Sinuzita este o afectiune caracterizata de inflamarea sau umflarea tesutului care acopera sinusurile. Aflati in cele ce urmeaza care sunt cauzele sinuzitei, cum se manifesta si cum se trateaza, ce complicatii pot surveni si cum pot fi prevenite sinuzitele repetate.
Sinuzita se defineste ca fiind inflamatia sinusurilor adiacente nasului (4 perechi). Sinuzita apare in momentul in care se acumuleaza mucus, iar sinusurile devin inflamate.
O alta denumire data de medici acestei afectiuni este rinosinuzita, deoarece inflamatia sinusurilor apare concomitent cu inflamatia nasului, cunoscuta sub numele de rinita.
Pacientii cu sinuzita prezinta, in majoritatea cazurilor, congestie nazala cu secretii galben-verzui, senzatie de presiune in interiorul capului, febra, durerile oculare, dureri faciale, spontane sau provocate, accentuate de aplecarea capului, stranut, tuse, sau apasare asupra punctelor sensibile. Localizarea acestora poate indica sinusul afectat. Stare generala este alterata si pot aparea tulburari ale somnului si fotofobie.
Pacientii trebuie sa evite factorii care favorizeaza inflamarea sinusurilor, cum ar fi fumatul, expunerea indelungata la frig, stranutatul cu gura inchisa. Pe de alta parte, ei trebuie sa intareasca potentialul de aparare a sistemului imunitar prin adoptarea unei diete bogate in fructe si proteine.
Sinusurile sunt spatii goale in interiorul oaselor fetei, in spatele si deasupra ochilor si nasului. Ele servesc la umidificarea si incalzirea aerului pe care-l respirati, va ajuta simtul mirosului si imbunatatesc sunetul vocii. De asemenea, secreta mucus, care curata si umezeste caile nazale.
In interiorul sinusurilor, niste prelungiri subtiri ca firul de par, numite cili, matura permanent mucusul in afara sinusurilor si in interiorul nasului si gatului. Sinusurile dreneaza in cavitatea nazala prin mici deschideri numite ostia.
Cand ostia se blocheaza, mucusul se acumuleaza in sinusuri. Microorganisme ca virusuri si bacterii se pot inmulti si pot produce infectii. Infectia produce tumefiere, care poate scadea drenarea sinusurilor.
Tratamentul sinuzitei acute microbiene presupune folosirea unui antibiotic eficient, asociat cu administrarea unor picaturi nazale decongestive. Inhalatiile, de asemenea, sunt eficiente in fluidificarea secretiilor si in eliminarea lor.
Sinuzita este o inflamatie des intalnita a sinusurilor paranazale, cavitatile care produc mucusul necesar ca pasajele nazale sa functioneze eficient.
Aceasta poate fi de doua feluri: sinuzita acuta sau sinuzita cronica si poate fi cauzata de virusuri, bacterii, ciuperci, alergii sau chiar de o reactie autoimuna.
Uneori, alergiile respiratorii repetate pot conduce la infectarea sau inflamarea cavitatilor sinusale, producand durere si dificultate la respiratia pe nas. Daca aveti sinuzita de 3 saptamani sau mai mult si nu raspunde la antibiotice, puteti avea sinuzita cronica produsa de alergii. Afectiunea poarta denumirea de sinuzita alergica.
Sinuzita cronica se deosebeste de sinuzita acuta produsa de o infectie bacteriana, care, de obicei, raspunde la tratament in cateva saptamani. Sinuzita cronica se asociaza cu polipii nazali, excrescente mici, benigne, de tesut, in caile nazale, care impiedica respiratia.
Sinuzita poate sa provina de la diversi factori, dar apare intotdeauna din cauza faptului ca lichidul ramane blocat in sinusuri. Acest lucru favorizeaza inmultirea germenilor.
