Biopsia reprezinta prelevarea unei probe de tesut din organism pentru a fi examinat la nivel celular, astfel incat sa se afle daca o tumora este benigna sau maligna sau pentru a diagnostica o inflamatie ori o infectie. Aflati ce tipuri de biopsii exista, cand este indicata procedura, cum se realizeaza si cum se interpreteaza rezultatele biopsiei.
Exista anumite cazuri in care medicul poate decide ca are nevoie de o proba de tesut sau celule pentru a diagnostica o boala sau pentru a identifica un tip de cancer. Prelevarea tesutului sau a celulelor spre a fi analizate poarta denumirea de biopsie. Tesutul este examinat de un medic anatomo-patolog, de obicei la microscop. Anatomo-patologul este un specialist instruit sa examineze o proba de tesut la microscop pentru a descoperi eventualele semne si stadiul bolii.
Cu toate ca biopsia poate suna infricosator, este important sa retinem ca majoritatea biopsiilor sunt proceduri in totalitate lipsite de durere si cu riscuri reduse. In functie de situatia pacientului, o bucata de piele, tesut, organ sau tumoare suspectata va fi indepartata chirurgical si trimisa intr-un laborator pentru a fi testata.
Termenul ”biopsie” provine din cuvintele grecesti ”bios”, care inseamna ”viata”, si ”opsis”, care inseamna ”imagine”, ceea ce s-ar putea traduce prin ”examinarea tesuturilor vii” sau ”imaginea vietii”.
In functie de obiectivul procedurii, o biopsie poate fi excizionala sau incizionala:
Dupa modul de realizare, exista diferite tipuri de biopsie.
Celulele sunt indepartate de pe suprafata tesutului, de exemplu, din interiorul gurii, gatului, uterului sau colului uterin. Este adesea folosita in screening-ul cancerului de col uterin, fiind cunoscuta in mod normal sub denumirea de frotiu cervico-vaginal (Papanicolau). Poate fi utilizata pentru a confirma infectiile fungice ale pielii.
Specialistul foloseste un bisturiu circular, atat de necesar pentru ca poate taia si indeparta tesutul sub forma de disc. Aceasta biopsie are capacitatea de a preleva o proba de tesut de piele care trebuie verificat cu scopul de a descoperi eventualele malignitati sau cancer. Poate fi folosita si pentru a verifica daca exista inflamatii.
In cadrul acestei interventii, medicul foloseste un ac pentru a indeparta o proba, de obicei de lichid. In timpul biopsiei de baza, specialistul foloseste un ac lat, iar in timpul biopsiei aspirative cu ac fin (FNA) este folosit un ac subtire. Acest tip de biopsie este recomandat si solicitat de cele mai multe ori pentru prelevarea unei probe de la nivelul sanului si al tiroidei.
Aceasta este utilizata pentru a prelua o proba din intestine sau din stomac.
In cadrul acestei proceduri, probele sunt prelevate din creier. Specialistul foloseste chirurgia stereotactica pentru a gasi locul biopsiei. Un sistem stereotactic foloseste coordonate tridimensionale pentru a localiza tinte mici in interiorul corpului.
Aceasta este utilizata pentru a evalua un pacient care a primit rezultate anormale in urma testului Papanicolau sau a frotiului cervical. Colposcopul este un telescop cu focalizare de aproape care il ajuta pe medic sa observe in detaliu colul uterin.
Pentru a efectua aceasta procedura, specialistul foloseste un endoscop pentru a extrage proba care trebuie analizata. Endoscopul este un instrument optic lung, subtire, luminat, utilizat pentru a patrunde adanc in interiorul corpului si pentru a examina sau opera pe organe.
Printre endoscoapele special adaptate se numara cistoscopul pentru verificarea vezicii, nefroscopul pentru rinichi, bronhoscopul pentru bronhii, laringoscopul pentru laringe si otoscopul pentru ureche.
Aproape orice organ poate fi biopsiat. In functie de organul caruia se adreseaza biopsia, se disting alte tipuri de biopsii.
