Artrita idiopatica juvenila – cauze, simptome, tratament

Artrita idiopatica juvenila este o forma de boala reumatica la copii de cauza necunoscuta care apare la copiii mai mici de 16 ani. Iata care sunt simptomele, cum se stabileste diagnosticul si ce include tratamentul.

Cuprins:

1. Ce este artrita idiopatica juvenila?
2. Cauze
3. Simptome
4. Tipuri de artritia idiopatica juvenila
5. Diagnostic si teste de laborator
6. Metode de tratament
7. Complicatii
8. Poate fi prevenita artrita idiopatica juvenila?
9. Prognostic

Ce este artrita idiopatica juvenila?

Artrita idiopatica juvenila (AIJ) se refera la o boala reumatica ce apare in copilarie si afecteaza copiii sub 16 ani. „Artrita” inseamna o serie de afectiuni ce provoaca dureri articulare si inflamatii,„idiopatic” insemna ca nu se cunoaste cauza, iar „juvenil” inseamna ca apare la copiii mai mici de 16 ani.

In cazul acestei boli, sistemul imunitar al organismului identifica articulatiile normale ca fiind „straine” si ataca articulatiile, ducand la inflamatie. Este o boala cronica (de lunga durata) care poate afecta articulatiile din orice parte a corpului. Se considera ca este o afectiune autoimuna. Tendinta de a dezvolta boala poate fi mostenita, dar se crede ca este necesar sa aiba loc un eveniment declansator, desi nu se cunosc prea multe despre factorii ce declanseaza boala. Din acest motiv este numita „idiopatica” (nu exista o cauza cunoscuta).

Cauze

Termenul „idiopatic” inseamna ca nu se cunoascte exact cauza. Un istoric familial de artrita idiopatica juvenila poate creste riscul. Desi nu se cunoaste cauza exacta, cercetatorii studiaza mai multi factori care pot fi implicati, singuri sau in combinatie, in declansarea reactiei inflamatorii observata in aceasta boala. Acesti factori includ genetica, infectiile si factorii de mediu care influenteaza sistemul imunitar. Cu toate acestea, nu este o boala ereditara, cum ar fi fibroza chistica, de exemplu. Poate fi vorba de faptul ca sistemul imunitar al copilului devine prea activ sau slab controlat si in mod gresit identifica articulatiile ca fiind straine. Ca urmare, incepe sa atace captuseala (sinoviul), care apoi provoaca inflamatia si umflarea captuselii si a lichidului in articulatie.

De asemenea, infectia poate fi un declansator pentru debutul artritei, dar nu a fost identificata nicio infectie speciala asociata.

Simptome

Simptomele pot varia de la copil la copil si se pot modifica frecvent in timp. La unii copii, simptomele pot persista; in alte cazuri, ele pot disparea definitiv. Aceste simptome pot include:

• rigiditatea articulatiilor;
• sensibilitate articulara;
• probleme cu miscarea unei articulatii;
• dureri articulare;
• umflaturi.

Boala afecteaza frecvent genunchii si articulatiile de la maini si picioare. Unul dintre primele semne de avertizare ale bolii este lipsa capacitatii de a misca genunchiul dimineata.

Copiii cu artrita reumatoida juvenila sistemica pot avea febra intermitenta, eruptii cutanate, ganglioni limfatici umflati si, in unele cazuri, afectare hepatica, afectarea splinei si (foarte rar) afectarea plamanilor. Inflamatia ochilor este o complicatie potential severa care apare uneori la copiii cu un alt tip de artrita idiopatica juvenila numita „artritia idiopatica juvenila oligoarticulara”.

De obicei, exista perioade in care simptomele sunt mult mai usoare sau dispar („remisie”) si perioade in care simptomele sunt mai grave („crize”). Unii copii cu aceasta forma de artrita pot avea probleme de crestere. In functie de severitatea bolii si a articulatiilor implicate, cresterea articulatiilor afectate poate fi prea rapida sau prea lenta. Acest lucru poate face ca un picior sau un brat sa fie mai lung decat celalalt.

Tipuri de artritia idiopatica juvenila

Artrita idiopatica juvenila este impartita in mai multe afectiuni diferite, in principal in functie de:

• cate articulatii sunt afectate in primele 6 luni – „oligoartrita” inseamna ca un copil are artrita in cel mult 4 articulatii, iar „poliartrita” inseamna ca exista artrita in mai mult de 4 articulatii;
• daca testele de sange sunt pozitive sau nu pentru factorul reumatoid in primele 6 luni – factorul reumatoid indica faptul ca sistemul imunitar ataca propriul corp al copilului.

