Tulburarea dismorfica corporala – simptome, cauze, tratament

Tulburarea dismorfica corporala sau dismorfia corporala reprezinta o tulburare caracterizata printr-o preocupare excesiva fata de unul sau mai multe defecte, reale sau percepute, ale aspectului fizic. Cum poate fi recunoscuta, ce cauze are la baza si cum poate fi gestionata aceasta tulburare?

Cuprins:

1. Ce este tulburarea dismorfica corporala?
2. Cum se manifesta?
3. Cauze
4. Diagnostic
5. Cum poate fi tratata tulburarea dismorfica corporala?
6. Prevenirea tulburarii dismorfice corporale

Ce este tulburarea dismorfica corporala?

Majoritatea dintre noi suntem preocupati de modul in care aratam. Deseori putem fi nemultumiti de unele trasaturi – dintii, nasul, parul, forma sau marimea corpului etc. Insa in tulburarea dismorfica corporala, persoana se ingrijoreaza excesiv in legatura cu unul sau mai multe defecte ale aspectului fizic, care nu sunt observabile sau sunt in mica masura observate de catre ceilalti.

Conform DSM-5 (Manualul de diagnostic si clasificare statistica a tulburarilor mintale), tulburarea dismorfica corporala este o preocupare fata de un defect al aspectului fizic, imaginar sau real. Daca intr-adevar exista o anomalie la nivelul fetei, aceasta este exagerata. Cu alte cuvinte, persoana dezvolta o obsesie fata de un aspect sau mai multe ale infatisarii sale, pe care o considera urata, nepotrivita, hidoasa. Si dezvolta comportamente repetitive si consumatoare de timp in incercarea de a le ascunde sau a minimiza.

Persoanele cu tulburarea dismorfica corporala se simte atat de rusinate, anxioase, jenate de aspectul lor, incat fie petrec foarte mult timp in fata oblinzii, incercand sa ascunda pe cat posibil defectul respectiv, fie evita iesirile si interactiunile sociale. Aceasta preocupare excesiva are un puternic impact negativ asupra vietii de zi cu zi (scoala, viata profesionala, relatii sociale).

Tulburarea dismorfica corporala afecteaza intre 1,7% si 2,4% din populatia generala, ceea ce inseamna aproximativ o persoana din 50. Barbatii si femeile pot suferi deopotriva de aceasta tulburare. Poate aparea la orice varsta, dar categoriile mai afectate sunt adolescentii si tinerii adulti.

Tulburarea dismorfica corporala nu trebuie confundata cu tulburarile alimentare precum anorexia sau bulimia.

Cum se manifesta?

Persoanele cu tulburare dismorfica corporala devin foarte constiente de aspectul lor, au tendinta de amaximiza impactul unui defect al aspectului fizic si sufera foarte mult din aceasta cauza.

Exemple de defecte care devin centrale in tulburarea dismorfica corporala:

• la nivelul fetei: acneea, cicatricile, parul facial, roseata pielii, dintii, lungimea sau forma nasului;
• parul: aspectul lui, chelirea;
• pielea: aspectul venelor;
• sanii sau organele sexuale (forma sau marimea);
• inaltimea;
• bratele;
• picioarele.

Manifestari la nivel cognitiv (ganduri si credinte)

• tendinta de a se concentra exclusiv pe defectul sau defectele care nu le plac la aspectul lor, pierzand din vedere imaginea de ansamblu;
• convingerea ca acel defect fizic ii face urati, diformi;
• convingerea ca ceilalti vor observa si ei defectul/defectele si ca ii vor judeca sau vor rade pe seama lor;
• tendinte perfectioniste, standarde ridicate legate de aspectul lor fizic;
• tendinta de a-si compara aspectul fizic cu al altor persoane, in perceptia lor considerabil mai atractive fizic decat ei; inevitabil ei ies in dezavantaj si se considera inferiori din acest punct de vedere;
• ganduri precum „Sunt urat”, „Arat groaznic”, „Sunt diform” etc.

