Dependenta de jocuri video – cauze, simptome, tratament

Dependenta de jocuri video este un comportament compulsiv cu numeroase efecte negative pentru sanatate. Cum poate fi recunoscuta aceasta dependenta, pe cine afecteaza mai frecvent si cum se poate preveni si trata aflati din acest articol.

Cuprins:

1. Ce este dependenta de jocuri video?
2. Cauze si factori de risc
3. Semne si simptome
4. Diagnostic
5. Cum se trateaza dependenta de jocuri video?
6. Sfaturi pentru prevenirea dependentei de jocuri video

Ce este dependenta de jocuri video?

Jocurile video sunt o modalitate populara de petrecere a timpului liber, care antreneaza imaginatia si dorinta de a castiga in randul copiilor, adolescentilor si adultilor. Accesibilitatea tot mai mare la internet si la dispozitivele electronice a facut ca jocurile video sa fie acum oricand la indemana. Iar cu modul interactiv si elaborat in care sunt realizate jocurile, cu povesti complexe, lumi alternative si personaje cu numeroase puteri, nu e de mirare ca tot mai multi adolescenti, dar si adulti, sunt atrasi de jocurile video.

Daca pentru cei mai multi jocurile video sunt un hobby, pentru unii dintre jucatori, jocurile video au devenit un comportament compulsiv, pe care nu il mai pot controla. Persoanele devin atat de absorbite de lumea fantastica oferita de joc, incat ajung sa isi neglijeze viata reala (familia, prietenii, scoala, serviciul sau chiar nevoile fiziologice de baza).

Dependenta de jocuri video este o tulburare de control al impulsurilor si seamana cu dependenta de jocuri de noroc. Totodata, studii din domeniul neurologic au aratat o similaritate intre modificarile cerebrale cauzate de dependenta de substante si dependenta de jocurile video.

Jocurile video si dependenta – controverse

Nu exista un consens in randul cercetatorilor in privinta potentialului adictiv al jocurilor video. De asemenea, exista controverse in randul specialistilor si in ceea ce priveste dependenta de jocuri video ca tulburare psihica. Unii considera ca nu este o dependenta similara celei de droguri, de alcool, in timp ce altii atrag atentia asupra simptomelor si a efectelor negative similare dependentelor cunoscute.

In 2018, Organizatia Mondiala a Sanatatii a inclus dependenta de jocuri video in manualul sau de referinta – Clasificarea Internationala a Bolilor (ICD-11), recunoscand aceasta dependenta ca o tulburare mintala.

In schimb, Asociatia Americana de Psihiatrie nu a facut-o (cel putin pana la ultima editie) in manualul sau, DSM-5. In Manualul de diagnostic si clasificare statistica a tulburarilor mintale, tulburarea legata de jocurile video nu a fost incadrata in categoria dependentelor, ci la tulburarile care necesita studii suplimentare.

In ciuda controverselor, exista la nivel mondial tot mai multe cereri de ajutor specializat pentru dependenta de jocurile video, fiind deschise clinici specializate pe acest tip de dependenta in state precum China, Olanda sau Australia.

Situatia controversata a dependentei de jocurile video este foarte bine sumarizata de publicatia Proceedings of the National Academy of Sciences (cea mai citata publicatie stiintifica multidisciplinara la nivel global): “Adaugarea jocurilor video la lista dependentelor recunoscute oficial ar putea ajuta milioane de oameni in nevoie. Dar ar putea, de asemenea, sa patologizeze un comportament normal si sa creeze un nou stigmat.”

Cauze si factori de risc

Dependenta de jocurile video poate fi determinata de numeroase cauze, dintre care multe nu se cunosc cu certitudine.

Jocurile video sunt realizate in asa fel incat sa fie incitante pentru jucatori, sa ii atraga sa incerce si apoi sa continue sa joace. Au un mai mare potential adictiv jocurile care se joaca online, cu mai multe persoane, jocurile care presupun intrarea in pielea unui personaj, jocurile de strategie si jocurile cu impuscaturi. Jucatorilor le face placere sa devina, temporar, acele personaje, eventual leaga relatii cu alti jucatori online, iar comunitatea si jocul pot deveni un loc de evadare din realitate.

