Sindromul respirator acut sever (SRAS sau SARS) este o forma severe de pneumonie cauzata de un coronavirus numit SARS-CoV.
Sindromul respirator acut sever – SARS, Sindromul respirator din Orientul Mijlociu – MERS si COVID-19 (infectia cu noul coronavirus) sunt toate boli respiratorii cauzate de aceeasi familie de virusuri numite coronavirusuri.
1. Ce este Sindromul respirator acut sever (SARS)
2. Cauze
3. Cum se raspandeste SARS-CoV?
4. Simptomele SARS
5. Complicatii si severitatea infectiei
6. Diagnostic
7. Tratament si preventie
Sindromul respirator acut sever (SARS) este cauzat de un coronavirus numit SARS-CoV. Este o boala respiratorie grava care a pornit din Asia de Sud-Est (regiunea Guangdong din China) in 2002.
La fel ca majoritatea virusurilor respiratorii, SARS pare sa se raspandeasca de la o persoana la alta prin picaturi Flugge ce contin agentii patogeni, eliberate prin tuse, stranut si contact strans. Au existat doua focare auto-limitante, ceea ce a dus la o forma de pneumonie foarte contagioasa si care poate pune viata in pericol. Ambele focare au avut loc intre 2002 si 2004.
SARS este cauzat de o tulpina de coronavirus, aceeasi familie de virusuri care provoaca raceala. Anterior, aceste virusuri nu au fost niciodata extrem de periculoase pentru oameni. Cu toate acestea, coronavirusurile pot provoca boli severe la animale si de aceea oamenii de stiinta au banuit ca virusul SARS s-ar putea sa treaca de la animale la oameni. Acum se considera ca virusul a evoluat din unul sau mai multe virusuri animale intr-o tulpina noua – mutatie virala.
Virusurile sunt in continua schimbare si evolutie. O mutatie virala este schimbarea informatiei genetice stocate in interiorul unui organism. Multe focare globale de boli infectioase (pandemii) care au avut loc in istorie se considera ca au fost cauzate de virusuri care se gaseau anterior doar la animale. Dupa mutatii, virusurile au devenit capabile sa infecteze oamenii. Exemple de virusuri care au suferit mutatii includ:
Intre noiembrie 2002 – iulie 2003 epidemia de SARS a dus la infectarea a mai mult de 5000 de persoane din China. La nivel global au fost 8000 cazuri si 774 decese. Cele mai multe cazuri au fost in China si alte tari asiatice, si cateva cazuri in alte tari – dintre care un focar in Toronto (Canada). Pandemia a fost controlata pana in iulie 2003 datorita politicilor de izolare a persoanelor suspectate si depistarea celor care calatoreau cu avionul din tarile cu semne de infectie. Focarul de SARS din 2002-2003 a afectat mai ales China, Hong Kong, Singapore si Taiwan. Canada a avut un focar semnificativ in Toronto.
In timpul epidemiei din China din 2003, in Romania au fost 20 de cazuri de infectie cu SARS, tratate la Institutul Matei Bals si nu a fost inregistrat niciun deces.
In anul 2004 a existat inca un focar mai mic de aceasta data, legat de un laborator medical din China. S-a crezut atunci ca a fost din cauza unei persoane ce a intrat in contact direct cu o proba de virus.
Sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS) este o boala respiratorie cu mortalitate ridicata cauzata de un betacoronavirus cu ARN unicatenar, cu sens pozitiv (MERS-CoV). Virusul a fost izolat pentru prima data de la un pacient care a murit din cauza unei boli respiratorii severe in iunie 2012, in Jeddah, Arabia Saudita.
Se crede ca focarul SARS a inceput atunci cand virusul s-a raspandit de la un animal la un om, cel mai probabil de la un civet infectat (un animal mic, asemanator pisicii).
Virusul se transmite de la persoana la persoana prin picaturi contaminate Flugge eliminate prin tuse si stranut. De asemenea, virusul poate fi raspandit prin contact strans direct cu mainile contaminate ale unei persoane. Contactul strans inseamna sarut, imbratisare, impartasirea ustensilelor de mancare sau baut, conversatia la mai putin de un metru distanta sau examinarea fizica a persoanei. Nu include mersul pe langa cineva sau statul intr-o sala de asteptare sau birou pentru o perioada scurta.
Virusul poate fi raspandit si prin obiecte contaminate – cum ar fi tacamuri, telefoane si butoanele liftului. SARS nu este de obicei suspectata decat daca se stie ca persoana a provenit dintr-o zona in care a fost expusa la acest virus. Cel mai frecvent mod de transmitere este raspandirea picaturilor Flugge. Personalul medical si ingrijitorii celor infectati prezinta cel mai mare risc.
In general, persoanele cu cel mai mare risc de SARS sunt cele care au avut un contact direct si strans cu cineva infectat, cum ar fi membrii familiei si personalul medical.
