Glaucomul este un grup de afectiuni oculare care deterioreaza nervul optic, a carui stare de sanatate este vitala pentru o vedere buna. Aflati mai multe despre glaucom din materialul urmator.
Glaucomul reprezinta o afectiune oculara, ce se caracterizeaza prin cresterea presiunii intraoculare, degradarea fibrelor nervoase retiniene, alterarea nervului optic si dereglarea ireversibila si progresiva a vederii.
Prezenta factorului ereditar este elocventa in glaucoamele copiilor mici. Glaucoamele adultului au si ele un element genetic, ce nu trebuie neglijat.
Principalele cauze sunt prezenta factorului ereditar, anomaliile congenitale, afectiunile intrauterine, tumorile intraoculare, traumatismul ocular. De asemenea, glaucomul este o afectiune care poate aparea in urma acumularii de umoare apoasa in camera anterioara a ochiului. Umoarea apoasa este un lichid limpede si incolor care se afla in spatiul dintre cornee si cristalin.
Principalii factori de risc sunt: antecedentele familiale, particularitatile anatomice de dimensiune si forma a globului ocular, miopia, traumatismele oculare, hipo si hipertensiunea arteriala, diabetul, hipervascozitatea sanguina, migrena, dereglarile de nutritie, obezitatea si fumatul.
La capitolul simptome sunt incluse: cresterea presiunii intraoculare, alterarea functiilor vizuale, primordial a vederii periferice, edemul sever al corneei, pupila dilatata.
Boala poate evolua catre anumite complicatii cum ar fi: progresarea maladiei, diminuarea vederii, orbirea, sindromul dureros, cataracta. Afectiunea poate fi tratata chirurgical.
Este necesara evitarea conditiilor de obscuritate indelungata. Trebuie excluse, in special in perioada postoperatorie, eforturile fizice. In plus, nu se recomanda: lichide abundente, alcool, sarea, alimente picante.
Prognosticul evolutiv este in directa dependenta de diagnosticul si tratamentul precoce.
In primul rand, glaucomul poate fi acut sau cronic.
Glaucomul acut (cu unghi inchis) este mai rar decat glaucomul cronic. Acest tip de glaucom apare atunci cand unghiul de drenaj format de cornee si iris se inchide sau se blocheaza. Umoarea apoasa nu poate iesi, rezultand o crestere a presiunii intraoculare. Cresterea de presiune poate sa apara brusc sau poate progresa gradat.
Majoritatea oamenilor cu acest tip de glaucom au un unghi de drenaj foarte ingust, care poate fi o anomalie prezenta de la nastere. Glaucomul acut este mai frecvent la hipermetropi. Procesul normal de imbatranire poate cauza si el blocarea unghiului de drenaj. Pe masura ce imbatraniti, cristalinul devine mai voluminos, impingand irisul inainte si ingustand spatiul dintre iris si cornee.
Glaucomul cronic e de cele mai multe ori asimptomatic. Diagnosticul este pus din intamplare, in urma unui consult de rutina.
Aceasta forma progreseaza foarte incet. Pacientul poate sa nu simta niciun simptom. Chiar si o usoara pierdere a vederii poate trece neobservata. Multi oameni care sufera de acest tip de glaucom nu primesc ajutor medical pana cand nu au aparut deja daune permanente.
Acest tip de glaucom poate aparea brusc. Pacientul acuza frecvent durere si pierderea rapida a vederii.
Din fericire, simptomele de durere si disconfort il fac pe cel care sufera sa solicite ajutor medical, ducand la un tratament prompt, care, de obicei, impiedica aparitia oricaror daune permanente.
Glaucomul congenital afecteaza copiii nou-nascuti pana la varsta de 3 ani.
Glaucomul congenital primar este o boala grava care necesita atentie. Afecteaza aproximativ unul din fiecare 10.000 de sugari. Cazurile netratate reprezinta o cauza majora a orbirii in copilarie.
Aceasta este o forma mai rara de glaucom pe care expertii nu o inteleg pe deplin. Chiar daca presiunea oculara este normala, nervul optic tot ajunge sa fie afectat. Acest lucr ar putea fi cauzat de scaderea aprovizionarii cu sange a nervului optic.
Acesta este un tip de glaucom cu unghi deschis si de obicei se dezvolta in timpul varstei precoce sau mijlocii. Celulele pigmentare, care apar din iris, sunt dispersate in ochi. Daca aceste celule se acumuleaza in canalele care dreneaza fluidele din ochi, pot afecta fluxul normal de lichide din ochi, ceea ce duce la o crestere a presiunii oculare.
