Fracturi la copii – cauze, simptome, tratament

Fracturi la copii – prin ce difera fracturile la copii de fracturile la adulti? Iata care sunt cauzele pentru ruperea unui os la copii, care sunt simptomele, ce implica tratamentul si care sunt masurile de prim-ajutor.

Cuprins:

1. Ce sunt fracturile?
2. Fracturi la copii vs Fracturi la adulti
3. Cauzele fracturilor la copii
4. Semne si simptome os rupt la copii
5. Metode de diagnostic
6. Tratament si prim-ajutor
7. Recuperare

Ce sunt fracturile?

O fractura este o ruptura partiala sau completa a unui os. Cand se produce o fractura, aceasta poate fi deschisa sau inchisa. In fractura deschisa osul strapunge pielea sau este o rana profunda care expune osul. In fractura inchisa osul este rupt, dar nu exista nicio leziune la nivelul pielii.

Desi termenul de fractura poate suna grav, este doar un alt nume pentru un os rupt. Poate v-ati confruntat in propria copilarie cu un os rupt. Fracturile sunt foarte frecvente in copilarie – fracturi la copii reprezinta a 4-a cea mai frecventa afectare in randul copiilor mai mici de 6 ani. Cele mai multe fracturi la copii sunt cauzate de caderi, dar cele mai grave rezulta din accidente auto.

Fracturi la copii vs Fracturi la adulti

O fractura la un copil poate fi foarte diferita de o fractura in aceeasi locatie la un adult. Daca fractura implica si capetele osului, poate fi afectata placa de crestere. Placa de crestere este o regiune metabolica foarte activa a osului si reprezinta locatia cresterii continue a acelui os individual. Ocazional poate exista o afectarea a cresterii normale, care duce la scurtarea sau angulatia osului.

Oasele unui copil difera de oasele adultului intr-o varietate de moduri.

• sunt mai flexibile – tind sa se indoaie mai mult inainte de rupere si au modele unice de fractura;
• vindecarea poate fi mai rapida – periostul care inconjoara oasele il protejeaza impotriva leziunilor si sustine alimentarea cu sange in zona fracturii – organismul foloseste acest aport de sange pentru a inlocui celulele deteriorate (periostul la adulti tinde sa fie mult mai subtire, ducand la un proces de vindecare mai lent);
• placi de crestere vulnerabile – copiii au placi de crestere (zone din care creste osul) la fiecare capat al oaselor lor lungi, iar afectarea acestor placi de crestere e frecventa si poate duce la deformari unghiulare in lungimea membrelor.

In general, in caz de fracturi la copii rareori sunt necesare proceduri chirurgicale. De obicei, trebuie doar sa fie imobilizate – in general cu gips.

Cauze fracturi la copii

Fracturi la copii apar atunci cand se aplica mai multa forta decat osul poate absorbi. Oasele sunt mai slabe atunci cand sunt rasucite. Ruperea oaselor se poate produce din cauza ranilor excesive, caderilor, traumatisemlro sau loviturilor directe ale corpului.

Semne si simptome os rupt la copii

Semnele unei fracturi la copii depind de tipul de rupere si de osul afectat. Cert e ca o ruptura a unui os cauzeaza durere. De asemenea, pot aparea umflarea si vanataile. Zona accidentata poate fi greu de miscat si de utilizat.

Uneori exista o deformare – acest lucru inseamna ca partea corpului este stramba sau diferita fata de inainte de accidentare. Copiii mai mari vor putea, de obicei, sa spuna unde sunt dureri si va pot explica ce s-a intamplat si cauza accidentarii. Acest lucru poate facilita identificarea unei fracturi la copii. Poate fi mai dificil sa identifici o fractura la sugari sau copii mici. Este posibil sa planga si sa nu foloseasca zona afectata, dar este posibil sa nu existe rani evidente.

Daca suspectati ca cel mic are o fractura, acesta poate avea urmatoarele simptome:

• durere sau sensibilitate la locul accidentarii;
• umflarea sau roseata in jurul leziunii;
• deformare in zona accidentata;
• copilul nu poate folosi sau misca zona ranita.

In cazuri rare, forta unei leziuni poate face ca osul sa strapunga pielea –  fractura deschisa. Poate exista o mica ruptura a pielii (este posibil ca osul sa nu iasa afara din rana). Daca s-a produs acest lucru, este cu atat mai mult o urgenta medicala. Uneori, copiii nu vor avea niciunul dintre simptomele de mai sus si este posibil sa nu fie observata o fractura chiar daca s-a produs.

