Toxiinfectia alimentara – cauze, simptome, tratament

Toxiinfectia alimentara – diaree, greata, varsaturi si crampe abdominale… Cauza ar putea fi o toxiinfectie alimentara. Iata de ce apar toxiinfectiile alimentare, cum se manifesta si cum le putem preveni si trata.

Cuprins:

1. Informatii generale
2. Cauze
3. Simptome pentru toxiinfectia alimentara
4. Grupe de risc
5. Factori de risc
6. Posibile complicatii
7. Tratament
8. Cum deosebesti o toxiinfectie alimentara de alte afectiuni digestive
9. Preventie

Informatii generale

Toxiinfectiile alimentare (cunoscute si sub denumirea de boli transmise prin alimente) apar atunci cand mancati sau beti ceva care contine agenti patogeni (bacterii, virusuri sau paraziti). Bacteriile produc o toxina in alimente. Aceasta toxina este cea care provoaca boala in sine.

Simptomele de toxiinfectie alimentara arata adesea precum cele date de virusuri stomacale (gastroenterita). Diagnosticul de toxiinfectii alimentare presupune analiza antecedentelor medicale si examinare fizica.

Cauze

Puteti dezvolta toxiinfectii alimentare daca mancati alimente care au fost contaminate cu germeni. O toxiinfectie poate aparea daca:

• mancarea nu a fost gatita bine sau reincalzita corect;
• mancarea nu a fost depozitata corect;
• mancarea a fost lasata prea mult timp scoasa din frigider;
• alimentele au fost gatite sau manipulate de o persoana bolnava sau care nu s-a spalat bine pe maini;
• alimentele sunt expirate.

Alte surse comune de intoxicatii alimentare includ:

• carnea cruda;
• produse lactate nepasteurizate;
• crustacee crude;
• fructe nespalate;
• legume nespalate.

Microorganisme responsabile de toxiinfectii alimentare

Orice tip de aliment poate provoca toxiinfectii alimentare. Sunt de obicei cauzate de bacteriile Campylobacter, Salmonella, E. coli sau de norovirus.

• Norovirusul este cea mai frecventa cauza a toxiinfectiilor alimentare. Focare de norovirus au fost asociate cu verdeata (precum salata), fructe proaspete si crustacee, dar orice aliment poate raspandi acest virus.
• Bacteriile Salmonella traiesc de obicei in intestinele animalelor. Acestea pot fi gasite in alimente crude, cum ar fi carne de pasare si oua. Ele pot fi, de asemenea, gasite in lapte nepasteurizat sau branzeturi produse din lactate nepasteurizate.
• E. coli se gaseste cel mai adesea in carnea de vita tocata cruda.
• Listeria poate fi gasita in varza cruda, lapte nepasteurizat, mezeluri, branzeturi moi si somon afumat. Focarele anterioare ale acestui germen au fost asociate cu branza moale si pepenele galben.
• Campylobacter se gaseste in carne de pasare sau carne cruda, lapte sau produse din branza nepasteurizate, apa netratata si in scaunul animalelor de companie infectate, in special la pisici.
• Bacteriile Shigella sunt raspandite prin scaunul persoanelor infectate.

Simptome

Majoritatea cazurilor de toxiinfectie alimentara provoaca greata si varsaturi, urmate de diaree, care poate fi cu sange, apoasa sau cu mucus. Alte simptome potentiale ale toxiinfectiilor alimentare includ unul sau mai multe dintre urmatoarele:

• crampe abdominale;
• febra;
• durere de cap;
• slabiciune.

O complicatie potential grava legata de toxiinfectia alimentara este deshidratarea, care rezulta din pierderea de lichide prin varsaturi si diaree. Simptomele nu apar imediat ce ati consumat un aliment – poate dura de la 30minute pana la 2 saptamani inainte de a incepe sa va simtiti rau de la toxiinfectia alimentara. Cand vorbim in general de toxiinfectia alimentara simptome, acestea depind si de tipul patogenului.

Simptome pentru toxiinfectia alimentara cu Salmonella

Toxiinfectiile alimentare de la Salmonella provoaca diaree apoasa, febra, crampe abdominale, greata si varsaturi la aproximativ 6 – 72 de ore de la expunere. Exista multe surse alimentare cu risc de Salmonella, inclusiv oua, pui, carne rosie, lapte sau suc nepasteurizat, branza, condimente, nuci si fructe si legume crude (in special pepene).