Tipurile de artrita juvenila sunt:

1. oligoartrita – aproximativ jumatate dintre copiii cu artrita juvenila au acest tip; afecteaza 4 sau mai putine articulatii, de obicei articulatii mari, cum ar fi genunchii sau incheieturile;
2. poliartrita (factorul reumatoid negativ) – aproximativ 10-30% dintre copiii cu artrita juvenila au acest tip; afecteaza 5 sau mai multe articulatii, mai ales la nivelul degetelor si mainilor;
3. poliartrita (factorul reumatoid pozitiv) – acest tip este neobisnuit si apare de obicei la copiii mai mari si la adolescenti;
4. artrita sistemica (numita si boala Still) – acest tip este destul de neobisnuit; „sistemic” inseamna ca va afecta intregul corp, nu doar articulatiile;
5. artrita legata de entezita – acest tip este destul de neobisnuit – afecteaza extremitatile inferioare si coloana vertebrala;
6. artrita psoriazica – acest tip este destul de neobisnuit si este asociat cu psoriazisul;
7. artrita nediferentiata – este in cazul in care artrita nu se potriveste cu niciuna dintre celelalte forme.

Diagnostic si teste de laborator

Obiectivele testelor sunt de a ajuta la diagnosticarea artritei reumatoide juvenile (AIJ), de a o distinge de alte forme de artrita si de afectiuni cu simptome similare si de a evalua severitatea acesteia. Testarea poate fi utilizata pentru a monitoriza afectiunea, potentialele complicatii ale acesteia, raspunsul la tratament si pentru a monitoriza eventualele efecte secundare asociate cu unele tratamente. Nu exista un test specific pentru aceasta boala, dar medicul va face analize de sange si radiografii.

De asemenea, se pot face si alte teste, inclusiv:

• ecografie sau RMN pentru diagnostic si pentru a exclude alte afectiuni;
• prelevarea de lichid dintr-o articulatie (aspiratie) pentru a exclude infectia articulara;
• examinarea maduvei osoase pentru a exclude unele afectiuni rare, mai ales daca considera ca e forba de forma sistemica.

Diagnosticul de artrita idiopatica juvenila se pune daca vorbim de:

1. artrita timp de 6 saptamani sau mai mult;
2. simptomele au aparut inainte de varsta de 16 ani;
3. medicul a exclud alte afectiuni care ar fi dat simptomele.

Teste de laborator

Testele de laborator care pot ajuta la diagnosticul acestei forme de artrite includ urmatoarele, desi multi copii cu boala nu vor avea nicio modificare anormala a acestor teste:

• anticorpi antinucleari (ANA) – pentru a detecta prezenta autoanticorpilor;
• factorul reumatoid (FR) – poate fi pozitiv sau negativ in functie de tipul de artrita juvenila pe care o are un copil;
• viteza de sedimentare a eritrocitelor (VSH) sau proteina C-reactiva (CRP) – pentru a detecta inflamatia in organism;
• hemoleucograma – pentru a evalua globulele rosii si albe din sange si hemoglobina pentru a ajuta la evaluarea si monitorizarea starii si a complicatiilor, cum ar fi anemia si / sau scaderea numarului de globule albe.

Alte teste de laborator care pot fi efectuate pentru a exclude alte afectiuni cu simptome similare includ:

• HLA-B27 – un test genetic care poate ajuta la distingerea tipului de artrita care afecteaza un copil, cum ar fi un tip care afecteaza coloana vertebrala (spondilita anchilozanta);
• analiza lichidului sinovial – poate detecta cristale ce pot fi prezente in articulatie si poate identifica semne de infectie articulara;
• alte teste de laborator, cum ar fi un test pentru boala Lyme, de exemplu.

Alte investigații

• radiografii ale articulatiilor si toracelui – pentru a identifica prezenta inflamatiilor articulare sau acumularea de lichide in jurul inimii sau a plamanilor si pentru a exclude alte afectiuni, cum ar fi fracturi, tumori, infectii sau defecte congenitale;
• examene oculare – pentru a detecta dezvoltarea inflamatiei ochilor;
• EKG – pentru a detecta inflamatia inimii.

Metode de tratament

Medicul – specializat in reumatologie pediatrica – va recomanda un plan de tratament care sa reduca umflarea, sa mentina buna miscare in articulatiile afectate, sa reduca durerea si sa identifice, sa trateze si sa previna complicatiile.

Medicamente

• Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), inclusiv ibuprofenul si naproxenul si alte medicamente cu prescriptie medicala, sunt adesea primul tip de medicamente utilizate. Majoritatea medicilor nu trateaza copiii cu aspirina, deoarece ar putea provoca probleme de sangerare, tulburari de stomac, probleme hepatice sau sindromul Reye.
• Medicamentele antireumatice modificatoare de boala (DMARD) sunt adesea utilizate daca antiinflamatoarele nesteroidiene nu ofera suficiente beneficii.
• Corticosteroizii, cum ar fi prednisonul, pot ajuta copiii cu forma severa. Aceste medicamente pot reduce simptomele grave, ca pericardita.
• Medicamentele biologice, care sunt concepute genetic, pot fi utilizate la copii daca alte medicamente nu functioneaza. Formele injectabilele includ adalimumab, abatacept, tocilizumab, etanercept si canakinumab. Acestea suprima sistemul imunitar hiperactiv, vizand proteine care declanseaza inflamatia.

