Dispneea are multe cauze care afecteaza fie caile respiratorii si plamanii, fie inima sau vasele de sange. Aflati mai multe despre respiratia grea din materialul urmator.
Dispneea (termen general care desemneaza orice dificultate in respiratie) are semnificatie diferita in functie de momentul in care apare, tipul de dificultate si diferitele caracteristici. Alergarea vreme indelungata (sau prea repede) genereaza in final dispnee, este un lucru bine-cunoscut. Pe de alta parte, nu este normal ca dispneea sa apara de la primul efort.
Gafaiala la efort este un semnal: ea indica faptul ca ventilatia plamanilor este insuficienta pentru efortul depus. Pot exista cauze pentru aceasta situatie. Sau plamanul nu functioneaza cum trebuie, sau cantitatea de sange oxigenat de plaman este insuficienta pentru a iriga organele care cer oxigen (inima, muschii).
In cea de-a doua situatie, problema poate fi de origine cardiovasculara (insuficienta cardiaca, angina pectorala, arterita) sau sangvina (anemie: numarul de globule rosii este prea mic pentru ca oxigenarea organelor sa fie asigurata corect).
In prima situatie, cele doua cauze ale dispneei sunt obstructia (corpuri straine in gura unui copil, obstructie prin tumoare a laringelui etc.) sau reducerea volumului pulmonar in stare normala de mers (pneumonie, astm). O leziune a toracelui (fractura de coasta) sau a diafragmei, care opreste buna functionare a miscarilor respiratorii, poate, de asemenea, sa genereze o dispnee la efort.
Majoritatea cauzelor respiratiei grele sunt anumite afectiuni ale inimii (dispneea cardiaca) si plamanilor. Inima si plamanii sunt organele responsabile cu transportul oxigenului in corp si de eliminarea dioxidului de carbon. De aceea, anumite probleme cu oricare dintre aceste procese va afecteaza respiratia.
Respiratia este reglata de creier si de o interactiune complexa intre diverse substante chimice din sange si din aerul pe care il respiram. Nivelul de oxigen, nivelul de dioxid de carbon si cantitatea de hemoglobina din sange joaca un rol important. Daca nivelul de dioxid de carbon din sange creste, creierul ii spune organismului sa creasca ritmul de respiratie, ceea ce poate duce la respiratii mai profunde sau mai rapide. Acest lucru poate provoca o senzatie de lipsa de aer. De asemenea, prezenta in exces a acidului in sange in urma unei infectii, acumularea de acid lactic sau alte cauze pot duce la o crestere a ritmului de respiratie si la senzatia de lipsa de aer.
Dispneea in somn poate avea mai multe cauze, printre care: apneea in somn, anxietatea (dispnee psihogena), alergiile, problemele cardiace etc.
In multe cazuri, conditia poate aparea brusc, purtand numele de dispnee paroxistica.
De asemenea, exista situatii in care pacientul se confrunta cu respiratie grea doar cand sta in pozitia culcat. Persoana nu poate sta asezata in decubitul dorsal din cauza faptului ca boala se poate agrava.
Cu toate ca aceasta conditie este mai frecventa in timpul efortului sustinut, ea mai poate aparea si in repaus, purtand denumirea de dispnee de repaus.
Conditia nu este intotdeauna direct legata de starea de sanatate a unei persoane. O persoana poate resimti respiratia grea dupa exercitii fizice, in timpul unei calatorii la o altitudine mare sau cand trece prin schimbari majore de temperatura.
Cu toate acestea, dispneea anunta de obicei probleme de sanatate. Uneori, apare la cei iesiti din forma. In aceste cazuri, exercitiile fizice pot ameliora simptomele.
Daca respiratia grea apare brusc, se mai numeste dispnee acuta. Dispneea acuta poate fi cauzata de:
Dispneea este frecventa si la persoanele cu o boala terminala.
Daca starea dureaza mai mult de o luna, afectiunea se numeste dispnee cronica.
Dispneea cronica ar putea fi cauzata de:
Unele afectiuni pulmonare suplimentare pot provoca, de asemenea, respiratie grea.
Exemple sunt:
Respiratia grea a fost, de asemenea, legata de urmatoarele probleme cardiace:
Poluantii de mediu, cum ar fi substantele chimice, vaporii, praful si fumul pot ingreuna respiratia persoanelor cu dispnee. Persoanele cu astm pot constata ca expunerea la alergeni precum polenul sau mucegaiul poate declansa episoade de dispnee. Unii poluanti, cum ar fi fumul de tigara, pot fi preveniti.
Dispneea poate aparea din cauza suprasolicitarii, a petrecerii timpului la altitudini mari sau ca simptom al unei serii de afectiuni.
Semnele ca o persoana se confrunta cu dispnee includ:
Daca dispneea apare brusc sau daca simptomele sunt severe, poate fi un semn al unei afectiuni medicale grave.
