Fibroadenom mamar – cauze, simptome, tratament

Fibroadenom – o masa la nivelul sanului poate indica un cancer de san, dar nu de fiecare data. Fibroadenoamele sunt cele mai comune modificari necanceroase ale sanului.

Cuprins:

1. Ce este fibroadenomul?
2. Cauze si factori de risc pentru fibroadenom
3. Simptome
4. Diagnostic
5. Tratament
6. Prognostic

Ce este fibroadenomul?

Depistarea unei mase la nivelul sanului este o situatie ce cauzeaza stres si anxietate, dar trebuie subliniat faptul ca NU orice modificare la nivelul sanului este canceroasa. Un tip de tumora beninga (necanceroasa) este fibroadenomul. Fibroadenomul este cea mai frecventa tumora a sanului, fiind o tumora necanceroasa. La 25% dintre femei este asimptomatic, si de obicei apare la femeile cu varste intre 15 si 35 de ani. Este vazut ca o tumora benigna a sanului, fiind considerat o suprainfectie inofensiva a tesutului mamar. Este influentat si dependent de anumiti hormoni si se poate mari in sarcina.

Fibroadenomul poate fi resimtit in timpul auto-examinarii lunare a sanului si apare pe mamografii si la ecografii. Femeile intre 20 – 30 au cea mai mare probabilitate sa dezvolte fibroadenom la san, care poate creste in timpul sarcinii sau alaptarii (lactatie).

Tipuri de fibroadenom

Exista tipuri diferite de fibroadenoame si este important sa se faca distinctia intre acestea atunci cand se aleg cele mai bune optiuni de tratament. Tipurile de fibroadenom includ:

• Fibroadenom simplu – E cel mai comun si de obicei apare la un singur san, are margini bine definite si celule foarte uniforme (fibroadenoamele simple nu cresc in general riscul de cancer mamar);
• Fibroadenom complex – Fibroadenoamele complexe sunt mai putin frecvente si, desi pot avea margini definite, compozitia lor difera – nu arata organizate si uniforme, nu devin canceroase dar pot contine mici chisturi, calcifieri, papiloame si diferite tipuri de hiperplazie (cand apare hiperplazia atipica, aceasta poate creste riscul de aparitie a cancerului de san).
• Fibroadenom juvenil – Este cel mai frecvent tip de fibroadenom mamar gasit la fete si adolescente cu varste cuprinse intre 10 – 18 ani. Unele pot creste, dar cele mai multe se contracta in timp, iar unele dispar.
• Fibrodenom gigant – Poate creste pana la 5 cm, si poata presa sau inlocui anumite tesuturi mamare.
• Fibroza tumorala – Desi sunt, de obicei, benigne, unele tumori phyllodes pot deveni canceroase (maligne).

Cauze si factori de risc pentru fibroadenom

Cauza fibroadenomului nu este cunoscuta, dar poate fi legata de hormonii reproducatori. Apare mai des in perioada reproductiva si poate deveni mai mare in sarcina sau in cazul utilizarii terapiei hormonale. De asemenea, se poate micsora dupa menopauza, cand nivelul hormonilor scade.

Cauza fibroadenomelor nu este cunoscuta, dar este considerata a fi legata de hormoni. Un fibroadenom este cea mai frecventa masa mamara solida la o femeie sub varsta de 30 de ani, dar poate fi observata si la femeile mai in varsta.

Majoritatea fibroadenoamelor nu va afecteaza riscul de aparitie a cancerului de san. Cu toate acestea, riscul de cancer de san poate creste usor daca aveti un fibroadenom complex sau o tumora de tip phyllodes.

Simptome

Un fibroadenom nu este de obicei dureros sau sensibil la atingere. Este resimtit ca o masa la nivelul sanului sau ambilor sani. Aceste mase pot fi ferme, cauciucate, neduroase, cu margini bine definite etc. Ele nu sunt de obicei dureroase si cresc in mod obisnuit in timp, pana la o dimensiune de 2-3 cm. Este in general resimtit diferit de tesutul din jur, cu margini clar definite, mobile sub piele. Unele pot fi atat de mici ca nu sunt simtite.

Fibroadenoamele pot sa creasca mai mult in timpul sarcinii, alaptarii sau in timpul tratamentului hormonal de substitutie. Cu toate acestea, revin de obicei la dimensiunea lor anterioara dupa aceste fluctuatii hormonale.

Diagnostic fibroadenom

Medicii pot detecta un fibroadenom printr-o examinare fizica initiala, daca este suficient de mare masa la nivelul sanului. Daca medicul suspecteaza un fibroadenom, il va confirma prin teste de imagistica, precum mamografie sau ecografie (sau ambele). Pentru a fi sigur ca este un fibroadenom, medicul poate recomanda o biopsie. Pentru asta, se va administra un anestezic local, dupa care medicul va preleva un mic esantion de tesut pentru a fi testat in laborator.

• Mamografia – Mamografia utilizeaza raze X pentru a produce o imagine a zonelor suspecte din tesutul mamar. Un fibroadenom poate aparea pe o mamograma ca o masa cu marginile netede, rotunde, diferite de tesutul mamar din jur.
• Ecografia mamara – Aceasta tehnologie utilizeaza unde sonore pentru a produce imagini din interiorul sanului. Poate fi efectuata impreuna cu o mamografie pentru a evalua hipersensibilitatea sanului daca aveti tesut dens in san. Ecografia poate ajuta medicul si sa vada exact daca o masa este solida sau plina cu lichid. O masa solida este mai probabil sa fie un fibroadenom; o masa plina cu lichid este mai probabil un chist.