Glaucomul este rezultatul afectarii nervului optic. Pe masura ce acest nerv optic se deterioreaza treptat, se dezvolta pete oarbe in campul vizual. Din motive pe care medicii nu le inteleg pe deplin, aceasta leziune nervoasa este, de obicei, legata de cresterea presiunii in ochi.
Presiunea crescuta in ochi este cauzat de acumularea unui lichid (umoare apoasa) care curge prin interiorul ochiului. Acest lichid interior se scurge in mod normal printr-un tesut denumit retea trabeculara catre unghiul in care se intalnesc irisul si corneea. Atunci cand lichidul este suprapus sau sistemul de drenaj nu functioneaza corect, lichidul nu poate curge la viteza normala si astfel creste presiunea oculara.
Glaucomul tinde sa aiba o cauza genetica. La unele persoane, oamenii de stiinta au identificat gene care au avut legatura cu presiunea oculara ridicata si cu leziuni ale nervilor optici.
Expertii nu sunt siguri care sunt cauzele exacte ale glaucomului, dar cazurile sunt impartite in doua categorii:
Exista mai multi factori de risc pentru glaucom:
Semnele si simptomele glaucomului variaza in functie de tipul bolii si de stadiul starii pacientului.
Glaucom simptome
Daca este lasat netratat, glaucomul va cauza eventual orbire. Chiar si cu tratament, aproximativ 15% dintre persoanele cu glaucom devin oarbe la cel putin un ochi in 20 de ani.
O crestere brusca a presiunii intraoculare poate aparea in urma conditiilor care fac pupilele sa se dilate mult. Acestea pot include:
Atacurile de glaucom acut pot aparea brusc sau pot urma unor avertismente (atacuri praliminare) cu saptamani sau cu luni inainte. Atacurile se intampla adesea seara, cand lumina este slaba si pupilele sunt dilatate. Vederea poate deveni tulbure, puteti vedea halouri in jurul luminilor, ochii se pot inrosi si puteti avea dureri. Desi un atac acut afecteaza adesea un singur ochi, si celalalt ochi se afla, de asemenea, in pericol.
In atacurile grave, simptomele sunt similare, dar mult mai severe si mai persistente. Durerea poate fi extrema, declansand reflexul de voma. Corneea poate sa para incetosata, chiar gri. Globul ocular poate fi dureros si chiar dur la atingere.
Un atac acut de glaucom este o urgenta care trebuie tratata imediat in cadrul spitalului de urgenta cel mai apropiat. Poate duce la orbire la cateva ore de la debut. Fara tratament, ochiul poate orbi in 1-2 zile.
Semne glaucom acut
Exista, de asemenea, o forma a afectiunii cu tensiunea oculara normala. Aceasta este, insa, mai greu de diagnosticat de catre specialisti.
Medicul va verifica istoricul medical si va efectua o examinare completa a ochiului. In plus, doctorul poate efectua mai multe teste, cum ar fi:
Pierderea vederii este principala complicatie a glaucomului. Din acest motiv, diagnosticul si tratamentul timpuriu sunt atat de importante.
Glaucomul este responsabil de 1 din 10 cazuri de orbire.
Cei care trec printr-o interventie chirurgicala de tratare a glaucomului au intotdeauna un risc de infectie. Cele mai multe infectii pot fi tratate cu antibiotice (valabile doar in cazul infectiilor bacteriene).
De asemenea, pacientii pot avea o reactie la anumite tipuri de picaturi pentru ochi. Spuneti-i medicului daca va simtiti rau in timpul tratamentului pentru glaucom.
Glaucomul poate afecta capacitatea de a conduce vehicule. De aceea, este important sa va informati medicul despre o afectiune care ar putea avea un impact asupra capacitatii de sofat.
Daunele cauzate de glaucom nu pot fi inversate. Dar tratamentul si controalele regulate pot ajuta la incetinirea sau prevenirea pierderii vederii, mai ales daca boala este descoperita in stadiile incipiente.
Glaucomul este tratat prin scaderea presiunii oculare (presiunea intraoculara). In functie de starea bolnavului, tratamentul poate presupune folosirea unor ochelari de vedere pe baza de prescriptie medicala, medicamente orale, tratament cu laser, interventii chirurgicale sau o combinatie a acestora.
Printre picaturile care pot fi recomandate de catre medic se numara:
Acestea grabesc scurgerea lichidului din ochi (umoarea apoasa), reducand astfel presiunea oculara. Medicamentele din aceasta categorie sunt latanoprost, travoprost, tafluprost, bimatoprost si latanoprostene bunod.