Factorul care declanseaza inflamatia acuta a mucoasei sinusului il reprezinta obstructionarea orificiului de drenare a mucusului. Aceasta obstructie poate fi determinata de o inflamatie locala a mucoasei in cadrul unei infectii a cailor aeriene superioare, sau de o cauza mecanica, precum deviatia de sept, polipii nazali, corpii straini intranazali. Alte conditii care favorizeaza sinuzita sunt:
Alergiile la astfel de elemente ca polen, par de animale si germeni din praf pot produce nas infundat, ducand la sinuzita cronica. In alergiile sezoniere, simptomele tind sa apara in anotimpuri diferite. In cazul alergiilor nesezoniere, simptomele pot aparea si reaparea la intamplare. Fungii pot cauza o forma speciala de sinuzita, numita sinuzita alergica la fungi.
De asemenea, polipii nazali pot impiedica drenajul sinusurilor. Ei apar cand mucoasa care captusesete nasul se umfla si proemina in interiorul caii nazale. Polipii nazali sunt determinati de o hiperproductie de fluid in membrana mucoasa, uneori ca rezultat al febrei de fan sau al altor alergii nazale.
Adesea, nu se poate identifica o anumita cauza. Polipii pot aparea izolat sau in ciorchine, facand respiratia dificila si interferand cu simtul gustului si mirosului.
Afectiunea in sine nu este contagioasa, insa este precedata de o infectie respiratorie care se poate transmite de la om la om.
Simptomele variaza in functie de lungimea si severitatea infectiei. In primul rand, pacientul are sinusurile infundate.
Daca pacientul are doua sau mai multe dintre urmatoarele simptome si o descarcare nazala groasa, de culoare verde sau galbena, medicul poate pune diagnosticul de sinuzita acuta.
In cazuri mai avansate, pot fi prezente si urmatoarele simptome:
Daca aceste simptome persista timp de 12 saptamani sau mai mult, medicul poate diagnostica sinuzita cronica.
Un medic va efectua un examen fizic si il va intreba pe pacient ce simptome are. De obicei, acest lucru este suficient pentru a oferi un diagnostic.
Medicul poate examina vizual cavitatea nazala cu un aparat dotat cu o lumina sau cu un dispozitiv portabil mic, cu o lumina atasata, denumit otoscop. Acesta poate fi folosit si pentru examinarea urechilor.
In cazul in care simptomele persista, un medic il poate trimite pe pacient la un specialist in urechi, nas si gat (ORL) pentru o examinare mai aprofundata.
Medicul verifica vizual interiorul sinusurilor prin introducerea in nas a unui tub subtire, flexibil (endoscop) cu o lumina cu fibra optica.
Tomografia computerizata (CT) sau rezonanta magnetica (RMN) pot arata imagini detaliate ale sinusurilor si zonei nazale. Aceste teste nu sunt recomandate in cazul unei sinuzite acute simple, insa pot ajuta la identificarea anomaliilor sau a complicatiilor suspectate.
In general, testele de laborator nu sunt necesare pentru diagnosticarea sinuzitei acute. Cu toate acestea, atunci cand boala nu raspunde la tratament sau se agraveaza, culturile din tesut pot ajuta la determinarea cauzei, cum ar fi o infectie bacteriana.
Daca medicul suspecteaza ca sinuzita acuta a fost declansata de o alergie, va recomanda un test alergologic cutanat. Acest test este sigur si rapid si il poate ajuta pe specialist sa identifice alergenul responsabil de aparitia bolilor nazale.
Radiografia ofera o serie de imagini asupra cavitatilor nazale.
Radiografiile sunt o forma de radiatii, cum sunt undele de lumina sau radio, care pot fi focalizate intr-un fascicul, asemanator unui fascicul de blit. Dar, spre deosebire de un fascicul de lumina, razele X pot trece prin majoritatea obiectelor, inclusiv prin corpul uman. Cand razele X trec printr-o bucata de film fotografic, produc o imagine.
Pentru a evalua simptomele unei potentiale sinuzite, radiografiile de sinusuri pot fi luate din mai multe directii.
