Examenul neurologic – etape si teste recomandate

Examenul neurologic cuprinde o serie de testari fizice si examinari cu scopul de a depista anumite probleme ale sistemului nervos. Iata care sunt etapele si componentele unui examen neurologic.

Cuprins:

1. Ce este un examen neurologic?
2. Cum te pregatesti pentru un examen neurologic
3. Etapele examenului neurologic
4. Sunt necesare examinari suplimentare?

Ce este un examen neurologic?

O evaluare neurologica va cuprinde un examen fizic si o serie de teste simple si nedureroase. Scopul acestor teste este sa evalueze functia neurologica, inclusiv puterea musculara, modul in care functioneaza nervii autonomi si capacitatea de a simti senzatii diferite.

O examinare neurologica poate include urmatoarele:

• istoric medical – intrebari privind simptomele si starea de sanatate;
• o evaluare a functiei neurologice;
• teste de diagnosticare;
• teste de electrodiagnosticare;
• analize de sange;
• alte teste comune etc.

In examinarile neurologice, medicii specialisti cunoscuti ca neurologi efectueaza teste pentru a identifica afectiunile medicale care vizeaza sistemul nervos. Exista numeroase afectiuni neurologice diferite, inclusiv accidente vasculare cerebrale, boala Parkinson, migrene cronice, meningita, epilepsie si scleroza multipla. Acestea pot cauza o mare varietate de simptome, cum ar fi grade diferite de paralizie la nivelul picioarelor sau bratelor, ameteli sau probleme de vorbire, slabiciune musculara, tremuratul mainilor, senzatii neobisnuite sau stari de confuzie. Astfel, examinarile neurologice constau intr-o intreaga gama de teste pentru a analiza forta musculara, coordonarea si memoria.

Cum te pregatesti pentru un examen neurologic

Un examen neurologic nu necesita pregatiri speciale. Medicul va incerca sa ajunga la diagnosticul potrivit testand miscarile si reactiile normale ale organismului. Examinarile de obicei nu sunt dureroaase, dar uneori pot cauza un usor disconfort.

Etapele examenului neurologic

Examinarile neurologice urmeaza o structura clara. Ele incep intotdeauna cu o discutie in care medicul adreseaza intrebari privind simptomele si orice alte afectiuni medicale pe care le are pacientul sau le-a avut in trecut (istoric medical). Apoi va identifica semne vizibile ale unei afectiuni medicale. Acestea pot include aspecte precum modul in care pacientul se misca, pozitia corpului, echilibrul sau orice dificultati in efectuarea anumitor miscari. Medicul va efectua un scurt examen fizic in care va asculta plamanii si inima si va masura pulsul.

Istoricul medical

Medicul va adresa intrebari privind simptomele. Va solicita ca pacientul sa descrie simptomele, momentele cand acestea apar, cat dureaza si ce disconfort sau grad de durere cauzeaza. Trebuie sa ii spuneti medicului daca va confruntati cu simptome precum furnicaturi, amorteala, slabiciune etc.

De asemenea, medicul va poate pune intrebari generale de sanatate care ar putea fi legate de faptul ca simtiti uneori sau deseori stari de greata sau oboseala. Vi se vor adresa intrebari si privind controlul vezicii urinare si daca functia sexuala este normala. Veti fi intrebat si daca suferiti de alte boli si daca luati medicamente.

Examenul neurologic ulterior este impartit in mai multe componente, fiecare concentrandu-se pe o parte diferita a sistemului nervos:

• stare mentala;
• nervi cranieni;
• examinare motorie;
• sistem senzorial;
• reflexul de tendon;
• coordonarea si cerebelul;
• mersul.

Starea mentala

Examenul privind starea mentala cuprinde o serie de intrebari detaliate, dar simple, concepute pentru a testa capacitatea cognitiva:

• starea de constiinta (constientizarea si reactia la mediu si la simturi);
• aspectul si comportamentul general;
• dispozitie;
• gandirea;
• resursele intelectuale (intelegerea, capacitatea de a acorda atentie, cunoasterea, memoria, puterea de rationament, functia de vorbire si limbaj si capacitatea intelectuala).

Pacientul poate fi rugat:

• sa-si aminteasca obiectele care au fost enumerate mai devreme pe parcursul examenului;
• sa repete propozitiile;
• sa rezolte probleme matematice simple;
• sa copieze un desen tridimensional etc.