Simptomele infectiei cu Shigella

Shigella este o bacterie care poate provoca diaree cu sange sau care contine mucus, pe langa crampe abdominale si febra mare, de obicei in termen de 1-3 zile de la expunere. Sursele potentiale de alimente cu risc pentru contaminarea cu Shigella includ legume crude, sandvisuri si salate care implica pregatire manuala, cum ar fi salata de cartofi.

Simptomele infectiei cu Campylobacter

Toxiinfectiile alimentare de la Campylobacter sunt de obicei asociate cu consumul de pui crud sau consumul de lapte nepasteurizat sau apa contaminata. Simptomele apar de obicei la aproximativ 2-5 zile de la expunere si includ diaree si febra, crampe abdominale, greata, dureri musculare si dureri de cap.

Simptomele infectiei cu Escherichia coli

Se poate dezvolta o infectie cu Escherichia coli (E. coli) la aproximativ 1- 10 zile dupa consumul de produse din carne contaminata, in special hamburgeri. Alte surse potentiale includ laptele crud, apa contaminata si suc nepasteurizat. Infectia cu E. coli provoaca in principal crampe severe de stomac, diaree cu sange si uneori febra usoara. In timp ce majoritatea oamenilor isi revin in termen de 5-7 zile fara tratament, se poate dezvolta o afectiune care poate pune viata in pericol, numita sindrom uremic hemolitic.

Simptomele infectiei cu Clostridium botulinum

Toxiinfectiile alimentare date de Clostridium botulinum, numite si botulism, pot aparea odata cu expunerea la legume si la alte alimente care sunt pastrate sau conservate nepotrivit, cum ar fi mierea (motiv pentru care sugarii nu trebuie sa consume miere). Pe langa greata, varsaturi si crampe abdominale, botulismul poate provoca simptome neurologice, potential fatale, precum vedere dubla si probleme cu inghitirea, vorbirea si respiratia. La sugari, poate cauza slabiciune, constipatie si probleme cu alimentatia.

Simptomele pentru toxiinfectia alimentara cu norovirus

Norovirusul poate provoca toxiinfectii alimentare si este adesea asociat cu navele de croaziera sau alte zone aglomerate. Simptomele intoxicatiei alimentare cu norovirus incep la aproximativ 12 – 48 de ore de la expunere si includ crampe abdominale, impreuna cu diaree apoasa (mai frecventa la adulti) si varsaturi (mai frecvente la copii).

Simptomele infectiei cu Giardia duodenalis

Infectia cu Giardia duodenalis, care este un parazit ce poate trai in intestinele animalelor si oamenilor, provoaca diaree, crampe abdominale, balonare, greata si scaune cu miros neplacut, in aproximativ 1-2 saptamani dupa expunere. Infectia are loc de obicei prin apa contaminata, carne cruda etc.

Grupe de risc

Oricine poate dezvolta toxiinfectia alimentara, dar unii oameni au mai multe riscuri decat altii. De asemenea, unii pot fi expusi unui risc mai mare de a se imbolnavi, deoarece sistemul lor de combatere a bolilor (sistemul imunitar) nu functioneaza asa cum ar trebui.

Persoanele care prezinta un risc mai mare includ:

• copii mici – toxiinfectia alimentara la copii este mai grava, deoarece sistemele lor imunitare nu sunt inca dezvoltate pe deplin;
• vartnici – sistemele lor imunitare nu functioneaza la fel de bine, iar modificarile legate de varsta in ceea ce priveste simturile gustului si mirosului, de asemenea, pot creste riscul pentru consumul alimentelor contaminate din greseala;
• femei gravide – sistemul imunitar este modificat in sarcina si creste si riscul pentru fat;
• pacienti cu boli cronice – persoanele cu boli precum diabetul sau cancerul au un sistem imunitar mai slab, iar riscul este mai mare si pentru persoanele cu HIV / SIDA, cei care au suferit transplanturi de organe, cei care au boli ale ficatului sau anumite boli autoimune.