Dispneea in sarcina este frecventa. Poate aparea in urma adaptarii la modificarile corporale in sarcina si, de asemenea, in urma anumitor complicatii. Intelegerea mecanismelor de schimbare a sistemului respirator in timpul sarcinii ajuta la diagnosticarea diferentiala a dispneei in sarcina normala, spre deosebire de dispnee patologica.
Conform Cleveland Clinic Center for Continuing Education, simptomele usoare ale dispneei sunt des intalnite in timpul sarcinii. Acest lucru apare in urma faptului ca sarcina schimba capacitatea de respiratie a gravidei.
Capacitatea de respiratie creste in timpul sarcinii, dar exista si o reducere a volumului pulmonar cu pana la 20 la suta la sfarsitul expiratiei.
Numarul de respiratii pe care le are o femeie pe minut sau ritmul respirator nu se modifica de obicei in timpul sarcinii.
Exista momente in care persoanele apropiate, in calitate de observatori, pot remarca semnele dispneei chiar inaintea persoanei afectate. Fiti atenti la urmatoarele semne de urgenta si solicitati asistenta medicala daca observati:
Felul in care o persoana descrie simptomele conditiei poate fi un indiciu cu privire la cauza de baza a acesteia. Exista o serie de boli care pot duce la diferite tipuri de dispnee, desi nu este intotdeauna cazul.
Dispneea este un motiv frecvent pentru care oamenii aleg sa vina la medic. Daca mergeti la doctor din aceasta cauza, acesta va incerca sa descopere cauza simptomelor afland care este istoricul medical al pacientului. In plus, medicul va efectua si un examen fizic. Doctorul va va intreba daca dispneea isi face aparitia in timpul unei activitati sau in repaus si daca apare brusc sau incet. Aceste intrebari vor fi foarte importante in evaluarea starii.
Anumiti factori de risc, precum fumatul, il pot ajuta pe medic sa excluda anumite afectiuni. Poate fi necesara efectuarea unor teste diagnostice suplimentare.
Testele care pot fi utile in diagnosticarea cauzei dispneei includ:
Medicul alege tratamentul potrivit in functie de cauza problemei. O persoana care se confrunta cu o respiratie grea in urma suprasolicitarii isi va recupera probabil respiratia odata ce se va opri din exercitii si se va relaxa.
In cazuri mai severe, va fi nevoie de administrarea de oxigen suplimentar. Cei cu astm sau BPOC ar putea fi nevoiti sa aiba un inhalator de salvare cu bronhodilatator pe care sa-l foloseasca atunci cand este necesar.
Cei cu afectiuni cronice, cum ar fi BPOC, vor fi ajutati de un furnizor de servicii medicale sa respire mai usor. Acest lucru va implica elaborarea unui plan de tratament care ajuta la prevenirea episoadelor acute si la incetinirea evolutiei bolii generale.
Daca dispneea este provocata de astm, de obicei aceasta raspunde bine la tratamentul cu medicamente precum bronhodilatatoare si steroizi.
Cand este cauzata de o infectie precum pneumonia bacteriana, antibioticele pot aduce alinare.
De asemenea, pot fi eficiente si alte medicamente, cum ar fi opiaceele, antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) si medicamentele anti-anxietate.
Problemele de respiratie care apar din cauza BPOC pot fi ameliorate cu ajutorul tehnicilor speciale de respiratie, cum ar fi exercitiile de intarire a muschilor respiratori. Oamenii pot invata cum sa efectueze aceste exercitii in cadrul programelor de reabilitare pulmonara.
”Dyspnea Lab”, un centru de cercetare specializat in dispnee, raporteaza ca pacientii considera aceste programe extrem de benefice, in ciuda faptului ca raman cauzele principale ale problemei.
Daca in urma testelor se descopera un nivel scazut de oxigen in sange, poate fi furnizat oxigen suplimentar. Cu toate acestea, nu toti cei care se confrunta cu respiratie grea au niveluri scazute de oxigen din sange.
Conform Dyspnea Lab, multe persoane cu dispnee au constatat ca un flux bland de aer rece in jurul capului si al fetei a ajutat la imbunatatirea simptomelor.
Daca aerul din casa este prea uscat, lucru des intalnit pe timp de iarna din cauza caldurii, puteti incerca un umidificator. Aerul umed produs de un umidificator poate ajuta cu adevarat la ameliorarea pasajelor nazale uscate si poate imbunatati respiratia. Conform Clinicii Mayo, umidificatorul este cunoscut pentru ca amelioreaza afectiunile respiratorii. Tot ce trebuie sa faceti este sa va asigurati ca mentineti umidificatorul curat, deoarece unul murdar poate adaposti mucegai sau bacterii. Daca stiti ca aveti alergii sau astm, consultati medicul pentru a va asigura ca un umidificator este o alegere buna.
Persoanele cu dispnee pot lua masuri pentru a-si imbunatati starea generala de sanatate. Printre aceste masuri se numara:
Referinte:
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…