Dementa – simptome, diagnostic, tratament

Dementa este o afectiune care include multe simptome diferite, cum ar fi pierderea memoriei, dificultati de gasire a cuvintelor, tulburari de gandire si probleme in efectuarea activitatilor de zi cu zi. Acestea sunt cauzate de leziuni sau pierderi de celule cerebrale (neuroni). Mai multe despre dementa puteti afla din materialul urmator.

Cuprins:

1. Ce este dementa?
2. Forme de dementa
3. Simptome
4. Cauze
5. Factori de risc
6. Diagnostic
7. Tratament
8. Evolutia bolii
9. Masuri de preventie

Ce este dementa?

Dementa este adesea una dintre cele mai neintelese maladii din medicina de astazi. Unii oameni cred ca senilitatea (sau dementa senila) este un rezultat inevitabil al imbatranirii, fara sa faca evaluarea membrilor de familie care prezinta semne de pierdere a memoriei. Altii cred ca uitarea este o dovada a dementei. Niciuna dintre aceste concluzii nu este clara.

In plus, multe intrebari au fost ridicate privind dementa. Este dementa diferita de boala Alzheimer sau sunt toate niste forme ale bolii Alzheimer? Daca cineva are pierderi de memorie asociate cu o alta afectiune, se poate ajunge la boala Alzheimer? La ce se poate astepta daca cineva a fost diagnosticat cu dementa?

Forme de dementa

1. Dementa Alzheimer / boala Alzheimer este cea mai comuna forma de dementa. Cauza nu a fost inca identificata. In timp ce pacientii cu dementa Alzheimer prezinta placi amiloide (o acumulare a unei proteine ​​anormale) identificate in anumite zone ale creierului, este neclar daca aceste placi sunt cauza bolii sau un rezultat al bolii. Desi majoritatea cazurilor de boala Alzheimer incep dupa varsta de 65 de ani, in unele cazuri, simptomele apar dupa varsta 40 sau dupa 50 de ani. Aceasta boala Alzheimer cu debut precoce poate progresa mai repede decat cea frecventa, care apare dupa 65 de ani.
2. Dementa vasculara este a doua cea mai frecventa cauza a dementei si apare din cauza multiplelor accidente vasculare cerebrale aparute in creier. Adesea, aceste accidente vasculare cerebrale s-ar putea sa nu fi fost observate si pacientii sa nu aiba simptome asociate, cum ar fi slabiciunea, pierderea vederii sau amorteala. Pacientii cu hipertensiune arteriala netratata sau cu boli cardiace pot prezenta risc de dezvoltare a dementei vasculare.
3. Dementa frontotemporala este asociata cu atrofia pronuntata sau cu contractia lobilor frontali si temporali din creier. In plus fata de problemele de uitare si de gasire a cuvintelor, pacientii pot avea schimbari de personalitate, impulsivitate sau judecata precara. Unii pacienti cu dementa frontotemporala pot dezvolta necoordonarea sau rigiditatea muschilor.

Alte forme de dementa

4. Hidrocefalia cu presiune normala este o marire anormala a ventriculilor sau a unor spatii umplute cu fluid in creier, care determina presiuni asupra zonelor creierului. Acest lucru duce la probleme ale mersului pe jos, memoria si capacitatea de a controla fluxul de urina (incontinenta). Desi acest lucru poate fi identificat prin imagistica creierului (RMN sau scanarea CT), pot fi necesare teste suplimentare pentru confirmarea diagnosticului. Daca este diagnosticata, aceasta afectiune poate fi tratata prin plasarea unui sunt pentru a scurge lichidul suplimentar.
5. Boala Huntington provoaca miscari anormale caracteristice, numite coree, la persoanele afectate. Miscarile sunt semnul distinctiv al diagnosticului. Cu toate acestea, in unele cazuri, problemele de memorie pot precede dezvoltarea de coree cu multi ani.
6. Dementa alcoolica poate aparea atunci cand pacientii consuma foarte mult alcool si dezvolta deficienta la una dintre vitaminele B. Cand se intampla acest lucru, celulele creierului nu pot functiona in mod normal si poate sa apara pierderi de memorie. Acesta este numit sindromul Korsakoff. Desi este cel mai frecvent observata la alcoolici, pacientii care sunt subnutriti din alte cauze sunt, de asemenea, in pericol de a dezvolta aceasta tulburare.

