Rinita non-alergica este o inflamatie produsa in interiorul nasului, aceasta nefiind cauzata de o alergie. Aflati mai multe despre cauzele si simptomele acestui tip de rinita, cum se trateaza si cum poate fi prevenita.
Rinita non-alergica este o afectiune caracterizata de stranut sau congestie nazala cronica, fara nicio cauza aparenta. Simptomele rinitei nonalergice sunt similare cu cele ale febrei fanului (rinita alergica), cu mentiunea ca pacientul nu prezinta niciun proces de reactie alergica.
Rinita non-alergica ii poate afecta atat pe copii, cat si pe adulti, insa este mai frecventa dupa varsta de 20 de ani. Factorii care declanseaza simptomele de rinita nonalergica sunt diferiti. Printre acestia se numara anumite mirosuri sau iritanti din aer, modificari ale vremii, unele medicamente, anumite alimente si probleme cronice de sanatate.
Diagnosticul de rinita nonalergica se pune dupa ce sunt excluse cauzele alergice. Pentru a face acest lucru, medicul efectueaza teste alergologice sau analize de sange.
Exista diferite tipuri de rinita non-alergica.
Rinita infectioasa (sau rinita virala) este cauzata de o infectie, cum ar fi raceala sau gripa. Mucoasa nasului si a gatului se inflameaza atunci cand este atacata de un virus. Inflamatia declanseaza productia de mucus, iar acest lucru provoaca stranut si eliminare de secretii nazale.
Rinita vasomotorie se produce atunci cand vasele de sange din nas sunt prea sensibile si exista exista probleme in controlarea nervilor vaselor de sange din nas. Acest lucru duce la inflamatie.
In situatiile normale, contractia si extinderea vaselor de sange din interiorul nasului tin sub control fluxul de mucus. Daca vasele de sange sunt excesiv de sensibile, se pot dilata in contact cu anumiti factori declansatori din mediu. Acest lucru produce congestie si supraproductie de mucus.
Declansatorii sunt iritantii chimici, parfumurile, vaporii de vopsea, fumul, schimbarile de umiditate, scaderea temperaturii, consumul de alcool, alimentele picante si stresul mental.
Rinita atrofica apare atunci cand membranele din interiorul nasului, numite cornete nazale (sau turbine), devin mai subtiri si mai dure, facand ca pasajele nazale sa se largeasca si sa devina mai uscate.
Cornetele nazale pastreaza umed interiorul nasului, protejeaza impotriva bacteriilor, ajuta la reglarea presiunii aerului in timpul respiratiei si contine terminatii nervoase care fac posibil mirosul.
Cand tesutul cornetelor se subtiaza, bacteriile se pot dezvolta mult mai usor in cavitatea nazala. Prin urmare, daca acest tesut se pierde, riscul de interventie chirurgicala la nas sau infectie creste.
In cazul rinitei atrofice, se formeaza cruste in interiorul nasului care pot produce un miros neplacut. Daca persoana incearca sa le elimine, poate aparea sangerarea. In plus, pacientul isi poate pierde partial mirosul.
Pierderea tesutului cornetelor nazale apare odata cu varsta. De asemenea, poate fi cauzata de complicatii aparute in urma unor operatii la nas sau de o infectie. Rinita atrofica apare de cele mai multe ori la persoanele care au trecut prin multiple interventii chirurgicale nazale sau poate fi o complicatie a unei singure proceduri.
Rinita medicamentoasa este cauzata de consumul de medicamente sau droguri. Aceasta poate fi produse de supradozarea cu decongestionante nazale, beta-blocante, aspirina sau cocaina. Decongestionantele nazale reduc inflamatia vaselor de sange din interiorul nasului. Daca sunt folosite mai mult de o saptamana, ele pot provoca reinflamarea nasului, chiar daca problema initiala, de exemplu, o raceala, a disparut.
Cauzele exacte de aparitie ale rinitei eozinofilice nu sunt deocamdata cunoscute. Unii specialisti sunt insa de parere ca afectiunea poate fi un precursor al astmului, polipozei nazale si al intolerantei la aspirina.