Metode de diagnostic

In general se apeleaza la radiografii pentru a identifica o fractura. Radiografia arata si daca e implicata placa de crestere. Exista cinci modele diferite de leziuni ale placilor de crestere – fiecare poate avea un prognostic diferit. Radiografiile arata ce model are copilul si poate ajuta la monitorizarea vindecarii, pentru a detecta orice tulburari de crestere pe masura ce apar – e necesara monitorizarea chiar timp de 2 ani dupa fractura initiala.

Fracturile din apropierea unei placi de crestere pot fi dificil de diagnosticat. Placile de crestere sunt alcatuite din cartilaj, nu din os, de aceea multe leziuni nu apar pe radiografii.

Tratament si prim-ajutor

In general fractura e tratata prin imobilizare. Acest lucru impiedica osul rupt sa se miste in timp ce se vindeca. Chiar si oasele rupte care nu se aliniaza (numite deplasate) se vor vindeca de-a lungul timpului. Poate fi necesara realinierea osoasa, care necesita adesea sedare. Unele leziuni necesita o procedura chirurgicala (repozitionarea unui os la locul normal) si fixarea cu placi sau suruburi.

Oasele copiilor au o capacitate uimitoare de vindecare. Cu cat copilul este mai mic, cu atat este mai mare capacitatea de vindecare. Timpii de vindecare  la copii sunt de obicei masurati in saptamani, in timp ce la adulti majoritatea fracturilor necesita luni pentru vindecare. Aceasta abilitate de vindecare le permite chirurgilor sa trateze copiii diferit si, mai des, fara interventii chirurgicale.

Prezenta placilor de crestere este o consideratie importanta, deoarece o fractura in sau in jurul placii de crestere poate avea efecte semnificative pe termen lung. Din aceasta cauza, copiii sunt urmariti indeaproape de medic in timpul vindecarii.

Primul ajutor in caz de fracturi la copii

• Fractura este o urgenta medicala! Verificati semnele vitale ale celui mic – respiratia si pulsul si sunati la 112!
• Nu incercati sa repozitionati osul acasa! Puteti agrava starea copilului.
• In caz de fractura inchisa copilul trebuie imobilizat pentru ca regiunea cu fractura sa nu se miste. Miscarea poate duce la mutarea oaselor si poate face ca bucati de oase sa afecteze tesutul sau chiar vasele de sange. Nu miscati copilul, mai ales daca vorbim de leziuni la nivelul coloanei!
• Daca cel mic trebuie neaparat miscat, spatele si gatul trebuie imobilizate foarte bine – aliniate perfect cu capul si spatele. Trebuie mutat doar sprijinind partea lezata cu atele – pot fi improvizate din placaj sau scanduri, carton etc. pentru a nu se deplasa partea afectata – Retineti ca ideal este sa nu se miste deloc copilul pana la sosirea personalului medical.
• Nu-i oferi copilului analgezice pentru a ameliora durerea fara sa consultati mai intai medicul.
• Nu spalati zona lezata. Daca sunt sangerari se va aplica un compres steril sau un material curat pentru a opri sangerarea.

Tratamentul la spital

Dupa examinarea leziunii, medicul va efectua radiografii pentru a determina amploarea afectarii. Daca medicul banuieste ca placa de crestere a osului este afectata, va fi necesara o consultatie ortopedica. De multe ori e necesara doar imobilizarea – de obicei cu carcasa din ipsos (gips) sau imobilizare din fibra de sticla. Pentru o fractura deplasata, este posibil ca un chirurg ortoped sa alinieze oasele. Aceasta se poate face ca o „reducere inchisa”, in care chirurgul foloseste anestezie locala sau generala, manipuleaza oasele pana cand sunt drepte. O „reducere deschisa” este o procedura chirurgicala efectuata intr-o sala de operatie, dar aceasta este rareori necesara pentru fracturi la copii.

Repozitionarea osoasa

Uneori, oasele afectate sunt puse din nou la loc inainte de a fi imobilizate. Aceasta se realizeaza printr-o procedura numita repozitionare sau „alinierea osului”.

