Stenoza mitrala apare atunci cand deschizatura valvei mitrale se ingusteaza. Aflati din materialul urmator mai multe despre cauzele, simptomele si tratamentul pentru stenoza mitrala.
Stenoza valvei mitrale – sau stenoza mitrala – reprezinta ingustarea valvei mitrale a inimii. Aceasta valva care prezinta anomalii nu se deschide in mod corect, iar circulatia sanguina este blocata in camera principala de pompare a inimii (ventriculul stang). Stenoza mitrala poate produce oboseala si respiratie grea, dar si alte probleme.
Principala cauza a stenozei valvei mitrale este o infectie numita febra reumatica. Aceasta este provocata de infectiile cu streptococi. Febra reumatica – care acum este rara in Statele Unite, dar inca frecventa in tarile in curs de dezvoltare – poate cicatriza valva mitrala. Lasata netratata, stenoza mitrala poate duce la complicatii cardiace grave.
Stenoza mitrala poate fi de mai multe feluri.
Stenoza mitrala larga se caracterizeaza prin reducerea ariei efective a orificiului aortic la peste 1,5-2,5 cm2.
Stenoza mitrala reumatismala poate aparea izolat sau in asociere cu insuficienta mitrala.
Daca stenoza valvei mitrale este severa, pacientul simte ca inima ii bate foarte repede.
Printre cauzele stenozei valvei mitrale se numara:
Febra reumatica este o complicatie a unei infectii streptococice care poate deteriora valva mitrala. Febra reumatica este cea mai frecventa cauza a stenozei valvei mitrale. Poate deteriora valva mitrala prin determinarea ingrosarii sau lipirii foitelor (cuspe). Este posibil ca semnele si simptomele stenozei valvei mitrala sa-si faca aparitia abia dupa ani buni.
Pe masura ce imbatranim, depozitele de calciu se pot acumula in jurul inelului valvei mitrale (annulus), care poate provoca, in rare cazuri, stenoza mitrala.
In cazuri rare, bebelusii se nasc cu o valva mitrala ingustata (defect congenital) care provoaca probleme in timp. La capitolul alte cauze rare ale stenozei mitrale pot fi incluse radiatiile la nivelul pieptului, unele boli autoimune, cum ar fi lupusul sau alte afectiuni sau conditii, cum ar fi cancerul sau cheagurile de sange.
Inima, centrul sistemului circulator, este alcatuita din patru camere. Cele doua camere superioare (atrii) primesc sange. Cele doua camere inferioare (ventriculele) pompeaza sangele.
Patru valve cardiace se deschid si se inchid pentru a lasa sangele sa curga intr-o singura directie prin inima. Valva mitrala – care se afla intre cele doua camere din partea stanga a inimii – contine doua foite de tesut numite cuspe.
Valva mitrala se deschide cand sangele curge din atriul stang in ventriculul stang. Apoi, foitele se apropie pentru a impiedica sangele care tocmai a trecut in ventriculul stang sa curga inapoi. O supapa cardiaca defecta nu reuseste sa se deschida sau sa se inchida complet.
Stenoza mitrala este mai putin frecventa astazi decat a fost odata, deoarece cauza cea mai frecventa, febra reumatica, este rara in tarile dezvoltate. Cu toate acestea, febra reumatica ramane o problema in tarile in curs de dezvoltare.
Factorii de risc pentru stenoza valvei mitrale includ:
In functie de situatie, unii oameni ar putea sa traiasca fara nicio problema cu stenoza mitrala, in timp ce altii ar putea avea simptome minime timp de zeci de ani. De obicei, stenoza mitrala progreseaza usor in timp. Luati legatura cu medicul daca prezentati urmatoarele simptome:
Simptomele stenozei valvei mitrale pot sa apara sau sa se agraveze atunci cand ritmul cardiac creste, cum se intampla in timpul unor exercitii fizice. Toate aceste simptome enumerate pot fi insotite de batai rapide ale inimii. De asemenea, pot fi declansate de sarcina sau de alte stresuri puse pe organism, cum ar fi o infectie.
