Glandele suprarenale – rol, disfunctii, tratamente

Glandele suprarenale sunt glande cu secretie interna situate deasupra rinichilor, dupa cum arata si denumirea. Aflati mai multe despre acestea si rolul lor din materialul urmator.

Cuprins:

1. Ce sunt glandele suprarenale?
2. Rolul lor
3. Disfunctii ale glandelor suprarenale
4. Se poate trai fara glandele suprarenale?
5. Simptome
6. Analize recomandate
7. Tratamente
8. Dieta care ajuta glandele suprarenale

Ce sunt glandele suprarenale?

Glandele suprarenale influenteaza metabolismul, tensiunea arteriala, sistemul imunitar, hormonii sexuali si reactia organismului la stres. Corpul uman contine doua glande suprarenale. Dimensiunile glandelor variaza intre 2,54 centimetri si 5,08 cm, acestea situandu-se deasupra rinichilor.

Impreuna cu glandele parotide, glanda pituitara, glanda tiroida, pancreasul, ovarele (la femei) si testiculele (la barbati), glandele suprarenale fac parte din sistemul endocrin. Acest sistem produce hormoni care controleaza aproape fiecare functie din organism.

Aceste glande sunt responsabile de controlul hormonilor cortizol si adrenalina. Acestia ajuta organismul sa lupte impotriva stresului, inflamatiei, bolii si oboselii. Dar atunci cand este produs in exces, cortizolul suprima imunitatea, afecteaza memoria, slabeste celulele creierului si contribuie la acumularea de grasimi abdominale.

Rolul lor

„Glandele suprarenale sunt o parte importanta a axei din care fac parte hipotalamusul, hipofiza si glandele suprarenale”, a declarat Dr. Engelman, consultant permanent la o clinica de specialitate. „Aceasta relatie fiziologica este fundamentala si critica pentru bunastarea noastra”, a mai declarat acesta.

Hipotalamusul actioneaza ca un termostat al organismului. Simte majoritatea elementelor fiziologice importante implicate in homeostazie si trimite semnale pentru corectarea variatiilor nesanatoase percepute. Se conecteaza direct la glanda pituitara (hipofiza) care, in mod esential, preia semnalele de la hipotalamus si transmite mai departe diferitelor organe si glande, inclusiv glandelor suprarenale, pentru a indeplini aceste ordine. Glandele suprarenale produc apoi o gama larga de hormoni, inclusiv estrogen, adrenalina si cortizol.

„Una dintre activitatile principale ale cortizolului este cresterea glicemiei disponibile in sistemul nervos, prin descompunerea proteinelor si grasimilor in glucoza, actiune care are loc in ficat”, a spus Engelman. „Ajuta la blocarea absorbtiei glucozei in alte tesuturi decat in ​​sistemul nervos central”.

Cortizolul in exces

Cortizolul are, de asemenea, actiuni puternice antiinflamatorii si antialergice, potrivit Enciclopedia Britannica. Acesta reduce activitatile sistemului imunitar pentru a reduce inflamatiile. Din acest motiv, este utilizat pentru a trata dermatita, intepaturile insectelor, inflamatia cauzata de artrita si colita ulcerativa.

Una dintre cele mai importante functii ale glandei suprarenale este raspunsul la reactia ”lupta-sau-fugi”. Cand o persoana este stresata sau speriata, glanda suprarenala elibereaza un val de hormoni, cum ar fi adrenalina si cortizolul. Acesti hormoni cresc ritmul cardiac, tensiunea arteriala, sporesc consumul de energie, accentueaza concentratia si incetinesc alte procese ale organismului. Astfel, organismul poate fugi de o amenintare sau poate lupta impotriva acesteia.

Prea multa reactie la stres poate fi daunatoare. Prea multa expunere la hormoni eliberati de glandele suprarenale poate provoca:

• anxietate
• depresie
• probleme digestive
• dureri de cap
• boli cardiace
• probleme de somn
• crestere in greutate
• tulburari de memorie si de concentrare

Hormonul de stres

Cortizolul este, de asemenea, cunoscut ca hormonul de stres si este implicat intr-o gama larga de procese metabolice cum ar fi:

• Mobilizarea si cresterea nivelului aminoacizilor, construirea blocurilor de proteine in sange si ficat.
• Stimularea ficatului pentru a transforma aminoacizii in glucoza, aceasta fiind combustibilul principal pentru producerea de energie.
• Stimularea glicogenului crescut in ficat (forma stocata de glucoza).
• Mobilizarea si cresterea nivelului acizilor grasi din sange (din celulele grase) pentru a fi utilizati drept combustibil pentru producerea de energie.
• Combaterea inflamatiilor si a alergiilor.
• Prevenirea pierderii de sodiu din urina, ajutand astfel la mentinerea volumului sanguin si a tensiunii arteriale.
• Mentinerea rezistentei la stres (de exemplu, infectii, traume fizice, temperaturi extreme, traume emotionale etc.).
• Mentinerea starii de spirit si a stabilitatii emotionale.

