Sindromul inimii frante este o afectiune in care stresul emotional sau fizic intens poate provoca slabiciune musculara cardiaca rapida si severa. Este numita si cardiomiopatie de stres sau boala Takotsubo. Iata care sunt simptomele „inimii frante”, ce solutii de tratament exista, dar si cum poate fi prevenita aceasta boala.
Sindromul inimii frante este o afectiune cardiaca temporara si reversibila, adesea provocata de situatii stresante si emotii extreme. Descoperita la inceputul anilor ’90, boala Takotsubo arata ca stresul si suferintele sufletesti pot imbolnavi realmente inima. Boala poate aparea, de asemenea, pe fond de stres declansat de aflarea unui diagnostic grav sau de o interventie chirurgicala.
Sindromul inimii frante mai este cunoscut drept cardiomiopatia de stres, cardiomiopatie Takotsubo sau sindrom de balonizare apicala.
Persoanele cu sindromul inimii frante pot resimti brusc dureri in piept sau pot avea impresia ca au un atac de cord. Sindromul afecteaza doar o parte a inimii, perturband temporar functia normala de pompare a cordului. Restul inimii continua sa functioneze normal sau poate avea chiar si contractii mai puternice.
Simptomele sindromului inimii frante pot fi evidentiate din punct de vedere clinic si pot fi tratate, iar pacientul isi revine, de obicei, dupa cateva zile sau saptamani.
Simptomele sindromului inimii frante pot imita semnele unui atac de cord, dar cele doua afectiuni cardiace sunt complet diferite ca evolutie si severitate. Retineti insa ca orice durere toracica de durata sau persistenta poate fi un semn al unui atac de cord, de aceea este important sa o luati in serios si sa sunati la numarul de urgenta.
In ceea ce priveste sindromul inimii frante, simptome principale sunt:
Daca aveti dureri in piept, batai rapide sau neregulate ale inimii sau respirati mai greu dupa un eveniment stresant, apelati imediat numarul de urgenta sau solicitati asistenta medicala.
Expertii nu cunosc exact cauzele sindromului inimii frante. Acestia cred ca o crestere a nivelului hormonilor de stres, cum ar fi adrenalina, ar putea deteriora temporar inima in cazul anumitor persoane. Dar specialistii nu au aflat inca mecanismul prin care acesti hormoni ar putea leza inima sau daca alta este cauza.
De asemenea, expertii in medicina au suspectat ca afectiunea ar putea fi cauzata de o comprimare temporara a arterelor mari sau mici ale inimii. Persoanele care au sindromul inimii frante pot avea, de asemenea, o anomalie in structura muschiului cardiac.
Un criteriu important consta in faptul ca acest sindrom este adesea precedat de un eveniment fizic sau emotional intens.
Printre posibilii factori declansatori ai sindromului inimii frante se numara:
Este posibil, de asemenea, ca unele medicamente, desi mai rar, sa provoace sindromul inimii frante, provocand o crestere a nivelului hormonilor de stres. Medicamentele care pot contribui la aparitia sindromului sunt:
Infarctul miocardic este in general cauzat de blocarea completa sau aproape completa a unei artere cardiace. Acest blocaj este cauzat de cheag de sange care se formeaza in locul in care artera a fost ingustata de depunerea de aterom (ateroscleroza). In cazul sindromului inimii frante, arterele inimii nu sunt blocate, cu toate ca fluxul sanguin in arterele inimii ar putea fi mai redus. Spre deosebire de infarct, evolutia sindromului inimii frante este reversibila, pacientii se simt mai bine dupa una-doua saptamani si se recupereaza in 2 luni.
Pentru a exclude un atac de panica sau un infarct miocardic si a stabili diagnosticul de cardiomiopatie indusa de stres, medicii folosesc urmatoarele examinari si teste imagistice.
Pe langa faptul ca va efectua un examen fizic standard, medicul va dori sa afle mai multe despre istoricul medical al pacientului, in special daca acesta a avut vreodata simptome ale unei boli cardiace. Persoanele care au sindromul inimii frante, de obicei, nu prezinta simptomele unor boli cardiace inainte de a fi diagnosticate cu acest sindrom. De asemenea, medicul va dori sa afle daca pacientul s-a confruntat recent cu situatii de stres major, cum ar fi pierderea unei persoane dragi.