Pot aparea anumite reactii adverse, cum ar fi o inrosire usoara si o arsura la nivelul ochilor, intunecarea irisului, intunecarea pigmentului genelor sau a pielii pleoapelor si vedere incetosata. Aceste medicamente se administreaza doar o data pe zi.
Acestea reduc productia de lichid in ochi, reducand astfel presiunea din ochi (presiunea intraoculara). Printre aceste medicamente se numara timolol si betaxolol.
Reactiile adverse posibile includ dificultati de respiratie, ritm cardiac incetinit, tensiune arteriala scazuta, impotenta si oboseala. Aceste medicamente pot fi administrate o data sau de doua ori pe zi, in functie de stare.
Aceste picaturi reduc productia de umoare apoasa si maresc debitul fluidului din ochi. Exemple: apraclonidina si brimonidina.
Reactiile adverse posibile includ o frecventa cardiaca neregulata, tensiune arteriala crescuta, oboseala, ochi inrositi, mancarime si gura uscata.
Aceste medicamente reduc producerea de lichide in ochi. Printre exemple se numara dorzolamida si brinzolamida. Principalele reactii adverse posibile sunt gustul metalic, urinare frecventa si furnicaturi la nivelul degetelor mainilor si degetelor de la picioare. Aceste medicamente sunt de obicei administrate de doua ori pe zi, dar uneori pot fi utilizate si de trei ori pe zi.
Acestia cresc fluxul de lichid din ochi. Un exemplu este pilocarpina. Efectele secundare includ dureri de cap, dureri de ochi, pupile mici, vedere incetosata sau diminuata si miopie. Aceasta clasa de medicamente este de obicei prescrisa pentru a fi utilizata de pana la patru ori pe zi.
Daca picaturile nu-si fac efectul, medicul poate prescrie si medicamente orale, de obicei un inhibitor al anhidrazei carbonice. Reactiile adverse posibile includ urinare frecventa, furnicaturi la nivelul degetelor mainilor si degetelor de la picioare, depresie, stomac deranjat si pietre la rinichi.
Boala mai poate fi tratata cu ajutorul terapiei cu laser si a diferitelor proceduri chirurgicale.
Trabeculoplastia cu laser este o optiune in cazul glaucomului cu unghi deschis. Medicul utilizeaza un fascicul de laser mic pentru a deschide canale infundate in reteaua trabeculara. Poate dura cateva saptamani inainte ca efectul complet al acestei proceduri sa devina vizibil.
In timpul trabeculectomiei, chirurgul creeaza o deschidere in albul ochiului (sclera) si indeparteaza o parte din reteaua trabeculara.
In cadrul acestei proceduri, pentru a scadea presiunea oculara, chirurgul introduce in ochi un sunt care contine un tub mic pentru a elimina excesul de lichid.
Pentru a scadea presiunea oculara, medicul poate recomanda efectuarea unei astfel de proceduri. Aceste interventii nu necesita, in general, o ingrijire postoperatorie imediata si au un risc mai redus decat trabeculectomia sau tuburile de drenaj.
Consumul de alimente bogate in antioxidanti ajuta la combaterea radicalilor liberi care afecteaza ochii si agraveaza simptomele glaucomului. Acestea includ fructe si legume cu un continut ridicat de vitaminele A si C, cum ar fi verdeturile, varza, fasolea verde, spanacul si telina.
Studiile arata ca uleiul de peste inverseaza tulburarile de vedere legate de varsta. Cand cercetatorii de la Universitatea din Melbourne au evaluat efectele suplimentelor orale cu omega-3 asupra glaucomului, au descoperit ca administrarea de omega-3 timp de trei luni a redus semnificativ presiunea intraoculara.
Nu exista nicio modalitate cunoscuta de prevenire a glaucomului, dar diagnosticarea precoce a acestuia inseamna un tratament mai eficient, iar pierderea vederii poate fi redusa la minimum. Deoarece, deseori, nu exista simptome, este important sa va verificati in mod regulat ochii. Acest lucru este valabil in special pentru persoanele cu un risc mai mare.
Deci, adultii in varsta, persoanele de origine africana si persoanele cu diabet zaharat ar trebui sa fie testate in fiecare an sau la 2 ani dupa varsta de 35 de ani.
Consumul excesiv de cafea si alte surse de cafeina poate reduce fluxul sanguin in ochi. De aceea, este bine sa limitati sau sa renuntati total la aceste bauturi.
Referinte:
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…