In bolile valvelor cardiace, una sau mai multe supape ale inimii nu functioneaza corespunzator. Aflati mai multe despre bolile valvelor cardiace din materialul urmator.
Inima umana este alcatuita din patru camere si patru valve. Doua dintre valvele inimii, valvele mitrala si tricuspida, regleaza fluxul sangvin intre camerele superioare (atrii) si camerele inferioare (ventriculi). Celelalte doua valve – valva aortica si valva pulmonara – regleaza fluxul sangvin catre exteriorul ventriculilor, catre plamani si restul corpului.
Valva mitrala conecteaza atriul stang cu ventriculul stang. Valva aortica, care este si ea pe stanga, se deschide pentru a permite sangelui sa circule de la inima (de la ventriculul stang) catre artera principala a corpului (aorta).
Pe dreapta, valva tricuspida regleaza fluxul sangvin intre atriul si ventriculul drept, iar valva pulmonara permite sangelui sa paraseasca ventriculul drept al inimii mergand catre plamani pe calea arterei pulmonare.
Valvele permit sangelui sa curga numai intr-o singura directie. Fiecare valva este alcatuita din doua sau trei foite subtiri si puternice, sub forma unor frunzulite. Cand este inchisa, o valva impiedica sangele sa curga in camera urmatoare sau sa se intoarca in camera de unde a venit.
Cand deschiderea valvei devine ingusta si fluxul sangvin prin ea este limitat, situatia care apare este denumita stenoza. Fiecare dintre valvele cardiace poate fi sediul unei stenoze (obstructii). In plus, o valva isi poate pierde forma si poate incepe sa prolabeze sau sa nu se inchida complet (sa aiba scurgeri), determinand curgerea inversa a sangelui (regurgitatie).
Problemele valvulare pot sa apara ca rezultat al infectiei, al anomaliilor congenitale, al infarctului, a bolii muschiului cardiac sau in urma deteriorarii cardiace cauzata de inaintarea in varsta.
Semne si simptome
La nivelul inimii stangi, valva mitrala conecteaza camera superioara (atriul) cu camera inferioara (ventriculul). Cand deschiderea valvei mitrale devine ingustata si trecerea sangelui prin ea este impiedicata, boala este denumita stenoza mitrala. Cand valva mitrala nu se inchide cum trebuie si sangele se scurge inapoi din ventricul in atriu, boala este denumita regurgitatie mitrala sau insuficienta mitrala.
Cand valva mitrala se ingusteaza si fluxul sangvin este impiedicat, se acumuleaza prea mult sange in atriul stang. Presiunea creste in atriul stang si acesta se poate mari. Sangele poate sa se acumuleze in plamani, ducand la aparitia congestiei pulmonare (edemul pulmonar). Stenoza mitrala duce frecvent la o tulburare a ritmului cardiac denumita fibrilatie atriala.
Stenoza mitrala este cauzata aproape intotdeauna de reumatismul articular acut, o complicatie a infectiilor streptococice la nivelul gatului. Unii copii se nasc cu valva mitrala gata ingustata si, in cazul lor, stenoza mitrala apare devreme in cursul vietii. Acesti copii necesita de obicei interventie chirurgicala cardiaca pentru a corecta defectul valvular. Altii sunt nascuti cu o valva mitrala malformata, malformatia fiind un factor de risc pentru aparitia stenozei de valva mitrala atunci cand vor fi adulti.
Localizata la nivelul inimii stangi, valva mitrala (care este alcatuita din doua foite subtiri si puternice de tesut – cuspide) conecteaza camera superioara (atriul) cu camera inferioara (ventriculul).
Cand functioneaza normal, valva mitrala controleaza deplasarea sangelui intre camere. Totusi, la unii oameni, una sau ambele foite valvulare prolabeaza in atriul stang ca o parasuta in timpul contractiei cardiace. Prolapsul valvular poate determina aparitia unor sunete ca niste clicuri pe care doctorul le poate detecta atunci cand va asculta inima cu stetoscopul.
Afectiunea poate sa determine aparitia incapacitatii valvei de a se inchide cum trebuie, iar sangele poate sa se scurga inapoi in atriu in timpul sistolei ventriculare. Aceasta curgere a sangelui inapoi in atriu da nastere unui sunet denumit suflu.
Aceasta afectiune in general inofensiva poate fi gasita la unul din zece americani, mai frecvent la femei decat la barbati. Este de asemenea mai frecventa la femeile care au scolioza sau alte anomalii scheletale. Se pare ca apare mai frecvent in anumite familii decat in altele.
Un prolaps minor de valva mitrala mai poarta denumirea de valva mitrala ingrosata.