O radiografie a sinusurilor poate fi uneori utilizata pentru a confirma un diagnostic suspectat de sinuzita acuta.
O radiografie a sinusurilor a fost metoda standard de diagnosticare a sinuzitei acute in sinusurile din spatele obrajilor (sinusurile maxilare) sau din spatele sprancenelor (sinusurile frontale). Utilizarea radiografiilor standard a scazut, in ultima vreme, din cauza faptului ca tomografia computerizata (CT) ofera o imagine mult mai clara a sinusurilor si a altor structuri.
Cu toate acestea, razele X standard sunt utilizate frecvent pentru a deosebi sinuzita simpla de alte conditii care pot provoca simptome similare, cum ar fi probleme ale articulatiei maxilarului, infectii dentare sau cefalee. Constatarile nu sunt de cele mai multe ori sigure. De aceea, trebuie evaluate cu prudenta.
Alegerea tratamentului depinde de durata afectiunii.
Sinuzita tratament
Cele mai multe cazuri de sinzuta acuta dispar fara tratament.
Cu toate acestea, sinuzita poate fi inconfortabila. De aceea, oamenii folosesc adesea remedii la domiciliu si medicamente fara prescriptie medicala pentru a ameliora simptomele.
Pacientul trebuie sa mearga la medic daca:
Daca sinuzita are o cauza bacteriana, un medic poate prescrie antibiotice pentru sinuzita (augmentin sinuzita). Daca semnele persista si dupa terminarea tratamentului, pacientul trebuie sa se intoarca la medic.
De asemenea, pot fi administrate medicamente antiinflamatoare. Acestea pot reduce simptomele durerii si febrei.
Tablete si spray-uri decongestionante: acestea pot reduce inflamatia si pot permite evacuarea sinusurilor. Pacientii nu trebuie sa utilizeze spray-urile mai mult de 3 zile.
Sinuzita cronica nu este, de regula, de natura bacteriana, deci administrarea antibioticelor nu intra in calcul. O infectie fungica poate fi tratata cu medicamente antifungice.
Spray-urile cu corticosteroizi pot ajuta la tratarea cazurilor recurente, insa pacientul are nevoie de prescriptie si supraveghere medicala.
In cazul sinuzitei alergice, pentru a diminua aparitia sinuzitei cronice, alergiile pot fi tratate prin vaccinare sau prin reducerea si evitarea expunerii la alergeni, cum ar fi mucegaiul sau parul de animale.
Problemele structurale, cum ar fi deviatia de sept, pot fi vindecate cu ajutorul interventiilor chirurgicale. Operatia poate fi, de asemenea, recomandata in cazul polipilor sau daca sinuzita a rezistat tuturor celorlalte tratamente.
Chirurgia endoscopica functionala a sinusurilor (FESS) este principala procedura utilizata pentru tratarea sinuzitei, insa pot fi necesare si alte interventii chirurgicale, deoarece alte parti ale nasului sunt adesea afectate. Daca o infectie care reapare este cauzata de o deviatie de sept, de exemplu, poate fi efectuata o septoplastie pentru a indrepta osul si cartilajul.
Tratamentul poate fi totusi necesar dupa interventia chirurgicala pentru a preveni reaparitia sinuzitei.
Chirurgia trebuie sa fie intotdeauna ultima modalitate de tratare a sinuzitei la copii si este recomandata obtinerea unei a doua opinii inainte de operatie.
Cazurile mai putin severe sau recurente de sinuzita pot fi tratate acasa. Aceste remedii pot reduce durerea si debloca sinusurile.
Lasate netratate, aceste probleme se pot complica prin obstructia completa a sinusurilor, prin abcese, meningita, osteomielita, sinuzita maxilara, sinuzita frontala, sinuzita sfenoidala sau tromboza sinusului cavernos.
In primul rand, curatarea sinusurilor este una dintre cele mai bune solutii. Urmatoarele masuri pot ajuta la prevenirea sinuzitei:
Referinte:
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…