Boala Parkinson este o tulburare neurologica progresiva si apare atunci cand o persoana are simptome si disfunctii cerebrale.
Boala Parkinson se refera la disfunctia si moartea celulara a portiunii creierului care produce dopamina. Dopamina este un neurotransmitator, mai exact este un produs chimic care transmite semnale intre creier si celulele nervoase. Aceasta este partial responsabila pentru efectuarea miscarilor controlate in organism.
Boala Parkinson este o tulburare a creierului care duce la diferite stari de agitatie, rigiditate si dificultate la mers, echilibru si coordonare.
Simptomele bolii sistemului nervos incep de obicei treptat si se agraveaza in timp. Pe masura ce boala progreseaza, oamenii pot avea dificultati in mersul pe jos si in vorbire. De asemenea, persoanele afectate pot avea modificari mentale si comportamentale, probleme de somn, depresie, dificultati de memorie si oboseala.
Atat barbatii, cat si femeile pot avea boala Parkinson. Cu toate acestea, boala afecteaza aproximativ 50 % mai multi barbatii decat femeile.
Un factor clar de risc pentru Parkinsons este varsta. Desi majoritatea persoanelor cu Parkinson dezvolta pentru prima data boala la aproximativ 60 de ani, aproximativ 5 pana la 10% dintre persoanele cu Parkinson sunt afectate de boala, inainte de a implini varsta de 50 de ani. Formele de Parkinson sunt, deseori, mostenite, iar unele forme au fost legate de mutatii genetice specifice.
Acesta afecteaza cel putin 500.000 de oameni din Statele Unite, potrivit Institutului National de Tulburari neurologice si accident vascular cerebral. Aproximativ 60.000 de cazuri noi sunt raportate in Statele Unite in fiecare an.
Boala Parkinson nu este fatala, dar poate provoca diverse simptome care afecteaza miscarea, gandirea si mobilitatea de zi cu zi.
Cauza exacta a bolii Parkinson nu este cunoscuta. Poate avea atat componente genetice, cat si componente de mediu. Unii oameni de stiinta cred ca anumiti virusi pot declansa chiar si aceasta boala, Parkinsonul.
Nivelurile scazute de dopamina si norepinefrina, o substanta care reglementeaza dopamina, au fost legate de aparitia de Parkinson.
Proteinele anormale numite corpuri Lewy au fost, de asemenea, gasite in creierul persoanelor afectate cu Parkinson.
Desi nu exista nicio cauza cunoscuta, cercetarea efectuata a identificat grupuri de persoane care au o probabilitate mai mare de a dezvolta aceasta afectiune. Acestea includ:
Unele studii efectuate asupra bolii sugereaza ca genele joaca un rol in dezvoltarea Parkinson. O valoare estimata de 15 la suta din persoanele cu maladia Parkinson au un istoric familial de conditie.
Clinica Mayo raporteaza ca cineva cu o ruda apropiata (de exemplu, un parinte sau un frate), care are maladia Parkinson are un risc crescut de dezvoltare a bolii. De asemenea, raporteaza ca riscul de a dezvolta Parkinson este scazut daca nu aveti mai multi membri ai familiei cu boala.
Cum genereaza factorul Parkinson in unele familii?
Potrivit Genetics Home Reference, o cale posibila este prin mutatia genelor responsabile pentru producerea dopaminei si a anumitor proteine esentiale pentru functia creierului
De asemenea, exista unele dovezi ca mediul inconjurator poate juca un rol important in ceea ce priveste aparitia acestei maladi. Expunerea la anumite substante chimice a fost sugerata a avea o posibila legatura cu boala Parkinson. Acestea includ pesticide, cum ar fi insecticide, erbicide si fungicide.
Boala a fost, de asemenea, potential legata de consumul de apa si de consumul de mangan.
Nu toti expusi la acesti factori de mediu dezvolta Parkinson. Unii cercetatori banuiesc ca o combinatie de genetica si factori de mediu provoaca aceasta boala grava.
Dopamina este o substanta chimica neurotransmitator care ajuta la transmiterea mesajelor intre diferite sectiuni ale creierului. Celulele care produc dopamina sunt afectate la persoanele cu boala Parkinson.
Fara o cantitate suficienta de dopamina, creierul nu poate trimite si primi mesaje in mod corespunzator. Aceasta intrerupere afecteaza capacitatea organismului de a coordona miscarea. Lipsa dopaminei poate provoca probleme cu mersul pe jos si echilibrul.
Imbatranirea joaca un rol in aparitia bolii Parkinson. Varsta avansata este cel mai important factor de risc.
Oamenii de stiinta cred ca functia creierului si a dopaminei incepe sa scada odata cu imbatranirea corpului. Acest lucru face ca o persoana sa fie mai susceptibila la Parkinson.
Sexul are, de asemenea, un rol important. Cercetatorii sustin faptul ca, barbatii sunt mai sensibili la dezvoltarea acestei boli decat femeile.
Unele dintre simptomele timpurii ale Parkinsonului pot veni inaintea problemelor motorii si de coordonare cu mai multi ani. Aceste semne mai timpurii includ:
Simptomele bolii si rata de progresie difera intre indivizi. Uneori oamenii resping simptomele timpurii ca fiind efectele imbatranirii normale. In cele mai multe cazuri, nu exista teste medicale pentru a detecta efectiv boala, astfel incat poate fi dificil de diagnosticat cu precizie.
Simptomele precoce ale bolii Parkinson sunt subtile si apar treptat. De exemplu, persoanele afectate pot simti tremuraturi usoare sau au dificultati de a face anumite miscari. Ei pot observa ca vorbesc prea incet sau ca scrisul lor este foarte lent si arata inghesuit sau mic. Prietenii sau membrii familiei pot fi primii care observa schimbari la cineva cu Parkinson. Ei pot vedea ca fata persoanei nu are expresie si animatie sau ca persoana nu face miscari normale de brate sau de picioare.