Stenoza mitrala face ca presiunea care se acumuleaza in inima sa fie trimisa inapoi in plamani, ceea ce duce la acumularea de lichid (congestie) si scurtarea respiratiei.
Simptomele stenozei valvei mitrale apar de cele mai mai multe ori la persoanele cu varste cuprinse intre 15 si 40 de ani, in tarile dezvoltate, dar pot aparea la orice varsta – chiar si in timpul copilariei.
Stenoza mitrala poate produce, de asemenea, semne pe care medicul le descopera in timpul examinarii. Printre aceste semne se numara:
Programati-va o vizita cat mai rapida la doctor daca simtiti oboseala sau dificultati de respiratie in timpul activitatilor fizice, palpitatii cardiace sau dureri toracice.
Daca ati fost diagnosticati cu stenoza mitrala, dar nu ati avut simptome, discutati cu medicul despre evaluarile viitoare.
Medicul va va intreba ce istoric medical aveti, care sunt simptomele, apoi va efectua un examen fizic care include ascultarea inimii cu ajutorul unui stetoscop. Stenoza valvei mitrale este caracterizata de un sunet anormal al inimii, numit murmur cardiac.
De asemenea, medicul va asculta plamanii pacientului pentru a verifica prezenta congestiei pulmonare – o acumulare de lichid in plamani – care se poate dezvolta dupa aparitia stenozei mitrale.
Doctorul va decide apoi ce teste sunt necesare pentru a stabili un diagnostic precis. Pacientul poate fi trimis la un cardiolog pentru a fi testat.
Principalele teste de diagnosticare a stenozei mitrale sunt:
In cadrul acestui test, medicul indreapta unde sonore catre inima pacientului cu ajutorul unui dispozitiv cu bagheta (traductor) tinut pe piept. Acesta reproduce imagini video ale inimii. Testul este utilizat pentru a confirma diagnosticul de stenoza mitrala.
Spre deosebire de ecocardiograma normala, doctorul introduce in esofagul pacientului un mic traductor atasat la capatul unui tub. Acest lucru ii permite o privire mai atenta asupra valvei mitrale.
Acest test presupune aplicarea unor electrozi pe piele, pentru a masura impulsurile electrice ale inimii, oferind informatii despre ritmul cardiac. Pentru a vedea cum reactioneaza inima la efort, pacientul poate sa mearga pe o banda de alergare sau sa pedaleze pe o bicicleta stationara in timpul unui EKG.
Radiografia toracica il poate ajuta pe medic sa stabileasca daca o camera a inimii este marita si sa afle in ce stare se afla plamanii.
Acest test nu este folosit pentru a diagnostica stenoza mitrala, insa doctorul il poate recomanda atunci cand vrea sa evalueze starea pacientului. Cateterismul cardiac implica introducerea unui tub subtire (cateter) printr-o vena din brat sau din zona inghinala. Cateterul este impins, apoi, catre o artera a inimii, in timp ce o substanta de contrast este injectata prin cateter pentru a face vizibila artera pe radiografie. Acest lucru asigura o imagine mai detaliata a inimii.
Testele cardiace precum acestea il ajuta pe medic sa distinga stenoza mitrala de alte boli cardiace, inclusiv alte afectiuni ale valvei mitrale. De asemenea, cu ajutorul acestor teste poate fi dezvaluita cauza stenozei mitrala, iar doctorul poate stabili daca valva poate fi reparata.
Daca stenoza mitrala este usoara pana la moderata, fara prezenta unor simptome, este posibil ca pacientul sa nu aiba nevoie de tratament imediat. In schimb, medicul va monitoriza in mod constant valva pentru a vedea daca starea pacientului se agraveaza.
Stenoza mitrala plan de ingrijire
Niciun medicament nu poate repara un defect al valvei mitrale. Cu toate acestea, pot fi recomandate anumite medicamente care pot reduce simptomele, usurand volumul de munca al inimii si regland ritmul acesteia.