Cele doua tipuri de repozitionare sunt:

• repozitionare inchisa –  se face in camera de urgenta sau in sala de operatii, dupa ce copilul primeste medicamente pentru a ameliora durerea. Chirurgul muta oasele inapoi in pozitia corecta. Nu este necesara nicio incizie (taietura).
• repozitionare deschisa – aceasta operatie este facuta pentru o leizune mai complicata. Se face in sala de operatie sub anestezie generala. Chirurgul face o taietura si misca oasele in pozitia corecta. Placile, suruburile sau firele chirurgicale pot fi folosite pentru a mentine oasele la locul lor.

Dupa repozitionarea chirurgicala, se va folosi o tehnica de imobilizare pana la vindecarea osului, care dureaza de obicei aproximativ jumatate din timpul necesar pentru oasele adulte sau mai putin, in functie de varsta copilului. Medicul pediatru poate recomanda radiografii periodice in timp ce osul se vindeca, doar pentru a va asigura ca acestea se aliniaza corect.

Atentie!

Daca copilul prezinta dureri persistente sau severe, amorteala sau a degetelor sau a degetelor palide sau albastre, apelati imediat medicul. Acestea sunt semne ca extremitatea s-a umflat si necesita mai mult spatiu in distributie. Daca sistemul de imobilizare nu este ajustat, umflarea poate apasa asupra nervilor, muschilor si vaselor de sange, ceea ce poate produce daune permanente.

Oasele care au fost rupte deseori vor forma un nod dur la locul rupturii in timpul procesului de vindecare. Osul se va remodela si isi va relua forma normala in cateva luni. Oasele copiilor sunt mai flexibile si tind sa se indoaie mai mult fara sa se rupa. Acest lucru explica modelele specifice de fracturi la copii – fractura „in lemn verde” cand osul se rupe pe o parte, precum indoirea unei ramuri proaspete de copac, dar ramane intact pe partea indoita.

Recuperare

Cum se vindeca oasele?

In primele zile dupa o fractura, corpul formeaza un cheag de sange (sau hematom) in jurul osului rupt. Acest lucru protejeaza osul si ofera celulele necesare pentru vindecare. Apoi, in jurul osului rupt se formeaza o zona de tesut de vindecare. Acesta se numeste calus. Se unesc treptat oasele rupte. La inceput tesutul format este moale, apoi devine mai dur si mai puternic in urmatoarele saptamani. Oasele noi se formeaza in saptamani sau luni dupa o pauza, insa vindecarea completa poate dura mai mult.

Cat dureaza vindecarea fracturilor la copii?

Desi oasele unui copil sunt mai moi decat oasele adultilor, osul rupt al unui copil se va vindeca mai repede decat cel al unui adult. Timpul necesar pentru vindecarea unei fracturi la copii va varia in functie de tipul de fractura si de osul care a fost rupt, dar recuperarea medie dureaza de la 3 saptamani la 2 luni.

Sfaturi pentru o recuperare mai rapida

Parintii pot ajuta la sustinerea recuperarii pe parcurs urmand cativa pasi simpli:

• Respectati instructiunile date de medic, inclusiv controalele la cabinet. Unele fracturi pot necesita monitorizare atenta si programari saptamanale pentru a verifica alinierea in primele trei saptamani.
• Ajuta-ti copilul sa evite vatamarile ulterioare, limitand activitatea pentru a preveni caderile sau ranirea.
• Dupa indepartarea gips-ului, copilul va simti cel mai probabil rigiditate in articulatiile din jurul fraturii. Aceasta rigiditate poate face dificila activitatea sportiva, crescand riscurile de accidentare. Trebuie ca activitatea fizica sa fie initiata si crescuta treptat. De obicei, odata vindecat un os, nu exista limite in activitatea copilului.

Referinte:
(1) Children And Broken Bones, link: https://www.healthychildren.org/English/health-issues/injuries-emergencies/Pages/Children-And-Broken-Bones.aspx
(2) Broken Bones and Fractures in Children, link: https://www.verywellhealth.com/broken-bones-in-children-2548751
(3) Fractures in Children, link: https://www.stanfordchildrens.org/en/topic/default?id=fractures-in-children-90-P02760
(4) Fractures in children, link: https://www.assh.org/handcare/hand-arm-injuries/Fractures-in-Children
(5) Broken Bones, link: https://kidshealth.org/en/parents/b-bone.html
(6) Fractures (broken bones), link: https://www.rch.org.au/kidsinfo/fact_sheets/Fractures_broken_bones/