Dupa jumatatea vietii, glandele suprarenale devin treptat principala sursa a hormonilor sexuali care circula prin tot corpul. De aici rezulta o intreaga gama de efecte fizice, emotionale si psihologice, de la libidou la tendinta de ingrasare. Chiar si raspunsul la boli, in general, este influentat in mod semnificativ de glandele suprarenale. Cu cat boala este mai cronica, cu atat este mai puternic raspunsul glandelor suprarenale.

Disfunctii ale glandelor suprarenale

Functionarea slaba a glandelor este foarte frecventa, dar de multe ori trece neobservata la analizele obisnuite de sange. Nivelul scazut al cortizolului poate avea ca rezultat:

• hipoglicemia
• oboseala
• durerile musculare
• scaderea nivelului de zahar din sange
• pofta de dulce sau de sarat
• tremuraturi care dispar in urma consumului de alimente
• starea de spirit precara
• eliminarea exercitiilor fizice

Afectiuni si boli ale glandelor suprarenale

Exista mai multe motive pentru care glandele suprarenale ar putea sa nu functioneze asa cum ar trebui. Problema ar putea fi cu glanda suprarenala in sine, sau principala cauza ar putea fi defectarea unei alte glande.

Mai jos sunt cele mai frecvente tulburari si boli ale glandelor suprarenale:

• Boala Addison: aceasta tulburare rara poate afecta pe oricine, la orice varsta. Se dezvolta atunci cand cortexul suprarenal nu produce suficient cortizol si aldosteron.
• Cancerul glandelor suprarenale: Carcinomul suprarenal este un tip de cancer agresiv, insa extrem de rar. Tumorile suprarenale maligne sunt rareori limitate la glandele suprarenale. Acestea tind sa se raspandeasca la alte organe si sa provoace modificari adverse in organism din cauza excesului de hormoni produsi.
• Sindromul Cushing: sindromul Cushing este o afectiune neobisnuita care este, in esenta, opusul bolii lui Addison. Maladia este cauzata de supraproductia hormonului cortizol. Exista o varietate de cauze ale acestei tulburari. O tumora dezvoltata in glanda suprarenala sau glanda pituitara ar putea fi una dintre cauze.

In ce cazuri pot avea cei afectati tulburari hormonale suplimentare

• Hiperplazia suprarenala congenitala: Aceasta afectiune genetica este caracterizata prin niveluri scazute de cortizol. O caracteristica obisnuita este ca persoanele cu hiperplazie suprarenala congenitala sa aiba probleme hormonale suplimentare, cum ar fi nivelurile scazute de aldosteron (care mentine un echilibru al apei si al sarii).
• Oboseala suprarenala: potrivit unui specialist in medicina alternativa, este un grup de semne si simptome (un sindrom) care apare atunci cand glandele suprarenale functioneaza sub nivelul necesar. Expertul spune ca, de obicei, afectiunea este asociata cu stresul intens si de multe ori este legata de infectii cronice precum bronsita, gripa sau pneumonia. Printre simptome se numara oboseala permanenta si pofta de mancaruri sarate.

Se poate trai fara glandele suprarenale?

Acestea produc hormoni fara de care nu se poate trai, printre care hormonii sexuali si cortizolul. Acesta ajuta la ameliorarea stresului. In plus, mai are multe alte functii importante.

Cu toate acestea, puteti supravietui daca aceste glande sunt indepartate, insa numai prin inlocuirea hormonilor steroizi, in functie de nevoile organismului. Hormonii steroizi regleaza lichidele si electrolitii (aldosteron), fiind denumiti numiti mineralo-corticoizi.

Cortizolul are efecte asupra multor functii celulare si este esential in reglarea electrolitilor si a numeroaselor alte functii. Corticosteroizii joaca, de asemenea, un rol-cheie in reglarea sistemului imunitar si a sistemului inflamator. Unii steroizi pot afecta caracteristicile sexuale secundare, cum ar fi cresterea parului facial. Toate aceste functii pot fi inlocuite cu steroizi sintetici.

Catecolaminele sunt importante in timpul reactiilor de ”lupta sau fugi” si sunt, de asemenea, secretate in sistemul nervos. Deci, daca steroizii sunt inlocuiti si corpul este in echilibru, se poate trai foarte bine si fara catecolaminele suprarenale.