Dat fiind faptul ca nu putem vedea organele sau tesuturile din interiorul corpului nostru, biopsia ajuta la stabilirea unui diagnostic prin prelevarea unei bucati de tesut pentru examinare. Biopsiile sunt solicitate de cele mai multe ori pentru descoperirea cancerului, insa pot fi folosite pentru a diagnostica si alte afectiuni si pentru a vedea in ce masura a evoluat o boala. De asemenea, poate ajuta la excluderea diagnosticului de cancer.
Biopsia poate juca un rol esential in diagnosticarea urmatoarelor boli:
Daca pacientul are o umflatura undeva in corp fara nicio cauza aparenta, singura modalitate de a determina daca aceasta este canceroasa sau nu este printr-o biopsie.
Biopsia il poate ajuta pe medic sa stabileasca daca exista un ulcer cauzat de antiinflamatoarele nonsteroidiene (AINS). O biopsie a intestinului subtire poate fi utilizata pentru a evalua pacientii cu malabsorbtie, anemie sau boala celiaca.
In acest caz, biopsia il poate ajuta pe medicul sa diagnosticheze tumori sau cancer la nivelul ficatului. De asemenea, poate diagnostica ciroza, sau fibroza hepatica, in care ficatul este complet cicatrizat de o leziune sau o boala anterioara, cum ar fi abuzul de alcool pe termen lung sau hepatita. Poate fi, de asemenea, utilizata pentru a evalua cat de bine reactioneaza pacientul la tratament, de exemplu, in cazul hepatitei.
Biopsia cu ac poate ajuta la identificarea unei infectii si a tipului de microorganism care o provoaca.
Prin examinarea celulelor, de exemplu, cu ajutorul biopsiei cu ac, medicul poate determina cauza inflamatiei.
Uneori, biopsiile sunt efectuate pe organele transplantate pentru a determina daca organismul respinge organul sau daca afectiunea care a facut necesar transplantul, in prima faza, a revenit.
In anumite tipuri de noduli sau tumori, biopsia este utilizata atat in scop diagnostic, cat si in scop curativ, pentru indepartarea formatiunilor respective.
In cele mai multe cazuri, biopsia este facuta in regim ambulatoriu (care nu necesita spitalizare), iar pacientul poate pleca acasa in aceeasi zi dupa efectuarea acesteia.
Pregatirea pentru biopsie depinde de tipul procedurii. In cazul unei biopsii cu ac fin, efectuata in cabinetul medicului, nu este nevoie de nicio pregatire speciala. Pacientul va trebui sa semneze un formular de consimtamant pentru a declara ca este de acord cu efectuarea procedurii. In plus, poate fi nevoit sa poarte un halat in locul propriilor haine.
In unele cazuri, pacientul nu trebuie sa manance sau sa bea cu un anumit timp inainte de procedura si trebuie sa verifice cu doctorul daca trebuie sau nu sa ia anumite medicamente sau suplimente.
Uneori, se va utiliza un anestezic local. De asemenea, in functie de caz, medicul poate administra si un medicament care sa-l linisteasca pe pacient in timpul interventiei. Daca specialistul recolteaza o proba dintr-un organ intern, pacientul poate fi anesteziat total si poate fi nevoit sa stea in spital peste noapte. In caz contrar, se poate utiliza un anestezic local.
Razuirea unui esantion de tesut, de exemplu, din interiorul gurii nu necesita de obicei anestezie, insa pacientul poate simti unele dureri pentru o anumita perioada de timp. Uneori, daca este facuta o incizie, aceasta trebuie cusuta ulterior si poate fi necesara aplicarea unui pansament.
In schimb, daca unui pacient ii este prelevata o proba dintr-un un organ major, cum ar fi ficatul sau rinichii, poate sa fie nevoit sa se odihneasca in spital cateva ore inainte de a putea merge acasa.
