Dermatita atopica este o inflamatie cronica a pielii care apare la orice varsta, dar este mai frecventa la copii. Aflati din materialul urmator care sunt cauzele, simptomele si tratamentul pentru eczema atopica.
Dermatita atopica (eczema atopica) este o afectiune caracterizata de piele inrosita si mancarimi. Este frecventa la copii, dar poate sa apara la orice varsta. Dermatita atopica este de lunga durata (cronica) si se manifesta prin prurit intens si o evolutie caracterizata prin exacerbari si remisiuni. Atopia este caracterizata de susceptibilitatea genetica nascuta a unui individ de a dezvolta in cursul vietii una sau mai multe afectiuni alergice (astm, rinita, alergii).
Dermatita atopica afecteaza aproximativ 10 % din copii. Desi simptomele de dermatita atopica dispar pana in perioada adolescentei, in aproximativ 50 % din cazuri, boala poate persista si la varsta adulta.
50 pana la 80% din pacientii cu dermatita atopica au sau dezvolta astm sau rinita alergica. Aproximativ 70% din pacienti au un istoric familial pozitiv de atopie. Desi dermatita atopica se rezolva cu timpul, predispozitia pentru astm sau rinita persista.
Exista o serie de factori multipli care pot declansa sau agrava dermatita atopica, printre care:
Factorii de mediu pot activa simptomele dermatitei atopice in orice moment din viata persoanelor care au mostenit aceasta afectiune atopica.
Nu a fost descoperit niciun tratament pentru dermatita atopica. Exista insa o serie de remedii si masuri de ingrijire personala care pot usura mancarimile si pot preveni dezvoltarea noilor focare. De exemplu, trebuie sa evitati sapunurile dure, sa va hidratati pielea in mod regulat si sa aplicati creme sau unguente care au proprietati medicale.
Dermatita atopica isi face aparitia la cateva luni dupa nastere si dispare pana la varsta de aproximativ 12 ani in cele mai multe dintre cazuri. Componenta ereditara are o influenta importanta in dezvoltarea afectiunii.
Aceasta afectiune se dezvolta la copiii cu rude care sufera de astm, febra fanului, rinita alergica, alergii alimentare sau alte forme de dermatita (de contact, seboreica). Mjnoritatea acestor sugarii vor dezvolta de-a lungul timpului o anumita forma de dermatita, conform unor studii medicale.
Factorii care influenteaza negativ prognosticul sunt un istoric familial de boala, debutul afectiunii in copilarie in forma diseminata, sexul feminin si coexistenta rinitei alergice si a astmului bronsic.
Cauza dermatitei atopice nu este cunoscuta, dar boala pare sa provina dintr-o combinatie de factori genetici (ereditari) si de mediu. Se pare ca exista o hipersensibilitate cutanata de baza si o tendinta crescuta spre dezvoltarea mancarimilor. Dovezile sugereaza ca boala este asociata cu alte tulburari atopice, cum ar fi febra fanului (alergii sezoniere) si astmul, de care sufera multi oameni cu dermatita atopica. In plus, multi dintre copiii care se vindeca de dermatita atopica prezinta in continuare simptome ale febrei fanului sau ale astmului. Desi o tulburare nu este neaparat provocata de alta, acestea au o mare legatura intre ele, dand astfel cercetatorilor anumite indicii in incercarea de a intelege dermatita atopica.
Multi dintre cei afectati par a avea fie o cantitate scazuta, fie o mutatie la nivelul proteinei denumita filagrina, aflata in piele. Aceasta proteina pare a fi importanta in mentinerea hidratarii cutanate normale. De asemenea, alimentatia nu pare a fi un factor major de incitare in majoritatea cazurilor de dermatita atopica. Pacientii cu dermatita atopica par a avea un sistem imunitar usor slabit. Acestia sunt predispusi la dezvoltarea unor infectii fungice la picior si a unor infectii stafilococice cutanate.
Factorii emotionali si stresul pot exacerba uneori afectiunea, insa nu par a fi o cauza primara sau de baza de dezvoltare a acestei tulburari.