Factori de risc

Contaminarea alimentelor poate sa apara in moduri diferite, cum ar fi alimentele crude sau gatite incorect, prelucrate necorespunzator sau conservate sau preparate de cineva bolnav. Alimentele cultivate in apa contaminata sunt o alta sursa potentiala, la fel ca atunci cand apare contaminarea incrucisata in timpul pregatirii alimentelor (de exemplu, taierea morcovilor pe tocatorul pe care s-a taiat carnea). Factori de risc sunt si consumul de alimente nepasteurizate.

Posibile complicatii de la toxiinfectia alimentara

Cea mai frecventa complicatie grava a toxiinfectiei alimentare este deshidratarea – o pierdere severa de apa si saruri si minerale esentiale. Daca sunteti un adult sanatos si beti suficienta apa pentru a inlocui lichidele pe care le pierdeti din varsaturi si diaree, deshidratarea nu ar trebui sa fie o problema.

Bebelusii, adultii in varsta si cei cu sistem imunitar suprimat sau cu boli cronice pot deveni puternic deshidratati atunci cand pierd mai multe lichide decat pot inlocui. In acest caz, este necesar sa fie spitalizati si sa primeasca lichide intravenoase. In cazuri extreme, deshidratarea poate fi fatala.

Unele tipuri de intoxicatii alimentare pot avea complicatii grave pentru anumite persoane. Acestea includ:

• Listeria monocytogenes – Complicatiile unei toxiinfectii alimentare cu Listeria pot fi mai severe pentru un copil nenascut. La inceputul sarcinii, o infectie cu Listeria poate duce la avort. Mai tarziu in sarcina, poate duce la nastere prematura sau o infectie potential fatala la copil dupa nastere.
• Escherichia coli (E. Coli) – Anumite tulpini de E. coli pot provoca o complicatie grava numita sindrom uremic hemolitic. Acest sindrom afecteaza mucoasele vaselor de sange minuscule din rinichi, ducand uneori la insuficienta renala. Adultii mai in varsta, copiii mai mici de 5 ani si persoanele cu sistem imunitar slabit au un risc mai mare de a dezvolta aceasta complicatie.

Tratament toxiinfectia alimentara

Majoritatea cazurilor usoare de toxiinfectie alimentare sunt tratate la fel ca gastroenterita. Daca aveti diaree sau varsaturi, este posibil sa pierdeti o cantitate mare de lichide (deshidratare). Scopul este inlocuirea lichidelor pierdute si ameliorarea simptomelor. De asemenea, vi se poate prescrie medicament pentru a preveni varsaturile. Pentru unele tipuri de intoxicatii alimentare bacteriene, medicul va poate oferi un medicament care combate bacteriile (un antibiotic). Antibioticele nu functioneaza asupra infectiilor cauzate de un virus.

Tratament deshidratare

Pentru toxiinfectie alimentara tratament, primul pas este sa va mentineti hidratat. Pentru a ramane hidratat, este important sa beti apa suficienta. Pentru bebelusi, ii puteti alapta sau utiliza formula fara lactoza pentru copii. Medicul va poate recomanda solutii de rehidratare orala.

Medicamente pentru toxiinfectia alimentara

Ca tratament pentru toxiinfectia alimentara, pentru majoritatea cazurilor, medicamentele, cum ar fi antibioticele, nu sunt necesare. In schimb, antibioticele sunt, in general, rezervate infectiilor severe, cum ar fi shigeloza (o infectie cu Shigella). Un alt tip de medicament, numit antiparazitar, e utilizat pentru a trata toxiinfectia alimentara cauzata de paraziti.

Agentii anti-diareici, cum ar fi Imodium (loperamida), sunt recomandati in general numai adultilor (nu copiilor) care nu au febra si doar daca e vorba de diaree fara sange.

Remedii naturiste

Primul sfat este sa consumati multe lichide. Ca regim toxiinfectie alimentara, este recomandat sa evitati alimentele in primele ore, ulterior incepeti cu alimente in cantitati mici si usoare, ca paine prajita, orez sau biscuiti, banane, ulterior piureuri de legume si carne foarte bine fiarta de pui sau de vita. Evitati lactatele, cofeina, alcoolul, bauturile carbogazoase sau dulci, alimente picante, fast food sau alimente grase, pentru ca va pot agrava starea.

