Tumorile cerebrale sunt tumori (benigne sau maligne) de dimensiuni si cauze variate, aparute la nivelul creierului. Aflati din materialul urmator care sunt cauzele, simptomele, diagnosticul si tratamentul in cazul acestora.
O tumoare cerebrala este o formatiune alcatuita din celule anormale dezvoltate la nivelul creierului.
Exista multe tipuri diferite de tumori cerebrale. Unele tumori cerebrale sunt benigne (dezvoltare lenta, fara recidive si localizate), in timp ce altele sunt maligne (evolutie rapida, infiltrarea tesuturilor vecine, metastaze, recidive). Tumorile cerebrale pot aparea in creier (tumori cerebrale primare). In alte cazuri, cancerul se dezvolta in alte parti ale corpului si se poate raspandi la creier (tumori cerebrale secundare sau metastatice).
Cat de rapid creste si se dezvolta o tumoare pe creier poate varia foarte mult. Viteza de crestere, precum si localizarea unei tumori cerebrale determina modul in care aceasta va afecta functionarea sistemului nervos.
Optiunile de tratament pentru tumorile cerebrale depind de tipul de tumora pe creier pe care pacientul o prezinta, precum si de dimensiunea si localizarea acesteia.
Tumorile cerebrale primare pot fi benigne sau maligne.
Doctorii au grupat tumorile cerebrale in functie de grad. Gradul unei tumori se refera la modul in care celulele arata sub microscop:
Tumorile cerebrale primare isi au originea in creierul sau in tesuturile apropiate acestuia, cum ar fi membrana care acopera creierul (meningele), nervii cranieni, glanda pituitara sau glanda pineala.
Tumorile cerebrale primare se dezvolta atunci cand celulele normale sufera mutatii in ADN-ul lor. Aceste mutatii le permit celulelor sa creasca, sa se divizeze si sa continue sa supravietuiasca atunci cand celulele sanatoase ar muri. Acestea ajung sa formeze o masa de celule anormale, mai precis o tumora.
La adulti, tumorile cerebrale primare sunt mult mai putin frecvente decat tumorile cerebrale secundare, in care cancerul apare in alta parte si se raspandeste la creier.
Tumorile cerebrale secundare (metastazate) sunt tumori care rezulta din cancerul aparut intr-o alta parte a corpului si care se raspandeste la creier.
Tumorile cerebrale secundare apar cel mai adesea la persoanele care au un istoric legat de cancer. La adulti, tumorile cerebrale secundare sunt mult mai frecvente decat tumorile cerebrale primare.
Cu toate ca orice tip de cancer se poate raspandi la creier, urmatoarele sunt cele mai frecvente:
La majoritatea pacientilor, cauza tumorii nu este clara. Cu toate acestea, medicii au identificat anumiti factori care pot creste riscul de aparitia al unei tumori cerebrale.
Potrivit unui recent studiu publicat in editia on-line a revistei BMJ, realizat in colaborare de catre cercetatorii de la Centrele Universitare din Leed, Nottingham si Manchester si de la Institutul Oncologic de Cercetare din Londra, folosirea telefoanelor mobile nu se asociaza cu un risc crescut pentru cel mai comun tip de tumora cerebrala, gliomul, asa cum sugera un studiu suedez anterior. Potrivit acestuia, s-a observat o asociere semnificativa intre folosirea telefonului mobil (in special in regiunile rurale) si aparitia unei tumori cerebrale in partea corespunzatoare a creierului unde s-a tinut telefonul.
Studiul curent, realizat pe o perioada de 4 ani, nu a decelat nicio legatura intre folosirea telefonului mobil si aparitia gliomului. Au fost luate in considerare timpul petrecut de la prima utilizare a telefonului, durata in ani a folosirii acestuia, durata convorbirilor in ore, numarul apelurilor primite, etc.
Nu s-a gasit nicio asociere a utilizarii telefonului mobil in regiunea rurala si aparitia cancerului cerebral. In Anglia, telefoanele mobile au intrat in folosinta din anul 1985, fiind utilizate in masa larga indeosebi dupa 1990.
Circa 4.000 de cazuri noi de tumora cerebrala apar in fiecare an, dintre acestea gliomul fiind tipul cel mai des intalnit. Printre primele simptome figureaza cefaleea si greturile. Cauza acestor tumori nu poate fi definita. Studiul a fost realizat in intervalul de timp dintre 1 decembrie 2000 si 29 februarie 2004. In total, 966 de persoane cu tumora cerebrala (gliom) si 1716 de voluntari sanatosi au fost interviati in legatura cu folosirea telefonului mobil (de cand, ce tip de mobil, durata convorbirilor).
Debutul poate fi lent, progresiv sau dimpotriva – brusc, acut.
Un examen neurologic poate include, printre altele, verificarea vederii, auzului, echilibrului, coordonarii, fortei si reflexelor. Problemele pe care un pacient le poate avea in una sau mai multe dintre aceste zone poate furniza indicii despre partea creierului care ar putea fi afectata de o tumoare.