Semnele si simptomele dermatitei atopice (eczeme) variaza foarte mult de la o persoana la alta si includ:
Leziunile cutanate din dermatita atopica sunt foarte variabile, in functie de severitatea inflamatiei, stadiile diferite de vindecare, pruritul cronic si infectiile secundare frecvente. Leziunile acute cutanate sunt papule si vezicule pe fondul unui eritem. Leziunile subacute pot duce la lichenificare. Zonele afectate cronic devin ingrosate si fibroase, frecvent aparand noduli pe aceste zone. Pe zonele afectate apar infectii secundare, care pot fi asemanatoare cu impetigo. Dupa vindecarea leziunilor, raman arii de hiperpigmentare sau hipopigmentare.
Xerosis-ul (pielea uscata) este o alta caracteristica a pacientilor cu dermatita atopica. Pielea cu xerosis este mai putin pliabila, predispusa la fisuri. Alterarea barierei cutanate creste susceptibilitatea la iritatii si infectii. Tratarea xerosis-ului este un element cheie in tratamentul dermatitei atopice.
La copiii cu dermatita atopica pruritul este localizat frecvent la nivelul scalpului, fetei (obraji si barbie) si pe suprafetele extensoare ale extremitatilor. Copiii mai mari si adultii au leziuni pe suprafetele de flexie (antecubital si fosa poplitee), gat, incheietura mainii si glezne.
La nivel periocular se gasesc hiperpigmentare periorbitala si pliurile Dennie-Morgan (pliuri proeminente sub pleoapa inferioara). Cataracta anterioara subcapsulara se dezvolta la 4 pana la 12% din pacientii cu dermatita atopica. Cataracta posterioara este de regula un efect secundar al terapiei cu corticosteroizi topici folositi in zona periorbitala.
Diagnosticul de dermatita atopica se bazeaza pe anamneza si examen obiectiv. Trebuie cautati eventualii factori exacerbanti, cum sunt aeroalergenii, substantele chimice iritante, alimente si factori emotionali. Nu exista date de laborator sau caractere histologice specifice care sa defineasca dermatita atopica. Desi nivelul seric al IgE este crescut la aproximativ 80% din pacientii afectati, acestea sunt de asemenea crescute si la pacientii cu alte boli atopice.
Criteriile de diagnostic pentru dermatita atopica sunt:
Diagnosticul de dermatita atopica necesita prezenta a cel putin 3 criterii majore si a cel putin 3 criterii minore.
Dermatita atopica poate fi persistenta. Este posibil sa fiti nevoiti sa incercati diverse tratamente pe parcursul a catorva luni sau ani pentru a scapa de aceasta boala. Si chiar daca tratamentul isi face efectul, semnele si simptomele pot reveni.
Este important sa recunoasteti din timp boala pentru a putea incepe tratamentul.
Creme care amelioreaza mancarimea si ajuta la refacerea pielii
Medicul va poate prescrie o crema pentru dermatita sau un unguent cu corticosteroizi. Aplicati-le conform recomandarilor, dupa ce va hidratati. Utilizarea excesiva a acestui medicament poate provoca efecte secundare, printre care subtierea pielii.
Alte creme care contin medicamente numite inhibitori ai calcineurinei, cum ar fi tacrolimus si pimecrolimus, afecteaza sistemul imunitar. Acestea trebuie folosite de persoanele mai mari de 2 ani pentru a controla reactia cutanata. Trebuie aplicate conform recomandarilor, dupa ce va hidratati. Evitati expunerea puternica la soare atunci cand utilizati aceste produse.
Aceste medicamente trebuie administrate cu mare grija pentru ca exista o avertizare cu privire la un risc potential de cancer.
Medicul poate prescrie o crema cu antibiotic in cazul in care pielea se confrunta cu o infectie bacteriana, o rana deschisa sau cu o fisura. Antibioticele pot fi administrate pe cale orala pentru o perioada scurta de timp pentru a trata o astfel de infectie.
In cazurile mai severe, medicul poate prescrie corticosteroizi orali, cum ar fi prednisonul. Aceste medicamente sunt eficiente, dar nu pot fi utilizate pe termen lung din cauza posibilelor reactii adverse grave.