Cand vorbirea si limbajul sunt testate, examinatorul asculta caracterul discursului, fluenta si abilitatea pacientului de a intelege si de a executa comenzi simple sau complexe si de a citi si scrie. Se examineaza si comportamentului general al pacientului in timpul examinarii. Multe boli neurologice, cum ar fi dementa, cauzeaza schimbari in starea intelectuala sau in reactia emotionala, si trasaturi specifice de personalitate.

Nervii cranieni

Nervii cranieni sunt un set de 12 nervi care retransmit mesajele intre creier si zona capului si gatului si controleaza functiile motorii si senzoriale, inclusiv vazul, mirosul si miscarea limbii si a corzilor vocale.

Simtul mirosului este testat folosind anumite mirosuri. Medicul plaseaza tuburi de testare neutre, umplute cu mostre care au un miros comun (de exemplu, cafea, vanilie, scortisoara sau sapun) sub fiecare nara. Pacientului i se cere sa identifice mirosul comparativ cu un tub de testare gol. Vederea este testata solicitand pacientului sa identifice litere sau numere pe o placa, la fel ca testele de ochi la medicul oftalmolog.

Examenul nervilor cranieni implica testarea functiei tuturor celor 12 seturi de nervi cranieni. Este o parte esentiala a examenului neurologic si ajuta la localizarea disfunctiei sistemului nervos central si la diagnosticarea bolilor sistemice. Unele dintre functiile care sunt testate frecvent ca parte a examenului nervilor cranieni includ:

• puterea si functia pleoapelor;
• functia vizuala;
• vedere periferica;
• reflexul fotopupilar;
• miscari musculare ale ochilor;
• forta musculara faciala;
• reflexul gag;
• miscari ale limbii si buzelor;
• capacitatea de miros si gust;
• auz;
• simturile in zona fetei, capului si gatului.

Functia motorie

Sistemul motor include caile motrice ale creierului si ale maduvei spinarii, precum si toti nervii si muschii motorii din organism. Anomaliile din sistemul motor pot fi adesea detectate prin evaluarea fortei musculare si a tonusului si prin identificarea unei varietati de semne caracteristice.

Pacientul este, de obicei, rugat sa se dezbrace, astfel incat neurologul sa poata examina muschii si sa identifice o eventuala atrofie, contractie sau miscari anormale. Evaluarea raspunsului Babinski este o parte importanta a testarii sistemului motor. Reflexul Babinski presupune stimularea usoara a talpii. Acest lucru poate provoca un anumit tip de miscare involuntara a degetului mare de la acel picior, ceea ce poate indica o anomalie a tracturilor nervoase cu originea in creier sau in maduva spinarii.

Sistemul senzorial

Sistemul senzorial depinde de impulsurile care apar ca urmare a stimularii receptorilor localizati in piele, muschi, tendoane etc. si sunt transmite de-a lungul fibrelor nervoase catre sistemul nervos central (creierul si maduva spinarii). Examenul senzorial este folosit pentru a detecta zonele cu senzatie anormala, calitatea si tipul de afectare a senzatiei si gradul si amploarea implicarii tesuturilor.

Un examen senzorial implica evaluarea diferitelor tipuri de senzatie, incluzand durerea, temperatura, presiunea si pozitia. Examenul senzorial trebuie repetat pentru a oferi rezultate precise. Raspunsurile pot fi afectate de gradul de alerta, constientizare si rabdarea pacientului, astfel incat aceasta parte a examenului neurologic este de obicei efectuata la inceputul testarii.

Reflexul de tendon

Reflexele sunt actiuni efectuate involuntar ca raspuns la impulsurile trimise catre sistemul nervos central. Modificarile reflexelor sunt adesea primul semn al disfunctiei neurologice. Observarea reflexelor este partea cea mai obiectiva a examenului neurologic, deoarece reflexele nu sunt sub control voluntar si testarea nu depinde de cooperarea, atitudinea sau constientizarea pacientului.

Examenul neurologic implica in general testarea doar a reflexelor tendonului profund. De asemenea, reflexele tendonului, cunoscute si sub numele de reflexe de intindere a muschilor, sunt reflexe care apar ca raspuns la stimuli aplicati catre tendoane. In mod normal, cand o anumita zona a tendonului muscular este lovita cu un ciocan moale de cauciuc, fibrele musculare se contracta. Raspunsurile anormale pot indica afectarea cailor sistemului nervos care produc reflexul tendoanelor profunde.