In aceasta situatie regurgitatia sangelui in atriu determina reducerea fluxului sangvin catre restul corpului. Ventriculul stang – principala camera cu functie de pompa – va pompa mai greu in incercarea de a compensa fluxul sangvin redus. In consecinta, ventriculul stang se poate mari si in final poate ceda.
Insuficienta mitrala are mai multe cauze posibile. Poate fi rezultatul unei leziuni suferite in timpul unui acces de reumatism articular acut, poate fi prezenta la nastere sau poate sa rezulte dintr-o valva mitrala care prolabeaza sau in urma afectarii cordajelor care ancoreaza cuspidele de peretele cardiac. Alte cauze includ o infectie a invelisului interior al inimii (endocardita), degradare cauzata de varsta si rupere, infarct in antecedente. O valva infundata la inima poate duce la insuficienta cardiaca.
Regurgitarea tricuspidiana apare in majoritatea cazurilor dupa instalarea hipertensiunii pulmonare sau daca o valva a inimii a fost afectata.
Regurgitarea tricuspidiana mai poarta si denumirea de insuficienta tricuspidiana. Insuficienta tricuspidiana de grad 2 este de nivel moderat.
Valvele de pe partea dreaptă a inimii sunt mult mai rar afectate de boli decât acelea din partea stângă, iar atunci când sunt problema este de obicei mai bine tolerată. Sângele care se întoarce din corp curge în atriul drept și apoi prin valva tricuspidă către ventriculul drept situat dedesubt, apoi iese din ventriculul drept prin valva pulmonară către artera pulmonară, care cară sângele către plămâni pentru oxigenare.
Valvele tricuspidă și pulmonară, precum valvele aortică și mitrală, pot avea probleme în cazul în care deschiderea valvulară se îngustează, restricționând fluxul sangvin (stenoză tricuspidiană și stenoză pulmonară). În alte cazuri, valva nu se închide cum trebuie permițând sângelui să curgă înapoi prin valvă atunci când aceasta ar trebui să fie închisă (regurgitație).
Problemele valvelor tricuspidă și pulmonară sunt de obicei cauzate de reumatismul articular acut sau de anomalii congenitale.
Afecțiunile valvelor tricuspidă și pulmonară sunt de obicei asociate cu alte probleme valvulare mitrale sau aortice care vor determina cât de serioasă ar putea fi afecțiunea, în unele cazuri insuficiența cardiacă dreaptă poate să apară. În stenoza pulmonară, care este aproape întotdeauna o problemă congenitală, insuficiența ventriculului drept poate duce la moarte înainte de vârsta de 30 de ani. De aceea, majoritatea oamenilor cu stenoză pulmonară necesită tratament pentru a corecta problema.
Aceste probleme valvulare pot de asemenea să vă crească riscul de endocardită, care este o infecție a învelișului interior cardiac. Ca o măsură de precauție, utilizarea preventivă a antibioticelor înainte de proceduri dentare sau de anumite proceduri chirurgicale este indicată.
Exista o serie de cauze ale diferitelor afectiuni ale valvei cardiace. Cauzele pot include:
Bolile valvelor cardiace variaza in simptome in functie de gravitatea afectiunii. De obicei, prezenta simptomelor indica faptul ca tulburarea afecteaza fluxul de sange. Multe persoane cu afectiuni ale valvei cardiace usoare sau moderate nu prezinta niciun simptom. Cu toate acestea, bolile valvelor cardiace pot avea urmatoarele semne:
Tulburări ale valvelor tricuspidă și pulmonară – semne și simptome
Medicul va incepe examinarea prin a asculta inima cu un stetoscop. Acesta va incerca sa gaseasca orice anomalii ale frecventei cardiace care ar putea indica o problema cu valvele cardiace. De asemenea, medicul poate asculta plamanii pentru a determina daca exista acumulari de lichid si pentru a verifica daca organismul prezinta semne de retentie de apa. Ambele sunt semne ale unor probleme ale valvelor cardiace.
Exista o serie de teste care pot fi utilizate pentru a diagnostica bolile valvelor cardiace, printre care:
O electrocardiograma este un test prin care este determinata activitatea electrica a inimii. Acest test este utilizat pentru a verifica ritmurile cardiace anormale.
O ecocardiograma foloseste undele sonore pentru a crea o imagine a valvelor si camerelor inimii.
Cateterismul cardiac este un alt test utilizat pentru diagnosticarea afectiunilor valvelor. Acest test foloseste un tub subtire sau un cateter cu o camera foto pentru a suprinde imagini cu inima si vasele de sange. Acest lucru il poate ajuta pe medic sa stabileasca tipul si severitatea tulburarii valvelor.
Cu ajutorul radiografiei toracice poate fi facuta o fotografie a inimii. Astfel, medicul poate vedea daca inima este marita.