Fizioterapie

Un program adecvat de terapie fizica este esential pentru gestionarea oricarui tip de artrita. Un kinetoterapeut va explica importanta anumitor activitati si va recomanda exercitii potrivite conditiei specifice. Terapeutul poate recomanda exercitii de miscare pentru a restabili flexibilitatea in articulatiile rigide, dureroase si alte exercitii pentru a ajuta la dezvoltarea fortei si a rezistentei.

Program zilnic de miscare

Este important sa mentineti un program de exercitiu regulat. Muschii trebuie mentinuti puternici si sanatosi pentru a putea ajuta la sustinerea si protejarea articulatiilor. Activitatea fizica regulata ajuta, de asemenea, la mentinerea gamei de miscare. Acasa si la scoala, cel mic ar trebui sa aiba programe regulate de exercitii fizice. Activitatile sigure includ mersul pe jos, inotul si mersul pe bicicleta. Asigurati-va ca cel mic face miscari de incalzire inainte de a face efort.

Medicina alternativa

Unele abordari alternative sau complementare, cum ar fi acupunctura, pot ajuta un copil sa gestioneze stresul de a trai cu o boala in curs de desfasurare. Poate reduce nevoia de calmante si poate stimula flexibilitatea articulatiilor afectate, dar nu impiedica deteriorarea.

Complicatii

Mai multe complicatii grave pot rezulta din artrita idiopatica juvenila. Acestea pot include:

• probleme oculare – unele forme ale bolii pot provoca inflamatii ale ochilor (uveita). Daca aceasta afectiune este lasata netratata, poate duce la cataracta, glaucom si chiar orbire.
• deteriorarea permanenta a articulatiilor;
• artrita cronica si pierderea functiei articulare;
• probleme de crestere – artrita idiopatica juvenila poate interfera cu cresterea si dezvoltarea oaselor copilului. Unele medicamente utilizate pentru tratament, in principal corticosteroizi, pot inhiba cresterea.
• Inflamatia membranelor din jurul inimii (pericardita) sau a plamanilor (pleurita).

Poate fi prevenita artrita idiopatica juvenila?

In acest moment, nu exista o modalitate cunoscuta de prevenire a acestei boli.

Prognostic

Artritia juvenila idiopatica afecteaza fiecare copil in mod diferit. Pentru unii, boala este usoara si usor de controlat, fiind afectate doar una sau doua articulatii. Pentru altii, boala poate implica multe articulatii, iar simptomele pot fi mai severe si pot dura mai mult. Cu ajutorul terapiei moderne, fizice si ocupationale, este posibil sa se obtina un control bun al artritei, sa se previna deteriorarea articulatiilor si sa permita functia normala sau aproape normala pentru majoritatea pacientilor.

Depistarea si tratamentul precoce pot ajuta la controlul inflamatiei, la prevenirea afectarii articulatiilor si la mentinerea capacitatii de functionare a organismului.

Inca nu exista leac pentru aceasta boala, dar multi copii intra in remisiune, ceea ce inseamna ca simptomele dispar pentru perioade lungi, uneori pentru totdeauna. Pentru unii, boala poate cauza probleme pe termen mai lung, mai ales daca nu primesc diagnostic si tratament precoce.

Terapia fizica si ocupationala poate creste miscarea articulara, reduce durerea, imbunatateste functia si creste rezistenta si flexibilitatea. Copilul trebuie sa participe la activitati ca orice copil de varsta lui, dar trebuie monitorizare medicala permanenta.

Referinte:
(1) Juvenile Rheumatoid Arthritis , link: https://labtestsonline.org/conditions/juvenile-rheumatoid-arthritis
(2) Treatment for Juvenile Rheumatoid Arthritis (JRA), link: https://www.webmd.com/rheumatoid-arthritis/understanding-juvenile-rheumatoid-arthritis-treatment#1
(3) Juvenile Rheumatoid Arthritis (JRA), link:https://www.versusarthritis.org/about-arthritis/conditions/juvenile-idiopathic-arthritis/
(4) Juvenile Idiopathic Arthritis, link: https://kidshealth.org/en/parents/jra.html
(5) Juvenile Idiopathic Arthritis, link: https://my.clevelandclinic.org/health/articles/juvenile-idiopathic-arthritis