O serie de tulburari pot provoca simptome similare cu cele ale bolii Parkinson. Desi aceste tulburari initial pot fi diagnosticate gresit ca fiind boala Parkinson, anumite teste medicale, precum si raspunsul la tratamentul medicamentos, poate ajuta la distingerea bolii. Avand in vedere ca multe alte boli au caracteristici similare cu aceasta maladie, dar necesita tratamente diferite, este important sa se faca un diagnostic exact cat mai curand posibil.
In prezent nu exista teste de sange sau de laborator pentru a diagnostica cazurile de boala Parkinson. Diagnosticul se bazeaza pe istoricul medical al unei persoane si pe un examen neurologic.
Medicamentele prescrise pentru Parkinson includ:
Tratamentul pentru Parkinson se bazeaza pe o combinatie de schimbari de stil de viata, medicamente si terapii.
Totodata, exercitiul fizic si o dieta echilibrata sunt importante. Terapia prin vorbire, terapia ocupationala si terapia fizica pot contribui, de asemenea, la imbunatatirea comunicarii si a ingrijirii de sine.
In aproape toate cazurile, medicatia va fi necesara pentru a ajuta la controlul diferitelor simptome fizice si psihice asociate bolii.
Cercetarile curente se concentreaza asupra proteinelor, flavonoidelor si bacteriilor intestinale pentru ameliorarea simptomelor Parkinson. Intre timp, consumul unei diete bogate in antioxidanti reduce „stresul oxidativ” care agraveaza conditiile bolii si similare, potrivit Fundatiei Michael J. Fox pentru cercetarea Parkinson.
Alimente bogate in antioxidanti
Mancarea unei diete bogate pe baza de plante poate oferi cel mai mare aport antioxidant.
Daca sunteti ingrijorat de simptomele secundare ale Parkinsonului, cum ar fi dementa si confuzia, faceti serios consumul de somon, halibut, stridii, soia, seminte de in si fasole. Soia in special este studiata pentru capacitatea sa de a proteja impotriva Parkinsons. Aceste alimente contin acizi grasi Omega-3, care ar putea imbunatati functia cognitiva.
Potrivit Institutului National de Sanatate, care evalueaza utilizarea medicatiei complementare si alternative (CAM) la fiecare 5 ani, ca parte a National Health Interview Survey (NHIS), yoga se numara printre cele mai importante terapii alternative in Statele Unite.
Terapia cu yoga a fost demonstrata dupa mai multe cercetari ca reduce vizibil tremurul si imbunatateste stabilitatea mersului unei persoane.
Yoga este una dintre cele mai benefice terapii complementare pentru boala Parkinson, ajutand la:
Produsele lactate au fost legate de un risc de dezvoltare a bolii Parkinson. Ceva din produsele lactate ar putea avea un impact negativ asupra nivelurilor de oxidare din creier, facand simptomele mai persistente. Acest efect s-a dovedit a fi mai puternic la barbati decat la femei.
Daca veti inceta sa consumati produse lactate precum lapte, branza si iaurt, va recomandam sa luati in considerare un supliment de calciu pentru a compensa pierderea calciului din dieta dumneavoastra. Cu toate acestea, aportul scazut de calciu nu echivaleaza neaparat cu o sanatate slaba a oaselor.
Rolul pe care alimentele bogate in grasimi saturate joaca in progresia Parkinson este inca in curs de investigare.
Unele cercetari limitate arata ca dietele ketogenice, cu continut scazut de proteine au fost benefice pentru persoanele afectate de boala Parkinson.
In general, alimentele care au fost prajite sau puternic procesate altereaza metabolismul, maresc tensiunea arteriala si influenteaza colesterolul. Niciunul dintre aceste lucruri nu este bun pentru corpul dumnevoastra, mai ales daca incercati sa va tratati de aceasta boala.
Hidratarea este importanta pentru toata lumea, in special pentru persoanele cu Parkinson. Beti cel putin 6 – 8 pahare de apa in fiecare zi pentru a va simti bine si pentru a ramane hidratat.
Vitamina D a fost demonstrata pentru a proteja impotriva Parkinsons, astfel incat obtinerea de aer proaspat si soare ar putea ajuta la ameliorarea simptomelor dumneavoastra. Diferitele tipuri de exercitii si terapie fizica va pot imbunatati abilitatile si pot incetini progresia bolii Parkinson.
Alte beneficii ale vitaminei D:
Proprietatile inerente antioxidante ale ceaiului verde sunt bine cunoscute, iar beneficiile acestei bauturi gustoase par a fi limitate:
Studiile multiple au aratat ca anumiti compusi din ceaiul verde au nenumarate beneficii de protectie neuronilor creierului. S-a demonstrat, de asemenea, ca ceaiul verde sustine nivelurile de dopamina in tesut cerebral bolnav, reducand severitatea simptomelor de Parkinson pentru persoanele care sunt deja diagnosticate.
Atunci cand cumparati ceai verde, este important sa alegeti un brand de calitate mai buna, deoarece unele dintre marcile de calitate inferioara contin niveluri excesive de fluor, care s-a dovedit a avea efecte degenerative asupra functiei creierului.
Discutati cu medicul despre suplimentele pe care le puteti lua si exercitiile pe care le puteti efectua pentru a fi in siguranta.
Discutati cu medicul dumnevoastra inainte de a lua orice supliment naturist care ajuta la imbunatatirea memoriei, precum:
Referinte:
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…