Medicul poate prescrie unul sau mai multe dintre urmatoarele medicamente:
Medicul ar putea propune, de asemenea, una dintre procedurile chirurgicale si nonchirurgicale pentru a repara sau inlocui valva si pentru a trata stenoza mitrala. Printre variantele disponibile se numara:
In cadrul acestei proceduri, medicul introduce un tub moale si subtire (cateter) dotat cu un balon, printr-o artera din brat sau din zona inghinala si il directioneaza catre valva ingustata. Odata ajuns in zona afectata, balonul este umflat pentru a largi valva, imbunatatind astfel circulatia sanguina. Balonul este apoi dezumflat, iar cateterul cu balon este indepartat.
In cazul anumitor oameni, valvuloplastia cu balon poate ameliora semnele si simptomele stenozei mitrale. Cu toate acestea, pacientul ar putea sa treaca, de-a lungul timpului, prin mai multe proceduri suplimentare pentru a i se trata valva ingustata.
Nu toti pacientii cu stenoza mitrala pot fi supusi unei valvuloplastii cu balon. Intrebati-l pe medic daca o astfel de interventie reprezinta o optiune de tratare.
Printre variantele chirurgicale disponibile se numara:
Daca valvuloplastia cu balon nu poate fi efectuata din varii motive, chirurgul cardiovascular ar putea efectua o interventie chirurgicala pe cord deschis pentru a indeparta depozitele de calciu si alte tesuturi cicatrizate si pentru a elibera, astfel, calea. In cadrul comisurotomiei deschise, pacientul este conectat la un aparat de bypass cardiopulmonar in timpul operatiei. Procedura ar putea fi repetata in cazul in care stenoza mitrala reapare.
Daca valva mitrala nu poate fi reparata, chirurgii recurg la inlocuirea acesteia. In cadrul unei astfel de interventii, chirurgul indeparteaza supapa deteriorata si o inlocuieste cu o supapa mecanica sau o supapa produsa dintr-un tesut provenit de la vaca, porc sau inima umana (valva din tesut biologic).
Valvele din tesut biologic se degenereaza in timp si de multe ori trebuie inlocuite. Persoanele carora li s-au montat valve mecanice vor fi nevoiti sa ia toata viata anticoagulante pentru a preveni formarea cheagurilor de sange. Medicul va va informa cu privire la beneficiile si riscurile fiecarui tip de valva si va va mentiona care dintre ele este cea mai potrivita.
Pentru a va imbunatati calitatea vietii, medicul va poate recomanda:
Ca si alte probleme ale valvelor cardiace, stenoza mitrala poate creste tensiunea si poate scadea fluxul sanguin. Stenoza mitrala netratata poate duce la complicatii precum:
Aceasta afectiune este caracterizata de o presiune crescuta in arterele care transporta sange de la inima catre plamani (artere pulmonare). Din cauza acestei presiuni, inima trebuie sa lucreze mai mult.
O valva mitrala ingustata blocheaza circulatia sangelui. Acest lucru poate provoca presiune in plamani, ceea ce duce la acumularea de lichide. Acumularea de lichide afecteaza partea dreapta a inimii, ducand astfel la insuficienta cardiaca dreapta.
Cand sangele si lichidul se acumuleaza in plamani, se poate produce un edem pulmonar. Edemul pulmonar poate produce dificultati de respiratie si, uneori, tuse cu sange.
Cresterea in volum a atriului stang poate produce aceasta neregularitate a ritmului cardiac. In acest caz, camerele superioare ale inimii tale bat haotic si prea repede.
Fibrilatia atriala netratata poate determina formarea de cheaguri de sange in camera superioara stanga a inimii. Cheagurile de sange din inima se pot desprinde si pot ajunge in alte parti ale corpului, provocand probleme grave, cum ar fi un accident vascular cerebral.
Cea mai buna modalitate de a evita stenoza mitrala este de a preveni cauza cea mai frecventa a acesteia, febra reumatica. Puteti face acest lucru prin efectuarea de vizite la medic daca apar durerile in gat. Infectiile netratate din gat se pot transforma in febra reumatica. Din fericire, infectiile cu streptococi se trateaza usor cu antibiotice.
Referinte:
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…