Sporturi care pot provoca dezvoltarea dementei

7. Leziunile cerebrale traumatice (comotia) / dementa pot produce probleme de memorie. In unele cazuri, leziunile cerebrale recurente sau contuziile repetate pot contribui la schimbarile identificate in boala Alzheimer. Pot fi provocate de anumite sporturi, cum ar fi: boxul, fotbalul sau rugbyul.
8. Dementa cu corpi Lewy este cauzata de acumulari anormale ale unor anumite proteine in interiorul neuronilor. Uitarea si alte semne de declin cognitiv sunt principalele trasaturi ale acestei afectiuni. Pacientii pot dezvolta si halucinatii proeminente care par foarte reale. Unii pacienti care sufera de dementa cu corpi Lewy dezvolta simptome care arata ca boala Parkinson, cum ar fi tremor si miscari incetinite.
9. Boala Creutzfeldt-Jakob este o afectiune rara in care o proteina anormala provoaca distrugerea celulelor cerebrale si a dementei. In timp ce majoritatea cazurilor apar fara o cauza de baza, la unii pacienti exista un istoric familial al acestei tulburari. Chiar mai rar, pacientii ar putea fi expusi la proteinele anormale. Boala vacii nebune este un exemplu de expunere externa. Aceasta afectiune tinde sa progreseze rapid, in numai cativa ani, si este adesea asociata cu miscari anormale ale muschilor.
10. Dementa mixta este diagnosticata la pacientii care prezinta dovezi privind doua sau mai multe tipuri de dementa. Boala Alzheimer si dementa vasculara sunt cele mai frecvente cauze ale dementei mixte.

Simptome

Semnele precoce ale dementei pot include:

• uitarea
• pierderea lucrurilor
• probleme in indeplinirea unor sarcini sau activitati care anterior au fost facute fara efort
• dificultatea in a invata un lucru nou este frecvent unul dintre primele semne de dementa.

Multi pacienti cu boala Alzheimer precoce sau alte demente nu realizeaza ca au o problema. Pe masura ce afectiunea progreseaza, schimbarile comportamentale pot deveni evidente. Pacientii au dificultati in indeplinirea sarcinilor de baza, cum ar fi imbracarea sau mersul la baie.

• De asemenea, unii pacienti incep sa uite informatii despre ei insisi, inclusiv adresa, numarul de telefon sau chiar data nasterii.
• Ei pot intampina dificultati in a intelege ce se petrece in jurul lor.
• Unii dintre cei afectati au probleme in a-si aminti ca trebuie sa manance, astfel dezvoltand o pierdere in greutate accentuata.

Ce se poate intampla in stadiile avansate ale bolii

In stadiile avansate ale dementei, pacientii adesea nu pot recunoaste membrii familiei, iar capacitatea lor de a comunica in mod eficient este afectata semnificativ. Acestia nu mai sunt in masura sa se ingrijeasca in mod eficient si necesita asistenta pentru toate activitatile de zi cu zi.

In timp, pacientii pot uita cum sa mearga sau chiar sa stea in picioare.

Cauze

Dementa este un termen vast care acopera multe conditii diferite, printre care boala Alzheimer, dementa vasculara, dementa frontotemporala si alte tulburari. Simpla uitare nu este suficienta pentru a conduce la un diagnostic de dementa, deoarece trebuie sa existe dovezi ale problemelor din cel putin doua arii ale cunoasterii (functia creierului) pentru a confirma acest diagnostic.

Simptomele sau semnele de dementa posibile includ:

• pierderi de memorie
• probleme ale vorbirii, inclusiv dificultati in alcatuirea propozitiilor sau gasirea cuvantului potrivit
• dificultati in indeplinirea sarcinilor
• dificultati in recunoasterea obiectelor sau a oamenilor
• semne de judecata proasta
• persoanele cu dementa pot avea probleme in pregatirea hranei, in efectuarea treburilor casnice sau in plata facturilor

Totodata, acestia pot repeta in mod regulat intrebari sau povesti sau pot uita intalniri. Se pot pierde in medii cunoscute. Tulburarile de personalitate, inclusiv iritabilitate sau agitatie, pot aparea, de asemenea. In unele cazuri, persoanele cu dementa dezvolta halucinatii sau vad lucruri care nu sunt chiar acolo.

Factori de risc

Varsta este cel mai mare factor de risc cel mai mare pentru dementa. Odata ce ati atins varsta de 65 de ani, riscul de a dezvolta boala Alzheimer se dubleaza la fiecare cinci ani.

1. Bolile cardiovasculare

Masurile pe care le puteti lua pentru a va proteja creierul si inima includ:

• mentinerea tensiunii arteriale sub control
• activitate fizica
• adoptarea unei diete mediteranene bogata in fructe, legume, nuci, uleiuri sanatoase si proteine ​​slabe, limitand in acelasi timp carnea rosie

2. Diabetul zaharat. Persoanele cu diabet zaharat prezinta un declin mai accentuat al functiei mentale fata de cei care nu sufera de aceasta maladie. Cu cat este mai precar controlul zaharului din sange, cu atat este mai evidenta scaderea capacitatii mentale.
3. Depresia. Depresia si dementa au o relatie complexa, interdependenta. Depresia poate fi un semn precoce al bolii Alzheimer, in timp ce simptomele depresiei precum apatia si dificultatea de concentrare pot imita dementa. Persoanele care sunt deprimate devin retrase din punct de vedere social, ceea ce poate accelera deteriorarea psihica.