Nu toti cei care joaca jocuri video dezvolta dependenta, ci doar o minoritate. Multi adolescenti sau persoane de toate varstele pot imbina cu succes jocurile video cu celelalte activitati (familia, scoala/serviciul, prietenii). Problemele apar atunci cand jocul excesiv incepe sa inlocuiasca relatiile sociale si activitatile, responsabilitatile din viata reala.

Factori de risc

• adolescentii sunt mai predispusi la a deveni dependenti de jocurile video, in special baietii, desi adictia se poate instala la orice alta categorie de varsta;
• anumite trasaturi de personalitate sunt asociate cu un risc mai mare de a dezvolta dependenta de jocurile video: impulsivitatea, slabe abilitati sociale, nivel ridicat de acceptare a violentei, dificultati in a face fata situatiilor grele de viata;
• studiile au aratat o corelatie intre dependenta de jocuri video si tulburari precum ADHD, depresie, anxietate; nu se stie cu certitudine daca aceste tulburari duc la dependenta de jocuri video sau invers, insa e foarte probabil ca una sa inrautateasca simptomele celeilalte si invers;
• motivatia pentru jocurile video – se pare ca mai predispuse la dependenta sunt persoanele pentru care jocurile video sunt o forma de a evada din problemele cu care se confrunta, decat cei care joaca doar ca o forma de a-si petrece timpul liber.

In ceea ce priveste copiii si adolescentii, studiile realizate pana acum au sugerat ca posibili factori de risc:

• absenta suportului din partea parintilor;
• divortul sau separarea parintilor;
• modelul parintilor care joaca si ei excesiv;
• probleme de comportament sau probleme legate de scoala (absenteism, performanta academica slaba, repetarea unui an scolar);
• probleme de integrare sociala, dificultati ale copilului de a-si face prieteni.

Semne si simptome

Principalele semne si simptome pentru dependenta de jocuri video la adolescenti si adulti includ:

• majoritatea timpului din afara scolii/serviciului este dedicat jocurilor video;
• mintitul in legatura cu timpul petrecut jucand jocuri video sau in legatura cu motivul pentru care foloseste computerul;
• preferinta pentru jocurile video in detrimentul intalnirilor cu prietenii;
• neliniste sau iritabilitate atunci cand nu joaca jocuri video;
• simptome fizice: sindromul de tunel carpian, tulburari ale somnului, dureri de spate si de gat; dureri de cap, ochi uscati;
• neglijarea somnului, meselor sau igienei personale.

La adolescenti:

• scaderea notelor la scoala, ramanerea in urma cu activitatile pentru scoala;
• oboseala si tendinta de a adormi in timpul orelor;
• retragerea sau absenta de la activitatile extrascolare, cluburi, sporturi etc.

Totodata, multi parinti ingrijorati de jocul excesiv al copiilor lor observa la acestia hiperactivitate, agresivitate, furie, agitatie, iritabilitate si alte probleme de comportament.

La adulti, simptomele de dependenta pot mai subtile, mai dificil de observat de catre ceilalti: retragere sociala, insomnie, neglijarea altor activitati importante.

Dependenta de jocuri video, la fel ca celelalte dependente, duce la deteriorarea vietii personale, profesionale si sociale. Persoanele dependente au tendinta de a petrece tot mai mult timp jucand jocuri video, neglijand astfel familia, prietenii, responsabilitatile personale si profesionale.

Diagnostic

Conform Clasificarii Internationale a Bolilor (ICD-11), criteriile pentru diagnosticul de dependenta de jocuri video sunt:

• afectarea sau pierderea controlului asupra jucatului;
• prioritizarea jocurilor video in detrimentul altor interese si activitati zilnice;
• continuarea sau agravarea comportamentului de joc, chiar si atunci cand apar consecinte negative.