Solutiile naturiste pentru toxiinfectia alimentara pot include ceai de menta si musetel, ceai de coada soricelului, ceai din cimbru, busuioc si sunatoare, propolis sau anghinare.

Cum deosebesti toxiinfectia alimentara de alte afectiuni digestive

In caz de gastroenterita virala, apar diaree, crampe, greata, varsaturi, febra, dureri musculare. Oamenii dezvolta de obicei simptomele de gastorenterita in termen de 24 -72 de ore de la expunerea la virus, mai tarziu decat in cazul toxiinfectiilor. Simptomele pentru toxiinfectia alimentara pot aparea oricand, in cateva ore, zile sau saptamani dupa expunerea initiala. Depinde de agentul patogen care provoaca intoxicatii alimentare. De obicei, simptomele se imbunatatesc in 2 zile.

Simptomele toxiinfectiilor incep cu crampe abdominale, si apoi greata si varsaturi, iar in caz de gastroenterite de obicei debutul este cu greata, varsaturi si diaree apoasa, si apoi apar crampele.

In caz de gastroenterita, virusurile sunt contractate mai ales prin contact cu persoane bolnave sau daca persoana atinge un obiect ce devine contaminat. Intoxicatiile alimentare se dezvolta atunci cand organismele infectioase, cum ar fi bacteriile, virusurile sau parazitii contamineaza alimentele. Virusurile gastrice sunt extrem de contagioase si se pot raspandi rapid. Persoanele infectate cu un virus stomacal sunt contagioase din momentul in care incep sa se simta rau si, de asemenea, in primele zile dupa recuperare.

Preventie toxiinfectia alimentara

Sfaturi pentru a preveni contaminarea alimentelor si intoxicatiile alimentare:

• Mancati si beti numai produse lactate care sunt pasteurizate.
• Spalati-va bine pe maini inainte de a atinge mancarea.
• Gatiti bine alimentele.
• Clatiti intotdeauna fructele si legumele proaspete inainte de a le manca.
• Fii deosebit de atent atunci cand prepari puiul.
• Nu puneti niciodata carne gatita pe o suprafata care anterior avea carne cruda pe ea.
• Folositi tocatoare separate pentru carne si alte alimente.
• Nu consumati alimente care folosesc ou crud, cum ar fi tiramisu si maioneze.
• Nu mancati preparate care au fost scoase din frigider mai mult de 2 ore sau 1 ora pe vreme foarte calda.
• Daca aveti un sistem imunitar slabit sau sunteti gravida, nu mancati crustacee crude sau produse lactate nepasteurizate.
• Spalati-va mainile timp de cel putin 20 de secunde cu apa calda si sapun inainte si dupa atingerea carnii crude, crustaceelor, pestelui, oualor.
• Toate ustensilele si suprafetele trebuie spalate cu apa calda cu sapun inainte si dupa ce sunt folosite pentru prepararea mancarii.
• Folositi un termometru pentru carne pentru a va asigura ca alimentele sunt gatite la o temperatura interna adecvata.
• Aruncati mancarea daca nu stiti cat timp a stat scoasa din frigider. Aruncati mancarea daca nu sunteti sigur ca este alterata sau nu.
• Decongelati mancarea in frigider. Daca lasati mancarea sa se dezghete la temperatura camerei creste riscul de dezvoltare a bacteriilor.

Referinte:
(1) Food poisoning, link: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/food-poisoning/symptoms-causes/syc-20356230
(2) Foodborne diseases, link: https://www.who.int/topics/foodborne_diseases/en/

(3) Food poisoning, link:https://www.nhs.uk/conditions/food-poisoning/
(4) What Are the Symptoms of Food Poisoning?, link: https://www.webmd.com/food-recipes/food-poisoning/understanding-food-poisoning-symptoms
(5) Do I have a stomach virus or food poisoning?, link: https://www.medicalnewstoday.com/articles/311508.php
(6) Food Poisoning, link: https://www.emedicinehealth.com/food_poisoning/article_em.htm
(7) Food Poisoning, link: https://www.healthline.com/health/food-poisoning