In cadrul acestui test noninvaziv, specialistul ataseaza pe pieptul pacientului fire care inregistreaza impulsurile electrice care fac inima sa bata. Un EKG inregistreaza aceste semnale electrice si il poate ajuta pe doctor sa detecteze eventualele nereguli ale ritmului si structurii inimii.
De asemenea, doctorul poate recomanda efectuarea unei ecografii cardiace pentru a vedea daca inima este marita sau are o forma anormala, acestea fiind semne ale sindromului inimii frante. Acest examen noninvaziv, care implica efectuarea unei ecografii la nivelul pieptului, prezinta imagini detaliate despre structura si functia inimii.
Persoanele care au sindromul inimii frante au de cele mai multe ori niveluri mai mari ale unor substante numite enzime cardiace in sange.
In timpul acestui test, pacientul este asezat pe o masa aflata in interiorul unui aparat lung, ca un tub, care formeaza un camp magnetic. Campul magnetic produce imagini detaliate pentru a-l ajuta pe medic sa verifice inima.
In timpul unei angiografii coronariene, specialistul injecteaza in vasele de sange ale inimii pacientului o substanta de contrast. Apoi, cu ajutorul unui aparat cu raze X, medicul face o serie de imagini cu ajutorul carora poate privi in detaliu interiorul vaselor de sange.
Deoarece sindromul inimii frante imita de multe ori semnele si simptomele unui atac de cord, angiografia coronariana este facuta pentru a exclude un infarct miocardic. In majoritatea cazurilor, persoanele cu sindromul inimii frante nu au vasele de sange blocate de aterom, spre deosebire de indivizii care au suferit un atac de cord. Dupa ce doctorul stabileste ca nu este vorba de un atac de cord, doctorul verifica daca semnele si simptomele au fost cauzate de sindromul inimii frante.
Nu exista un tratament standard pentru sindromul inimii frante. Tratamentul este similar cu cel pentru un atac de cord pana cand se stabileste un diagnostic clar. Majoritatea oamenilor stau in spital pe perioada recuperarii.
Dupa ce specialistii stabilesc clar ca semnele sunt provocate de sindromul inimii frante, acestia prescriu medicamente pentru inima pe care sa le luati in timp ce va aflati in spital, cum ar fi inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA), blocanti ai receptorilor de angiotensina II, beta blocante sau diuretice. Aceste medicamente reduc efortul si volumul de munca depus de inima in timpul recuperarii si pot ajuta la prevenirea viitoarelor probleme.
Cei mai multi pacienti se recupereaza complet dupa aproximativ o luna. Pacientul va fi supus unei alte ecocardiograme dupa 4-6 saptamani de la aparitia simptomelor pentru ca doctorul sa fie sigur ca inima s-a recuperat. Intrebati-va medicul cat timp va trebui sa continuati sa luati aceste medicamente dupa recuperare, deoarece majoritatea tratamentelor pot fi oprite dupa 3 luni.
Procedurile care sunt adesea utilizate pentru a trata un atac de cord, cum ar fi angioplastia cu balon si interventia de montare a unui stent, sau chiar operatia, nu sunt de ajutor in tratarea sindromului inimii frante. Aceste proceduri trateaza blocajele din artere, insa acestea nu sunt cauza sindromului inimii frante. Cu toate acestea, angiografia coronariana poate fi folosita pentru a descoperi cauza durerii toracice.
In cazuri rare, sindromul inimii frante este fatal. Riscurile privind decesul sunt insa mici, iar majoritatea persoanelor care se confrunta cu acest sindrom se recupereaza rapid si nu au efecte de lunga durata.
Printre celelalte complicatii ale sindromului inimii frante se numara:
Sindromul inimii frante poate aparea din nou daca persoana trece printr-un alt eveniment stresant. Cu toate acestea, riscurile ca afectiunea sa reapara sunt mici.
Sindromul inimii frante poate reaparea, in unele cazuri, cu toate ca majoritatea oamenilor nu vor experimenta un al doilea astfel de eveniment. Multi medici recomanda tratamentul pe termen lung cu beta-blocante sau medicamente similare care blocheaza efectele potential daunatoare ale hormonilor de stres asupra inimii. Este foarte important sa recunoastem si sa gestionam bine stresul din viata noastra pentru ca acest lucru poate contribui la prevenirea sindromului inimii frante si a multor altor afectiuni.
Referinte:
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…