Coordonarea si cerebelul

Cerebelul este partea creierului care controleaza miscarea voluntara si coordonarea motorie, inclusiv postura. Testarea coordonarii ofera indicii despre problemele care afecteaza cerebelul. Neurologul poate solicita pacientul sa-si deplaseze degetul de la nas pana la degetul neurologului, sa il miste inainte si inapoi de la nas la deget, atingand varful fiecaruia.

Mersul

Poate parea un simplu proces, dar mersul pe jos este un proces fiziologic foarte complex. Modul in care mergem – mersul nostru – este influentat de o serie de mecanisme corporale si de reflexe ale sistemului nervos:

• corpul trebuie sa fie tinut in pozitie verticala;
• membrele, capul si trunchiul trebuie sa fie tinute in pozitia corecta;
• persoana trebuie sa fie orientata spre pozitia tuturor partilor corpului;
• parti ale controlului motor implicate in miscare trebuie sa fie integrate etc.

Deoarece mersul depinde de atatea parti diferite ale sistemului nervos, acesta poate fi afectat de o varietate de tulburari neurologice. Observand mersul, neurologul poate aduna indicii importante despre o anumita problema. De obicei, pacientul este rugat sa mearga in diferite moduri (de exemplu, pe calcaie, sa se intoarca brusc, sa mearga pe varfuri, sa alerge etc.).

Sunt necesare examinari suplimentare?

In functie de rezultatele testelor individuale, pot fi efectuate si alte examinari, inclusiv masurarea activitatii electrice in creier (electroencefalografie, EEG), activitatea musculara (electromiografie, EMG) sau testul vitezei de conducere nervoasa (electroneurografia, ENoG). Tehnicile de imagistica, cum ar fi ecografii, tomografia computerizata (CT) sau imagistica prin rezonanta magnetica (RMN) pot fi, de asemenea, utilizate. Uneori este necesara punctia lombara pentru a preleva o mostra din lichidul cefalorahidian (CSF).

Testele diagnostice

Neurologul poate recomanda anumite teste diagnostice, in functie de simptomele pacientului, de antecedentele medicale si de examenul fizic. Frecvent, neurologul va recomanda testarea electrodiagnostica pentru masurarea activitatii electrice a muschilor si nervilor. Daca este necesar, neurologul poate recomanda, de asemenea, o biopsie nervoasa, o punctie lombara sau imagistica prin rezonanta magnetica (IRM). Cu toate acestea, pentru unii pacienti cu neuropatie de lunga durata, cauza nu poate fi gasita in ciuda testelor si examinarilor extensive.

Teste de electrodiagnosticare

Testele electrodiagnostice masoara activitatea electrica a muschilor si nervilor. Prin masurarea activitatii electrice pot vedea daca exista leziuni ale nervilor, amploarea leziunii si, eventual, cauza daunelor. Frecvent, neurologul va recomanda evaluari neurologice comune neinvazive, cum ar fi electromiografia (EMG) si viteza de conducere nervoasa (NCV).

Analize de sange

Testele de sange sunt frecvent utilizate pentru a verifica deficientele de vitamine, elementele toxice si semne ale unui raspuns imun anormal. In functie de situatia individuala, medicul poate solicita anumite teste de laborator pentru identificarea cauzelor potential tratabile pentru neuropatie.

Aceste teste includ:

• vitamina B12 si nivelurile de folat;
• analiza functiei tiroidiene, hepatice si renale;
• evaluarea vasculitei;
• testul de toleranta orala la glucoza;
• anticorpii care au legatura cu boala celiaca;
• test pentru boala Lyme;
• testare HIV / SIDA;
• testare pentru hepatita C si B etc.

Alte teste comune

Daca medicul suspecteaza ca aveti un anumit tip de neuropatie, un caz avansat de neuropatie sau o afectiune total diferita, va poate recomanda sa efectuati teste suplimentare. Medicul va poate recomanda teste senzoriale cantitative (QST), teste autonome, o biopsie nervoasa, o punctie lombara, un test de imagistica sau alte teste pentru diagnosticarea unei anumite tulburari.

Referinte:
(1) Introduction to the neurologic examination, link: https://www.msdmanuals.com/professional/neurologic-disorders/neurologic-examination/introduction-to-the-neurologic-examination
(2) Neurological examination, link: https://www.thh.nhs.uk/documents/_departments/undergraduates/year3/neurological_examination.pdf
(3) The neurological examination, link: https://meded.ucsd.edu/clinicalmed/neuro2.htm
(4) What happens during a neurological examination, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK348940/
(5) What is a neurological exam, link: http://peripheralneuropathycenter.uchicago.edu/learnaboutpn/evaluation/neuroexam/index.shtml