O biopsie este necesara pentru a sti daca o tumora este un fibroadenom sau o alta problema. Cele mai multe fibroadenoame arata la fel atunci cand sunt vazute la microscop si se numesc fibroadenoame simple. Unele fibroadenoame au si alte modificari si se numesc fibroadenoame complexe.

Cum afecteaza fibroadenomul riscul de cancer de san?

Femeile cu fibroadenoame simple au un risc usor crescut de cancer mamar – de aproximativ 1,5 ori mai mare decat in cazul femeilor fara modificari ale sanilor. Fibroadenoamele complexe par sa creasca riscul usor mai mult decat fibroadenoamele simple.

Tratament fibroadenom

Daca medicul a confirmat diagnosticul de fibroadenom, exista mai multe optiuni de tratament disponibile. Nu orice fibroadenom trebuie eliminat. Decizia de eliminare depinde de simptomele fizice, de alegerile pacientului si ale medicului. In general, fibroadenoamele care nu cresc in dimensiune si nu exista probabilitatea sa fie cancer, sunt doar atent monitorizate prin teste fizice si imagistice. De obicei se recomanda teste de monitorizare la fiecare 6 luni – 2 ani, in functie de caz. Daca un fibroadenom suspect devine dureros si creste in dimensiune, se recomanda excizia chirurgicala.

Monitorizarea

Este o abordare des folosita, cand fibtoadenomul nu produce disconfort.

Lumpectomia

Lumpectomie sau indepartarea chirurgicala a fibroadenomului se poate face daca sunteti ingrijorat de acesta. In functie de dimensiunea relativa a acestei mase si de san, o lumpectomie poate provoca o schimbare a dimensiunii sau formei sanului.

Decizia de a elimina fibroadenomul depinde de obicei de urmatoarele:

• daca influenteaza forma naturala a sanului;
• daca provoaca durere;
• daca exista riscul sau stresul privind aparitia cancerului;
• daca rezultatele biopsiei sunt neclare etc.

Daca este eliminat un fibroadenom, este posibil ca unul sau mai multi sa creasca in locul lui. Optiunile de tratament pentru copii sunt similare cu cele pentru adulti, dar este favorizata directia de monitorizare pasiva.

Ablatia cu laser

Ablatia cu laser este o modalitate non-chirurgicala de a scapa de fibroadenom. Un dispozitiv cu laser cu ghidaj ultrasonografic este utilizat pentru a elimina fibroadenomul, lasand in urma doar o cicatrice mica, fara suturi si nicio modificare a formei sanilor.

Crioablatie

Crioablatia este o metoda rapida si eficienta de a ingheta un fibroadenom. Aceasta procedura dureaza mai putin de 30 de minute si are ca rezultat o cicatrice mica.

Ablatia prin radiofrecventa (RFA)

Ablatia prin radiofrecventa (RFA) a fibrobenomului este un alt mod de a preleva o masa nedorita din zona sanului fara a recurge la lumpectomie. Folosind anestezie locala si ghidarea ultrasonografica, se face o taietura de 6-8 mm deasupra fibroadenomului. Prin aceasta taietura, se introduce un dispozitiv chirurgical mic si prin curent de radiofrecventa se taie tesutul mamar.

Biopsie cu vacuum ghidata ultrasonografic

Sistemele de biopsie mamare pot fi acum utilizate ca o modalitate destul de neinvaziva de a elimina fibroadenoamele. In mai putin de o ora si sub anestezie locala, se face o taietura de 6 mm deasupra fibroadenomului. Apoi, cu ghidaj ultrasonografic, o sonda speciala este introdusa in masa, si aspira sectiuni de tesut. Recuperarea este rapida si cicatricea va fi destul de mica.

Medicina complementara si alternativa

Tratamentele naturiste pot fi utilizate, uneori, pentru a preveni sau trata fibroadenoamele de san, desi exista putine studii controlate privind aceste proceduri. Medicul poate indica tonice din plante, ceaiuri, unguente sau pastilele homeopate pentru fibroadenoame. Se mai pot recomanda comprese calde cu apa, ulei de ricin sau ceai de ghimbir, pentru ameliorarea sensibilitatii la san.

Prognostic fibroadenom

Daca fibroadenomul este lasat la locul sau si monitorizat cu atentie, poate fi necesara indepartareea ulterioara daca acesta se modifica sau creste. Din cauza riscului (desi mic) de cancer de san, se recomanda controale periodice de monitorizare. De asemenea, se recomanda autoexaminari mamare lunare. Daca exista modificari in dimensiunea sau forma unui fibroadenom existent, adresati-va imediat medicului. In cazuri foarte rare, vorbim de cancer si va necesita un tratament suplimentar. In unele cazuri, fibroadenoamele dispar in timp. Nu exista niciun risc crescut de cancer de san pentru majoritatea femeilor cu fibroadenoame simple benigne.

Referinte:
(1) What to know about fibroadenomas of the breast, link: https://www.medicalnewstoday.com/articles/323951.php
(2) Fibroadenoma – breast, link: https://ufhealth.org/fibroadenoma-breast
(3) Fibroadenoma of breast, link: https://www.healthline.com/health/fibroadenoma-breast#management
(4) Fibroadenoma, link: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/fibroadenoma/diagnosis-treatment/drc-20352756