Dupa prelevarea unei probe din mucoasa uterina sau a colului uterin, pacienta poate prezenta sangerari vaginale usoare pentru scurt timp.
Daca doctorul foloseste anestezia, pacientul nu va simti nicio durere in timpul procedurii, cu toate ca va exista o intepatura in piele in timpul injectiei initiale. In timpul unei biopsii cu ac, persoana in cauza va simti o intepatura in urma introducerii acului.
De asemenea, poate resimti o anumita durere timp de cateva zile, in functie de tipul de biopsie folosit.
Ar putea aparea o sangerare imediat dupa procedura, insa se va opri daca apasati pe zona respectiva. Exista un anumit risc de infectie in jurul locului in care a fost efectuata procedura. Acest risc este insa foarte mic.
De obicei, se recomanda repausul la pat timp de 2 ore imediat dupa procedura. De asemenea, este bine sa rugati un prieten sau o ruda sa va conduca acasa dupa procedura. Se recomanda sa nu conduceti acasa dupa biospie.
Acest lucru depinde de tipul de biopsie realizat. Un rezultat simplu poate fi gata in 2-3 zile, in timp ce un caz mai complex poate dura intre 7 si 10 zile.
Probele de tesut sunt trimise in laborator si examinate de un patolog. Pot fi tratate chimic si taiate in sectiuni foarte subtiri. Acestea sunt de obicei studiate la microscop. Un specialist in probleme de sange (sau hematolog) poate studia, de asemenea, proba. Felia subtire este aplicata pe o lamela de sticla, iar tesutul ramas este de obicei pastrat pentru a fi analizat ulterior. Uneori, specialistul foloseste coloranti peste tesut pentru a vizualiza mai bine celulele.
In cazurile de cancer, patologul va trebui sa stabileasca daca esantionul este malign (canceros) sau benign. Daca este malign, acesta va evalua cat de agresiv sau avansat este cancerul. Daca se stabileste diagnosticul de cancer, exista metode speciale care pot ajuta la stabilirea tratamentului si prognosticului.
In cele din urma, patologul pregateste un raport in care mentioneaza orice descoperiri anormale sau importante. Acest raport este trimis medicului care a comandat biopsia. Timpul necesar obtinerii rezultatelor depinde de tipul de teste necesare.
In mod normal, pacientul va trebui sa stabileasca o alta intalnire cu medicul pentru a primi rezultatele. Daca sunt efectuate mai multe teste, acest lucru poate prelungi timpul de asteptare a rezultatelor.
De obicei, o biopsie este considerata sigura, fiind o procedura cu risc foarte scazut. Ca in cazul oricarei perforatii a pielii, exista un risc mic de infectie, insa riscul ca pacientul sa aiba nevoie de tratament cu antibiotice este probabil mai mic decat 1 la 1.000.
O leziune accidentala poate afecta in rare cazuri organele din apropiere. De exemplu, poate fi afectat intestinul in timpul unei biopsii abdominale.
Printre complicatii se numara posibilele hemoragii, ratarea locului de biopsie, ceea ce poate duce la un rezultat fals si nerecoltarea de suficient material. In acest caz, biopsia trebuie repetata.
Un studiu privind rezultatele biopsiilor utilizate in studiile clinice a constatat ca 5,2 la suta dintre biopsii duc la complicatii. Potrivit unui studiu efectuat asupra biopsiilor de san, celulele canceroase se pot raspandi in alte zone ale corpului. Intre timp, alte cercetari privind biopsiile pentru cancerul pancreatic concluzioneaza ca aspiratia endoscopica cu ac fin orientat cu ajutorul ecografiei nu creste riscul de mortalitate.
Indiferent de risc, o biopsie poate oferi un diagnostic precoce al cancerului si al altor boli, iar in multe cazuri, detectarea precoce este esentiala pentru cresterea ratelor de supravietuire.
Exista unele contraindicatii care depind de tipul procedurii sau de organul sau zona verificata. De exemplu, contraindicatiile absolute pentru biopsia hepatica sunt:
Referinte:
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…