Manifestari la nivel emotional

• rusine;
• jena;
• furie;
• anxietate;
• tristete.

Manifestari la nivel comportamental

• isi verifica infatisarea foarte des si incearca sa ascunda sau sa camufleze defectele pe care nu le accepta la ei; deseori, persoanele din jur fie nu observa aceste defecte, sau daca le observa, nu considera ca sunt atat de evidente precum le vad persoanele in cauza;
• petrec minute in sir observandu-si aspectul fizic sau dimpotriva, evita sa se uite in oglinda;
• se privesc in orice oglinda intalnesc in cale;
• evita iesirile sau petrec un timp indelungat cu pregatirea inainte de a iesi din casa;
• fac eforturi pentru a ascunde sau camufla defectele – machiaj, haine, operatii estetice;
• cauta asigurari din partea celorlalti privind aspectul fizic si nu cred atunci cand acestia le fac complimente sau ii asigura ca acele defecte sunt minore sau neobservabile;
• evita sa se fotografieze sau sa se lase fotografiati;
• recurg la operatii estetice, interventii dentare, proceduri dermatologice, dar in multe cazuri nu sunt multumiti de rezultate.

Nivelul de incredere in convingerile despre aspectul fizic difera de la o persoana la alta. Unii recunosc ca aceste convingeri pot fi exagerate, unii cred ca ar putea fi adevarate, in timp ce altii sunt total convinsi. Din pacate, cu cat persoanele sunt mai convinse ca acele defecte sunt reale, cu atat sufera mai mult. De asemenea, asigurarile din partea familiei si persoanelor apropiate nu rezolva problema.

In multe cazuri, tulburarea se asociaza si cu o stima de sine scazuta. In cazurile foarte grave, mai ales daca tulburarea coexista cu depresia, pot aparea gandurile si tentativele de suicid.

Dismorfia musculara

Exista si un subtip al tulburarii, dismorfia musculara, in care persoanele au convingerea ca muschii lor nu sunt suficient de mari, de dezvoltati. Afecteaza in special persoanele de gen masculin. Se manifesta prin:

• realizarea de exercitii fizice intense, cu ridicare de greutati, foarte frecvente (zilnic, cateva ore);
• fixatie pe numararea caloriilor;
• adoptarea unui program alimentar foarte rigid;
• purtarea mai multor straturi de haine pentru a da senzatia ca sunt mai masivi;
• utilizarea de steroizi.

Cauze

Nu se cunosc cu certitudinele cauzele care stau la baza tulburarii dismorfice corporale. La fel ca in cazul altor tulburari psihice, se presupune ca o combinatie de factori de risc ar putea contribui. Acestia includ:

• factori genetici – riscul creste atunci cand cand exista un istoric familial al acestei tulburari sau al altor tulburari precum – depresie, tulburarea obsesiv-compulsiva;
• dezechilibre la nivelul substantelor chimice din creier;
• experiente negative, traumatizante din copilarie – bullying, tachinari si critici legate de anumite aspecte ale aspectului fizic, dezvoltarea in cadrul unei familii care valoriza aspectul fizic, neglijare, abuzuri;
• anumite trasaturi de personalitate, cum ar fi perfectionismul sau structurile anxioase pot creste riscul aparitiei acestei tulburari;
• standardele foarte inalte de frumusete si presiunea din partea societatii de a le indeplini;

Un studiu publicat in 2018, a aratat ca aplicatii precum Instagram si Snapchat, unde fotografiile postate sunt filtrate si editate, contribuie la o alterare a realitatii, prin crearea unei imagini proprii perfecte, realizata prin editare.

