recomandat sa se consume cantitati mici de hrana si care este mai usor de digerat! Si foarte important este sa nu va ridicati de la masa niciodata satul!
Apoi, dupa fiecare masa, bolnavul poate sa se relaxeze 60-90 minute.
Se recomanda evitarea alimentelor si bauturilor prea calde sau prea reci, care pot precipita criza de angina pectorala.
Trebuie obligatoriu combatut fumatul, obezitatea, sedentarismul, hipercolesterolemia, diabetul zaharat, hipertiroidismul, stresul, alcoolismul. Cu alte cuvinte, toti factorii de risc!
Efortul nu trebuie inlaturat in totalitate. Se recomanda efort dozat, in primul rand mersul.
Repausul la pat are indicatii speciale si anume in crize frecvente, de durata, intense si rezistente. Daca aveti frecvent crize de angina noaptea, dormiti cu capul sau chiar cu toracele mai ridicat. Veti permite astfel inimii sa faca un efort mai mic atunci cand pompeaza sangele prin vene, catre inima.
Daca simtiti aparitia unei crize anginoase, opriti-va din orice activitate (opriti masina, daca sunteti sofer), asezati-va (daca stati in picioare). In plus, daca durerea persista, luati-va medicamentul cu care sunteti obisnuit.
Eliminarea cafeinei, a altor metilxantine (cafea, bauturi care contin cola) si a alcoolului este necesara pentru reducerea potentialului de tulburari de ritm cardiac.
Medicul poate recomanda restrictie de lichide si sare (sodiu) in functie de bolile asociate (insuficienta cardiaca, hipertensiune arteriala).
Somnul este obligatoriu 8 h noaptea si 1 ora dupa amiaza.
Referinte:
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…