Food and Drug Administration (FDA) a aprobat un tip de terapie biologica injectabila (anticorp monoclonal), numita dupilumab. Este utilizata in cazul persoanelor cu boli severe care nu au putut fi tratate prin alte metode. Acesta este un medicament mai nou, deci nu are o experienta indelungata in ceea ce priveste tratarea unor astfel de cazuri. Studiile au aratat ca este sigur daca este folosit conform instructiunilor, insa este foarte scump.
Un tratament eficient, intensiv pentru dermatita atopica severa implica aplicarea unor corticosteroizi topici si a unor bandaje umede pe zona afectata. Acest lucru poate fi facut intr-un spital, deoarece implica o munca intensa si necesita asistenta medicala sau ii puteti cere medicului sa va arate cum sa le aplicati acasa.
Acest tratament este benefic in cazul persoanelor care nu au raspuns la alte tratamente topice sau la care afectiunea reapare imediat dupa tratament. Cea mai simpla forma de fototerapie implica expunerea pielii la cantitati controlate de lumina naturala a soarelui. Alte tipuri folosesc ultravioletele artificiale A (UVA) si ultravioletele cu banda ingusta (UVB), fie singura, fie in paralel cu administrarea de medicamente.
Cu toate acestea, e nevoie de precautie maxima pentru ca, pe termen lung, fototerapia are efecte daunatoare, printre care imbatranirea prematura a pielii si cresterea riscului de dezvoltare a cancerului de piele. Din aceste motive, fototerapia este mai putin folosita la copiii mici si nu este administrata sugarilor. Discutati cu medicul despre avantajele si dezavantajele terapiei cu lumina.
Persoanele afectate pot lua legatura cu un terapeut pentru a nu se mai simti stanjeniti sau frustrati din cauza aspectului pielii. Astfel, pacientii pot invata sa se relaxeze si sa priveasca altfel dermatita atopica.
In primul rand, dermatita atopica la copii poate fi tratata cu ajutorul corticoizilor topici.
In cazul leziunilor crustoase se recomanda antibiotice care lupta impotriva stafilococcului auriu, deoarece infectia secundara exacerbeaza deseori dermatita.
Tratamentul pentru eczeme la copii (eczeme infantile) presupune:
Acest remediu presupune utilizarea aromoterapiei cu mai multe uleiuri esentiale. De asemenea, romanita are propietati antiinflamatoare, in timp ce uleiul de geraniu si levantica ajuta la formarea unor noi celule ale pielii.
Pentru potolirea mancarimii pielii, spalati pielea afectata cu apa in care ati fiert morcovi. Morcovii contin beta caroten care are un efect puternic vindecator asupra pielii.
Puteti incerca uleiuri de baie, creme, unguente sau spray-uri. In cazul copiilor, puteti aplica un unguent inainte de culcare si o crema inainte de scoala. Unguentele sunt mai unsuroase si ustura mai putin atunci cand sunt aplicate.
O crema cu hidrocortizon, care contine cel putin 1% hidrocortizon, poate ameliora temporar mancarimea. Aplicati-o de maxim doua ori pe zi pe zona afectata, dupa hidratare. Daca eczema s-a ameliorat, utilizati acest tip de crema mai rar pentru a preveni aparitia unor eruptii.
In loc sa va scarpinati atunci cand simtiti mancarimi, incercati mai bine sa apasati pe piele. Acoperiti zona afectata de mancarime daca nu va puteti abtine. In cazul copiilor, cel mai bine este sa le pastrati unghiile taiate.
Acoperirea zonei afectate cu bandaje ajuta la protejarea pielii si la prevenirea scarpinarii.
Utilizati sapunuri non-alcaline.
Aerul uscat din interior poate afecta pielea sensibila si poate agrava mancarimea. Montarea in casa a unui umidificator portabil sporeste umezeala din aer.
Evitati purtarea unor haine dure, stranse pe corp si care va pot zgaria pielea. De asemenea, purtati o imbracaminte adecvata cand este cald sau in timp ce faceti sport, pentru a preveni transpiratia excesiva
Stresul si alte tulburari emotionale pot agrava dermatita atopica. De aceea, este bine sa le recunoasteti si sa incercati sa va imbunatatiti sanatatea emotionala.
Referinte:
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…