O scanare RMN poate oferi o imagine mai detaliata a inimii. RMN-ul il ajuta pe medic sa confirme un diagnostic si sa aleaga cel mai bun tratament.
Un test de stres poate fi utilizat pentru a determina felul in care simptomele sunt afectate de efort. Cu ajutorul informatiilor primite, medicul poate afla cat de grava este starea pacientului.
Bolile valvelor cardiace pot fi tratate in functie de cat de grava este starea de sanatate a pacientului, daca prezinta semne si simptome si daca starea se inrautateste.
Cardiologul poate sugera monitorizarea starii de sanatate prin efectuarea de vizite periodice. De asemenea, medicul poate recomanda adoptarea unui stil de viata sanatos si administrarea de medicamente pentru tratarea simptomelor.
Tratamentele pentru bolile valvelor cardiace depind de gravitatea tulburarii si de simptome. Majoritatea medicilor sugereaza inceperea tratamentelor de conservare. Acestea cuprind:
Medicamentele care sunt prescrise de obicei sunt:
In cele din urma, este posibil sa aveti nevoie de o interventie chirurgicala de reparare sau inlocuire a valvei bolnave. Medicii pot sugera operatia chiar daca nu intampinati simptome, deoarece acest lucru poate preveni complicatiile si poate imbunatati rezultatele. Daca pacientul trebuie sa fie operat pentru o alta afectiune cardiaca, medicul poate repara sau inlocui valva bolnava in timpul aceleiasi interventii.
Operatia este de obicei efectuata printr-o taietura (incizie) in piept. Uneori, medicii pot efectua o interventie chirurgicala cardiaca minim invaziva, ceea ce implica efectuarea unor incizii mai mici decat cele produse in operatia pe cord deschis.
In unele centre medicale, aceste operatii pot fi asistate de roboti, acesta fiind un tip de chirurgie cardiaca minim invaziva in care procedura este efectuata cu ajutorul instrumentelor robotice.
De asemenea, exista proceduri mai putin invazive de reparare a valvelor in care sunt utilizate tuburi lungi si subtiri (catetere). Aceste proceduri pot implica utilizarea de cleme sau alte dispozitive. In unele cazuri, valvele pot fi inlocuite in timpul unui cateterism.
In multe cazuri, medicul poate recomanda repararea valvei cardiace, astfel pastrand valva si functia inimii. Pentru a repara o valva, chirurgii pot separa clapetele care s-au alipit, pot indeparta excesul de tesut al valvei, astfel incat clapetele sa se inchida perfect. De asemenea, chirurgii pot strange inelul din jurul unei valve (annulus) prin implantarea unui inel artificial.
Procedura poate fi efectuata cu ajutorul unui cateter pentru a repara o valva ingustata. In cadrul acestei proceduri, medicul introduce un cateter cu un balon in varf prin vena unui brat sau inghinal si il ghideaza spre valva.
Doctorul umfla apoi balonul, care extinde deschiderea valvei. Balonul este apoi dezumflat, iar cateterul si balonul sunt indepartate.
In unele cazuri, supapa nu poate fi reparata, iar chirurgii pot efectua o inlocuire a valvei cardiace. In cadrul procedurii, chirurgul indeparteaza supapa deteriorata si o inlocuieste cu o valva mecanica sau una formata din tesut cardiac preluat de la vaca, porc sau om (valva biologica).
Valvele biologice se deterioreaza in timp si trebuie inlocuite, in cele din urma. Persoanele carora li s-au implantat valve mecanice vor trebui sa ia medicamente care subtiaza sangele pe viata pentru a preveni formarea cheagurilor. Va fi necesar sa discutati cu medicul despre beneficiile si riscurile fiecarui tip de valva si despre ce tip de valva este cel mai potrivit.
Pentru a preveni bolile valvelor cardiace cauzate de febra reumatica, consultati medicul daca aveti semne ale unei infectii cu streptococi. Aceste semne includ durere in gat, febra si pete albe pe amigdale. Daca aveti o infectie cu streptococi, asigurati-va ca luati toate medicamentele prescrise pentru a o trata. Tratamentul prompt al acestor infectii poate preveni febra reumatica, tulburare care afecteaza valvele inimii.
Este posibil ca sportul, alimentatia sanatoasa pentru inima si medicamente care scad nivelul colesterolului sa previna stenoza aortica (ingrosarea si rigidizarea valvei aortice). Cercetatorii continua sa studieze aceasta posibilitate.
Alimentatia sanatoasa pentru inima, activitatea fizica, adoptarea unui stil de viata sanatos si urmarea tratamentului de prevenire a atacului de cord, a tensiunii arteriale sau a insuficientei cardiace pot ajuta, de asemenea, la prevenirea bolilor valvelor cardiace.
Referinte:
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…