SARS are simptome asemanatoare gripei care incep de obicei la 2 – 7 zile de la infectare. Uneori, perioada dintre intrarea in contact cu virusul si debutul simptomelor (perioada de incubatie) poate fi de pana la 10 zile.
Simptomele SARS includ:
Daca infectia incepe sa afecteze plamanii si caile respiratorii, poate duce la simptome suplimentare, cum ar fi:
In perioada de incubatie, inainte de aparitia simptomelor, boala nu este contagioasa. Aproximativ 25 % dintre cazuri au prezentat diaree. Simptomele infectiei tractului respirator superior (rinoree si dureri in gat) sunt mai putin frecvente. Radiografiile toracice prezinta de obicei opacifiere periferica in zona inferioara. Boala este similara, dar mai usoara la copii.
Aceste simptome pot avea multe cauze. Este posibil sa fie din cauza SARS numai daca ati fost in contact strans cu cineva care are boala sau daca ati calatorit intr-o tara in care exista un focar. Retineti ca simptomele apar la 2 – 7 zile de la expunerea la virus, desi uneori poate dura pana la 10 zile.
Infectia cu SARS-CoV este o afectiune care pune viata in pericol, in special la adultii trecuti de 60 de ani. Sindromul respirator acut sever este fatal in unele cazuri, adesea din cauza insuficientei respiratorii. Alte complicatii posibile includ insuficienta cardiaca si hepatica. Persoanele trecute de 60 de ani – in special cele cu conditii subiacente, precum diabetul sau hepatita – prezinta cel mai mare risc de complicatii grave.
Majoritatea persoanelor infectate cu virusul SARS dezvolta pneumonie, ceea ce face ca alveolele din unul sau ambii plamani sa se umple cu puroi si lichide, ceea ce ingreuneaza respiratia. O persoana cu SARS are o tuse uscata, neproductiva, care poate sa se agraveze asa tare, incat plamanii nu mai pot livra suficient oxigen in sange.
SARS poate fi o boala respiratorie cu progres rapid. Majoritatea pacientilor (70%) dezvolta febra persistenta sau recurenta si dificultati de respiratie, dar aproximativ 30% dintre oameni au o imbunatatire semnificativa in decurs de o saptamana.
ATENTIE! Daca aveti simptome precum febra mare, durere in piept sau dificultati de respiratie, ar trebui sa va adresati unui medic, mai ales daca tocmai v-ati intors dintr-o calatorie in strainatate. Daca a aparut un nou focar de SARS, trebuie sa informati medicul daca ati fost in zona in care s-a produs focarul. Daca suspectati ca ati fost expus la SARS, ar trebui sa evitati locurile publice si sa luati toate masurile pentru a nu transmite infectia altora.
Daca medicul suspecteaza ca aveti SARS, o poate confirma prin teste de laborator si teste imagistice – radiografie sau tomografie.
Testele de laborator pentru detectarea virusului SARS-CoV includ un test de sange, un tampon nazal sau un esantion din scaun sau urina sau cultura.
Confirmarea de laborator necesita cel putin una dintre urmatoarele:
OMS recomanda izolarea pacientilor infectati sau suspectati si utilizarea tehnicilor de bariera pentru a preveni raspandirea virusului, inclusiv masti medicale de protectie. Niciun medicament, inclusiv antibiotic, nu pare a fi eficient impotriva SARS. Este recomandata ingrijirea de sustinere, inclusiv utilizarea medicamentelor pentru ameliorarea simptomelor precum febra si tuse. Daca simptomele sunt usoare, s-ar putea sa vi se recomande tratament si monitorizare la domiciliu. Dar daca simptomele se inrautatesc, este nevoie de internare pentru mai multe tratamente.
Persoanele care au nevoie de ingrijiri spitalicesti sunt plasate in sectiile de control al infectiei pentru a reduce riscul de transmitere catre alte persoane.
Antibioticele se administreaza in cazul in care exista riscul de infectii secundare bacteriene.
Intre noiembrie 2002 si iulie 2003, in lume au fost raportate 8.098 de cazuri de SARS, dintre care 774 decese (9,6%) si 7,324 cazuri care s-au recuperat.
Referinte:
(1) https://www.who.int/ith/diseases/sars/en/
(2) https://www.cdc.gov/sars/index.html
(3) Facts about severe acute respiratory syndrome (SARS), link: https://www.ecdc.europa.eu/en/severe-acute-respiratory-syndrome/facts
(4) Severe Acute Respiratory Syndrome, link: https://patient.info/doctor/severe-acute-respiratory-syndrome
(5) Severe acute respiratory syndrome (SARS), link: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/sars/symptoms-causes/syc-20351765
(6) Severe Acute Respiratory Syndrome (SARS), link: https://www.lung.org/lung-health-and-diseases/lung-disease-lookup/severe-acute-respiratory-syndrome-sars/
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…