Riscuri pentru cei care au suferit leziuni cerebrale

4. Leziuni cerebrale. Copiii nu sunt singurii care ar trebui sa-si protejeze creierul, purtand o casca in timp ce merg pe bicicleta, schiaza sau fac alte activitati riscante. Leziunile la nivelul capului pot fi chiar mai riscante pentru adultii in varsta. Persoanele de peste 55 de ani care au suferit leziuni cerebrale traumatice prezinta un risc semnificativ de a dezvolta dementa. La persoanele peste 65 de ani, chiar si leziunile cerebrale usoare cresc riscul de dementa.
5. Probleme ale somnului. Somnul este crucial pentru mentinerea unui creier sanatos. Iar respiratia proasta din timpul somnului poate fi deosebit de daunatoare functiei cognitive. Mai multe studii au asociat apneea in somn, la persoanele in varsta, cu o deteriorare mentala crescuta.
6. Obezitatea la persoanele de varsta a doua. Exista dovezi ca excesul de greutate poate creste riscul declinului mental in viitor. Un studiu din 2014 a aratat ca obezitatea la persoanele de peste 40 de ani a crescut cu de patru ori riscul de dezvoltare a dementei, in timp ce supraponderalii au prezentat un risc aproape dublu.

Cum poate influenta consumul excesiv de tigari si alcool dezvoltarea dementei?

7. Fumatul. Fumatorii au 30% mai multe sanse de a dezvolta dementa, potrivit unei analize facuta pe aproape un milion de persoane. De asemenea, ca cu cat fumati mai mult, cu atat riscul este mai ridicat. Vestea buna este ca, daca renuntati, riscul de dementa este acelasi ca si daca nu ati fi fumat niciodata.
8. Consumul excesiv de alcool. Majoritatea studiilor nu au gasit o relatie intre consumul de alcool usor pana la moderat – definit in general ca o bautura pe zi pentru femei si doua pe zi pentru barbati – cu dementa. Ba mai mult, unele cercetari au aratat ca, in cantitati mici, consumul de alcool poate proteja creierul. Dar consumul de alcool si bauturile alcoolice sunt legate atat de accident vascular cerebral, cat si de dementa. De fapt, oamenii care au consumat mai mult de cinci beri sau o sticla de vin odata, au prezentat de trei ori mai multe sanse sa dezvolte dementa pana la varsta de 65 de ani.

Diagnostic

Pentru a diagnostica dementa, testarea este efectuata de medici. In timp ce investigatiile de tip screening sunt uneori suficiente pentru a confirma un diagnostic, alteori este necesara o evaluare mai aprofundata. Testele de sange si de imagistica sunt deseori completate pentru a confirma ca nu sunt prezente conditii reversibile, cum ar fi boala tiroidiana sau anumite deficiente ale vitaminei.

Tratament

Optiunile de tratament pentru boala Alzheimer si alte tipuri de demente sunt limitate. Desi exista medicamente disponibile pentru a incerca imbunatatirea simptomelor bolii Alzheimer, efectul acestor medicamente este, de asemenea, limitat.

Exercitiul fizic s-a dovedit a fi un mare beneficiu. Participarea la evenimente sociale poate fi, de asemenea, de ajutor. Pana in prezent, nu a fost identificat niciun tratament care sa poata inversa procesul de dezvoltare a bolii Alzheimer.

Evolutia bolii

Pacientii care sufera de dementa mor cel mai frecvent din cauza infectiilor cauzate de lipsa de mobilitate. Pneumonie, infectii ale vezicii urinare, somnifere si alte cauze pot duce la o infectie mai raspandita si moartea ulterioara. Pacientii cu dementa prezinta variatii foarte mari ale prognosticului, in functie de cauza dementei lor.

Care este durata de viata?

Speranta de viata poate varia de la 1 la 2 ani pana la mai mult de 15 ani. Durata medie a bolii este intre 4 si 8 ani dupa diagnosticare. De asemenea, studiile arata ca speranta de viata a dementei in faza terminala este de aproximativ 8-12 ani dupa diagnosticul initial.

Dementa nu se vindeca, medicamentele pe baza de prescriptie neputand inversa sau opri procesul de dezvoltare a bolii.

Masuri de preventie

Desi nu exista nicio modalitate de prevenire absoluta a dezvoltarii dementei, s-au identificat diferite activitati care ar putea reduce riscul dezvoltarii maladiei. Acestea includ mentinerea sanatatii optime, inclusiv a tensiunii arteriale normale, a colesterolului normal si a zaharului normal din sange.

Activitatile fizice, evitarea consumului de tutun sau a excesului de alcool, mentinerea unei greutati sanatoase si prevenirea ranilor la nivelul capului sunt, de asemenea, recomandate.

 

Referinte:

https://www.medicinenet.com/dementia/article.htm#dementia_definition_and_facts

https://www.everydayhealth.com/news/dementia-risk-factors/

https://www.webmd.com/alzheimers/types-dementia#1-3

https://samaritannj.org/hospice-blog-and-events/hospice-palliative-care-blog/end-stage-dementia-long-last-hospice-called/