Imagistica prin rezonanta magnetica (RMN) este frecvent utilizata pentru a ajuta la diagnosticarea tumorilor cerebrale.
Daca medicul suspecteaza ca tumora pe creier s-a raspandit dintr-o alta zona a corpului, poate recomanda efectuarea unor teste si proceduri pentru a descoperi unde a aparut cancerul. Printre teste s-ar putea numara tomografia computerizata (CT) sau o tomografie cu emisie de pozitroni (PET-CT) pentru a cauta semne de cancer pulmonar.
O biopsie poate fi efectuata ca parte a unei operatii de indepartare a unei tumori cerebrale. Biopsia mai poate fi efectuata utilizand un ac.
Acul se foloseste in cazul tumorilor cerebrale aparute in zone greu accesibile sau zone foarte sensibile din creier care ar putea fi afectate de o operatie mai extinsa. In cadrul acestei proceduri, neurochirurgul face o mica gaura in craniu. Un ac subtire este apoi introdus prin acel orificiu. Tesutul este indepartat cu ajutorul acului, care este ghidat prin prin intermediul tomografiei computerizate (CT) sau a rezonantei magnetice (RMN).
Tesutul extras este apoi studiat sub microscop pentru a determina daca este canceros sau benign. Testele sofisticate de laborator ii pot da indicii doctorului despre prognostic, dar si despre optiunile de tratament.
Se impune examenul de specialitate pentru localizarea exacta si instituirea tratamentului corespunzator. Medicul va stabili prognosticul fiecarui caz in parte. Se recurge la interventie chirurgicala, administrarea medicamentelor specifice si reabilitarea ulterioara a bolnavului operat.
Daca tumora a aparut intr-un loc accesibil pentru operatie, chirurgul va face tot posibilul sa o indeparteze.
In unele cazuri, tumorile sunt mici si usor de separat de tesutul cerebral din jur, ceea ce face posibila indepartarea chirurgicala completa. In alte cazuri, tumorile nu pot fi separate de tesutul inconjurator sau sunt situate langa zone sensibile din creier, facand operatia riscanta. In aceste situatii, medicul indeparteaza cat poate de mult din tumoare.
Simptomele se amelioreaza chiar si dupa indepartarea unei parti din tumora.
Acest gen de operatie pe creier atrage riscuri, cum ar fi infectia si sangerarea. Exista si alte riscuri, insa depind de zona creierului in care se afla tumoarea. De exemplu, interventia chirurgicala asupra unei tumori in apropierea nervilor oculari poate duce la pierderea vederii.
Radioterapia foloseste fascicule de energie de mare putere pentru a ucide celulele canceroase. In timpul terapiei cu radiatii, pacientul sta intins pe o masa in timp ce o masina se misca in jurul acestuia, directionand radiatiile catre zone precise din corp. In cazuri foarte rare, radiatiile pot fi plasate in interiorul corpului in apropierea tumorii cerebrale (brahiterapie).
Chimioterapia foloseste medicamente pentru a distruge celulele canceroase. Acestea pot fi administrate intravenos sau pe cale orala. O combinatie de medicamente este de obicei data intr-o serie de tratamente pe o perioada de saptamani sau luni.
Acest tip de interventie nu este o forma de chirurgie traditionala. Radiochirurgia utilizeaza mai multe fascicule de radiatii pentru a da o forma extrem de concentrata de tratament cu radiatii cu scopul de a ucide celulele tumorale aflate intr-o zona foarte mica.
Prognosticul poate fi unul foarte bun in cazul tumorilor benigne. In cazul celor maligne, totul depinde de stadiul bolii, sustin specialistii.
Este important sa pastram o circulatie buna a sangelui prin inima si prin vasele de sange. Hipertensiunea arteriala, nivelurile ridicate de colesterol, fumatul si diabetul zaharat cresc riscul de a dezvolta boli neurodegenerative prin impiedicarea fluxului de sange catre creier.
O modalitate cheie de a va mentine creierul sanatos este ”sa luati pauza” timp de 7-9 ore pe noapte. „Somnul este cel mai important lucru pe care il puteti face pentru a reseta creierul si pentru a restabili sanatatea mintala”, spune Romie Mushtaq, specialist in neurologie si medicina integrata.
Mersul pe jos timp de 30 de minute pe zi, cursurile de dans sau inotul va ajuta sa va pastrati in forma si va pot imbunatati sanatatea cognitiva. Exercitiile stimuleaza fluxul de sange catre creier. Si studiile au aratat ca pot mari dimensiunea hipocampului, partea creierului responsabila cu memoria, care, in mod natural, se micsoreaza in timp ce varsta creste.
O dieta bogata in acizi grasi omega-3 si grasimi saturate, plina de substante nutritive gasite in legumele cu frunze verzi, alaturi de niste cereale intregrale pot contribui la pastrarea sanatatii creierului pe tot parcursul vietii. De exemplu, unele persoane urmeaza o dieta mediteraneana, care pune accentul pe peste, fructe si legume, nuci, ulei de masline si avocado, limitand in acelasi timp carnea rosie.
Referinte:
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…