Simptome

Semnele dereglarii glandelor suprarenale difera, in functie de boala.

Sindromul Cushing

Simptomele frecvente ale sindromului Cushing (aparute din cauza unei tumori suprarenale, de hipofiza sau ectopice) pot include:

• Obezitatea corpului superior, fata si gatul rotunjit, bratele si picioarele subtiri
• Probleme de piele, cum ar fi acneea sau dungi albastru-rosiatice in zona abdomenului
• Tensiune arteriala crescuta
• Slabiciune musculara si osoasa
• Iritabilitate sau depresie
• Nivel mare al zaharului in sange
• Crestere lenta la copii
• Femeile pot avea, de asemenea, o crestere a parului de pe fata si de pe corp si pot prezenta tulburari menstruale. Barbatii pot deveni mai putin fertili si au un apetit sexual redus sau absent.

Hiperplazia suprarenala congenitala

Simptomele variaza de la usoare la grave. Unii oameni cu forma mai usoara a bolii nu sunt diagnosticati, deoarece simptomele lor nu le provoaca nici o problema.

Printre simptomele formei usoare se numara:

• Inaltime mai mica decat este normal
• Semne precoce de pubertate (la copii)
• Acnee
• Perioade menstruale neregulate si posibile probleme in a ramane gravide (la femei)
• Par facial excesiv (la femei)

Simptomele formei severe a bolii, diagnosticata la copii, pot include:

• Deshidratare
• Scaderea tensiunii arteriale
• Nivel scazut de zahar in sange
• Probleme in a pastra suficienta sare in corp
• Dezvoltare genitala neobisnuita la fete. Este observata la nastere si poate necesita o interventie chirurgicala pentru corectare
• Semne precoce de pubertate
• Par facial excesiv (la femei)
• Tumori testiculare benigne si infertilitatea (la barbati)

Boala Addison

Simptomele pot varia, in functie de cauza bolii si, de obicei, includ:

• Pierdere in greutate
• Slabiciune
• Oboseala extrema
• Greata si / sau varsaturi
• Scaderea tensiunii arteriale
• Pofta de alimente sarate
• Ameteli in timp ce stati in picioare
• Depresie

Oboseala suprarenala

Simptomele oboselii suprarenale includ:

• Oboseala
• Probleme in a adormi si in a se trezi
• Pofta de sare si zahar
• Pierderea inexplicabila in greutate
• Dependenta de stimulente cum ar fi cofeina
• Probleme digestive nespecifice

Toate simptomele de mai sus sunt relativ generice, dar pot semnala un tip de boala. Multe dintre simptome, totusi, pot aparea doar din cauza unei vieti agitate si lipsei somnului sau, alternativ, dependentei de cafeina, alimentatiei proaste sau nivelului sporit de stres.

Analize recomandate

La fel ca in cazul simptomelor, diagnosticul poate fi pus de catre specialisti numai in urma unor analize specifice fiecarei boli.

Tumorile glandelor suprarenale

Pentru a diagnostica o tumoare a glandei suprarenale, un specialist poate comanda unul sau mai multe teste.

• Testele de sange si urina ajuta la masurarea cantitatii de hormoni suprarenali, care pot detecta o tumora functionala.
• Computerul tomograf sau o scanare cu rezonanta magnetica (RMN) pot fi utile pentru diagnosticarea unei tumori a glandelor suprarenale si pentru a determina daca este canceroasa.
• O scanare metaiodobenzilguanidina (MIBG) poate detecta o tumoare neuroendocrina.
• Un radiolog interventionist poate testa sangele din venele fiecarei glande suprarenale pentru a identifica tumorile pe care scanarile CT sau RMN nu le pot gasi.

Sindromul Cushing

Daca un medic suspecteaza ca un pacient are sindromul Cushing, acesta poate comanda unul sau mai multe dintre cele trei teste de screening aflate in prezent in uz pentru aceasta tulburare.

• Unul dintre testele prin care se afla nivelul crescut de cortizol din saliva.
• Un alt test cauta niveluri ridicate de cortizol in urina.
• Un al treilea test verifica daca un steroid (artificial), denumit dexametazona, reduce productia de cortizol de catre organism.

Hiperplazia suprarenala congenitala

Cea mai obisnuita modalitate prin care specialistii identifica boala la sugari este prin screening-ul nou-nascutului. Daca primul test de screening indica faptul ca nou-nascutul poate avea hiperplazie suprarenala congenitala, medicul poate comanda un alt test de sange pentru a confirma diagnosticul.