Diagnostic

Manualul de diagnostic si clasificare statistica a tulburarilor mintale – DSM-5 – clasifica tulburarea dismorfica corporala in categoria tulburarilor obsesiv-compulsive. Ultima editie mentioneaza urmatoarele criterii de diagnostic:

A. Preocupare fata de unul sau mai multe defecte ale aspectului fizic, care nu sunt observabile sau sunt in mica masura observate de catre ceilalti .
B. Persoana dezvolta actiuni repetitive (verificarea in oglinda, pregatire excesiva inainte de iesirea din casa, cautarea de asigurari) sau actiuni mintale (compararea cu ceilalti) ca raspuns la preocuparea sa.
C. Aceasta preocupare ii cauzeaza un puternic disconfort sau interfereaza cu zona sociala, ocupationala sau altele.
D. Preocuparea fata de aspectul fizic nu este mai bine explicata de ingrijorarea legata de greutate la o persoana care indeplineste criteriile pentru o tulburare de alimentatie.

Cum poate fi tratata tulburarea dismorfica corporala?

Tulburarea dismorfica corporala nu trece de la sine, iar daca nu este tratata, se poate inrautati, fiind mai mare si riscul de aparitie a depresiei si anxietatii.

Tratamentul pentru tulburarea dismorfica corporala consta in psihoterapie si tratament medicamentos, respectiv antidepresive pentru reducerea anxietatii. De multe ori, o persoana cu aceasta tulburare va dori sa apeleze mai degraba la proceduri si interventii estetice, pentru a corecta sau a indeparta defectele in legatura cu care se framanta. Este considerata o tulburare tacuta, pentru ca persoanele afectate sunt reticente in a vorbi despre suferinta lor si de a apela la ajutor specializat, atunci cand constientizeaza ca ar avea nevoie.

In unele cazuri, tulburarea dismorfica corporala poate coexista alaturi de alte tulburari, precum tulburarea obsesiv-compulsiva, anxietatea generalizata sau o tulburare de alimentatie.

Psihoterapia

Cu psihoterapia cognitiv-comportamentala se obtin in general rezultate foarte bune cu aceasta tulburare. Cateva dintre aspectele pe care terapia le presupune includ:

• identificarea si intelegerea factorilor implicati in tulburare si a mecanismelor care mentin problema (comportamentele de evitare, comportamentele de asigurare);
• modificarea gandurilor negative si inlocuirea lor cu altele mai apropiate de realitate;
• dezvoltarea unor mecanisme eficiente de coping (de a face fata);
• redirectionarea atentiei excesive de la aspectele fizice catre aspectele si activitatile care ar putea imbunatati dispozitia si viata.

Foarte utile sunt si grupurile de suport, la care persoanele pot participa pe durata terapiei si/sau dupa finalizarea acesteia. Aceste grupuri asigura un cadru sigur, in care persoanele pot vorbi deschis despre tulburarea lor si oferi sprijin si incurajare si celorlalti.

Prevenirea tulburarii dismorfice corporale

Nu existe metode de a preveni aceasta tulburare sau nu se cunosc deocamdata astfel de masuri. Insa identificarea rapida a tulburarii si adresarea catre ajutor de specialitate pot reduce perioada de suferinta.

Referinte:

(1) Body Dysmorphic Disorder (BDD) – https://adaa.org/understanding-anxiety/related-illnesses/other-related-conditions/body-dysmorphic-disorder-bdd
(2) What is BDD? – https://bddfoundation.org/
(3) Body Dysmorphic Disorder (BDD) – https://www.nhs.uk/conditions/body-dysmorphia/
(4) Body dysmorphic disorder – https://event.webinarjam.com/live/5/xyr83f0u2u6uqq2
(5) Body Dysmorphic Disorder – https://www.helpguide.org/articles/anxiety/body-dysmorphic-disorder-bdd.htm
(6) Selfies—Living in the Era of Filtered Photographs – https://jamanetwork.com/journals/jamafacialplasticsurgery/article-abstract/2688763
(7) DSM-IV to DSM-5 Body Dysmorphic Disorder Comparison – https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK519712/table/ch3.t19/