Pentru stabilirea diagnosticului de dependenta, severitatea tiparului de comportament trebuie sa fie suficient de ridicata incat sa afecteze semnificativ aspecte precum viata personala, familiala, sociala, ocupationala si altele, pe o durata de minimum 12 luni.

Conform DSM-5, semnalele de alarma care ar trebui avute in vedere sunt cel putin 5 din lista de mai jos, pe o durata de 1 an:

• persoana se gandeste tot timpul sau majoritatea timpului la jocurile video;
• se simte rau atunci cand nu joaca;
• are nevoie sa joace tot mai mult ca sa se simta bine;
• nu poate renunta la jocuri sau sa joace mai putin;
• nu vrea sa faca alte lucruri pe care inainte de jocurile video le facea;
• intampina probleme la scoala, locul de munca sau acasa din cauza jocurilor;
• continua sa joace in ciuda acestor probleme;
• ii minte pe ceilalti in legatura cu timpul dedicat jocurilor;
• foloseste jocurile video pentru a nu mai simti starile si emotiile negative.

Cum se trateaza dependenta de jocuri video?

Pentru dependenta de jocuri video tratamentul este similar altor dependente. Cu cat interventia terapeutica are loc mai repede, cu atat se pot minimiza consecintele negative pe care dependenta de jocurile video le are asupra individului.

Insa deseori, persoanele dependente de jocurile video prezinta si simptome ale altor tulburari (depresie, anxietate) sau alte dependente (de exemplu, dependenta de substante). De aceea e importanta adresarea catre un specialist in sanatatea mintala, care sa evalueze si sa recomande planul de tratament necesar in functie de fiecare caz.

Pe langa tratarea dependentei si a celorlalte tulburari (daca sunt prezente), obiectivele terapiei includ si:

• imbunatatirea abilitatilor sociale pentru gestionarea izolarii sociale;
• dezvoltarea unor mecanisme de coping sanatoase impotriva stresului si a problemelor;
• invatarea unor strategii care sa ii ajute sa restabileasca o legatura sanatoasa cu tehnologia, avand in vedere ca excluderea totala a telefoanelor, computerelor sau altor dispozitive este imposibila.

Pe langa terapia individuala, foarte utile sunt si terapia de familie si terapia de grup.

Tratarea unei dependente nu este usoara, de aceea sunt importante rabdarea, intelegerea si sustinerea din partea familiei.

Sfaturi pentru prevenirea dependentei de jocuri video

• Stabiliti reguli clare privind timpul pe care il dedicati jocurilor video, in special atunci cand aveti tendinta de a omite alte activitati pentru a va juca.
• Tineti telefonul si celelalte dispozitive electronice in alte camere decat dormitorul, pentru a evita tentatia de a juca noaptea.
• Faceti activitati diferite in fiecare zi.

Pentru parinti:

• Stabiliti cu copiii regulile privind jocurile video, explicandu-le de ce e nevoie de acestea si care sunt posibilele riscuri. Regulile pot include: frecventa jocurilor pe saptamana, timpul maxim pe zi pe care il pot dedica jocurilor video etc.
• Oferiti-le posibilitatea de a se implica in alte activitati in afara de jocurile video, care sa le faca placere.
• Incurajati activitatile sportive si intalnirile cu prietenii.

Referinte:

(1) Gaming disorder – https://www.who.int/features/qa/gaming-disorder/en/
(2) Internet Gaming – https://www.psychiatry.org/patients-families/internet-gaming
(3) Are Video Games Addictive? – https://www.psychologytoday.com/us/blog/media-spotlight/201308/are-video-games-addictive
(4) Video Game Addiction Symptoms, Causes and Effects – https://www.psychguides.com/behavioral-disorders/video-game-addiction/
(5) Video Games Addiction – https://www.video-game-addiction.org/
(6) Video Games Addiction – https://www.webmd.com/mental-health/addiction/video-game-addiction