In unele cazuri, sugarii de sex feminin pot prezenta anomalii genitale vizibile, care ii determina pe experti sa suspecteze cauza bolii. In aceste cazuri, medicii vor comanda un test suplimentar pentru a confirma diagnosticul.

Boala Addison

In mod normal, pentru diagnosticarea bolii Addison se utilizeaza un test de sange pentru a masura nivelul de cortizol si de hormon adrenocorticotrop.

Tratamente

Expertii medicali utilizeaza o varietate de tratamente chirurgicale si medicale pentru tulburarile glandelor suprarenale. Printre acestea se numara:

• Interventia chirurgicala pentru eliminarea tumorilor din glanda suprarenala sau, dupa caz, operatia necesara pentru a indeparta una sau ambele glande suprarenale
• Operatia minim invaziva efectuata prin nari pentru a elimina tumorile din glanda pituitara
• Medicatie pentru a opri productia excesiva de hormoni
• Inlocuirea hormonilor

Sindromul Cushing

Tratamentul pentru sindromul Cushing depinde de cauza. Daca medicamentele provoaca excesul de cortizol, expertul poate schimba doza pacientului sau poate incerca un alt medicament pentru corectarea problemei. Daca sindromul Cushing este cauzat de faptul ca organismul produce prea mult cortizol, tratamentele pot include medicamente pe cale orala, interventii chirurgicale, radiatii sau o combinatie a acestor tratamente.

Hiperplazia suprarenala congenitala

Aceasta afectiune nu poate fi vindecata, dar poate fi tratata si controlata. Pacientii pot lua medicamente pentru a ajuta la inlocuirea hormonilor care nu mai sunt produsi de organism. Unii suferinzi au nevoie de aceste medicamente doar atunci cand sunt bolnavi, in timp ce altii ar putea avea nevoie de ele in fiecare zi.

Boala Addison

Aceasta boala este tratata prin inlocuirea cortizolului si / sau a aldosteronului de care organismul duce lipsa. Persoanele cu boala Addison iau medicamente (de obicei, pe cale orala) in fiecare zi pentru a inlocui acesti hormoni. De asemenea, poate fi nevoie de un consum suplimentar de sare.

Remedii naturiste

De asemenea, afectiunile glandelor suprarenale pot fi tratate si cu ajutorul remediilor naturiste.

Unii specialisti in medicina ayurvedica recomanda radacini de ginseng („unul dintre cei mai buni stimulatori ai energiei naturii”), coaja de portocala si radacina de lemn dulce (un reintineritor al sistemului nervos), impreuna cu alte plante tolerate de glandele suprarenale.

De asemenea, specialistii in tratamente naturiste recomanda mentinerea stresului sub control pentru atenuarea oboselii suprarenale. Cercetarile arata ca yoga, meditatia si tai chi pot ajuta la scaderea nivelului de cortizol si la reducerea stresului. Pentru o relaxare optima se recomanda si sesiuni de respiratie profunda in fiecare zilnica.

Dieta care ajuta glandele suprarenale

In acest caz, dieta este similara celor mai multe regimuri echilibrate recomandate, care includ in general:

• alimente bogate in proteine
• legume
• cereale integrale

Daca va decideti sa urmati o dieta favorabila glandelor suprarenale, medicii recomanda limitarea alimentelor si a bauturilor bogate in zahar rafinat si prelucrat si a grasimilor nesanatoase.

Unele alimente care trebuie evitate includ:

• zahar alb
• faina alba
• alcool
• cafeina
• sucuri carbogazoase
• mancare prajita
• mancare procesata
• fast food
• indulcitori artificiali

Printre alimentele recomandate in dieta favorabila glandelor suprarenale se numara:

• carnea macra
• pestele
• ouale
• leguminoasele
• nucile
• legumele cu frunze si legumele colorate
• cerealele integrale
• lactatele
• fructele cu continut scazut de zahar
• sarea de mare, in cantitati moderate
• grasimile sanatoase, cum ar fi uleiul de masline, uleiul de cocos si uleiul din seminte

 

Referinte:

https://www.livescience.com/59039-adrenal-glands.html

https://www.thestar.com/life/2012/09/05/adrenal_gland_fascinating_facts_about_body_parts.html

https://www.endocrineweb.com/endocrinology/overview-adrenal-glands

https://www.webmd.com/a-to-z-guides/adrenal-fatigue-is-it-real#1

https://medlineplus.gov/adrenalglanddisorders.html

https://www.medicalnewstoday.com/articles/245810.php

https://www.nichd.nih.gov/health/topics/adrenalgland/conditioninfo/diagnosed

https://www.wellandgood.com/good-looks/wellness-gifts-ideas-kohls/

https://www.healthline.com/health/adrenal-fatigue-diet#Foods-to-eat