Nu se cunoaste cauza exacta a rinitei non-alergice. Expertii stiu ca afectiunea apare atunci cand vasele de sange din nas se extind, iar mucoasa nazala se umple cu sange si lichid. Exista mai multe cauze posibile. De exemplu, terminatiile nervoase din nas pot fi hiperactive, la fel cum plamanii reactioneaza in caz de astm. Oricare ar fi declansatorul, rezultatul este acelasi – membranele nazale se umfla, apare congestia nazala sau mucus in exces.
Sunt cunoscuti o multime de factori care declanseaza rinita non-alergica – unii provoaca simptome de scurta durata, in timp ce altii provoaca probleme cronice. Printre declansatorii rinitelor non-alergice se numara:
Praful, smogul, fumatul pasiv sau mirosurile puternice, cum ar fi parfumurile, pot declansa rinita non-alergica. De exemplu, de vina ar putea fi fumurile chimice.
Modificarile de temperatura sau umiditate pot declansa umflarea membranelor din interiorul nasului si, automat, congestia nazala.
O cauza comuna a rinitei non-alergice este infectia virala – o raceala sau gripa, de exemplu.
Rinita non-alergica poate fi cauzata si de mancare, de exemplu, de alimentele calde sau picante. Consumul de bauturi alcoolice poate, de asemenea, sa inflameze membranele din interiorul nasului, ceea ce duce la congestie nazala.
Afectiunea poate fi provocata si de unele medicamente, cum ar fi aspirina, ibuprofenul si cele care trateaza hipertensiunea arteriala, de exemplu beta-blocantele. Rinita non-alergica poate fi, de asemenea, declansata si de sedative, antidepresive, contraceptive orale sau medicamente utilizate pentru tratarea disfunctiei erectile. Utilizarea excesiva a spray-urilor nazale decongestionante poate provoca rinita medicamentoasa.
Modificarile hormonale provocate de sarcina, menstruatie, administrarea de contraceptive orale sau alte afectiuni hormonale, precum hipotiroidismul, pot provoca rinita non-alergica.
Puteti dezvolta simptome ale bolii si daca dormiti pe spate, daca aveti apnee obstructiva in somn sau reflux gastroesofagian.
Cel mai probabil, simptomele rinitei non-alergice apar si dispar pe toata durata anului. Simptomele pot fi constante sau pot dura doar un timp scurt. Semnele si simptomele rinitei non-alergice sunt:
Rinita non-alergica nu provoaca, de obicei, mancarimi in nas, ochi sau gat – acestea fiind simptome asociate cu alergii, cum ar fi febra fanului.
Consultati medicul daca:
Rinita virala produce simptome similare cu ale racelii sau gripei. Rinita vasomotorie are simptome identice cu ale rinitei alergice. De aceea, medicul poate fi nevoit sa elimine alergia ca posibila cauza. Alergia poate fi detectata printr-un test alergologic cutanat sau un test ”patch”, pentru a verifica daca exista o reactie la alergenul inoculat. De asemenea, medicul poate face analize de sange pentru a detecta nivelurile de anticorpi. Daca nu exista nicio reactie alergica, medicul poate diagnostica rinita vasomotorie.
Rinita atrofica este diagnosticata pe baza crustelor nazale, a pasajelor nazale largite, a mirosului neplacut si a pierderii mirosului.
Doctorul poate utilizata tomografia computerizata (CT) pentru a confirma un diagnostic si pentru a verifica daca s-au produs modificari in cavitatile nazale. Scanarea CT sau endoscopia nazala pot, de asemenea, sa excluda sinuzita ca posibila cauza.
In cazul rinitei medicamentoase, medicul il va intreba pe pacient daca ia decongestionante nazale si alte medicamente.
Tipul de tratament este acordat in functie de cat de deranjante sunt simptomele. De exemplu, in cazul formelor usoare este suficienta evitarea declansatorilor. Daca simptomele sunt mai serioase, anumite medicamente pot oferi ameliorare. Printre acestea se numara:
Folositi un spray cu solutie salina nazala fara reteta sau o solutie cu apa sarata facuta acasa pentru a clati nasul de iritanti, pentru a elimina mucusul si pentru a calma membranele nazale.
Daca simptomele nu sunt ameliorate de antihistaminice sau decongestionante, medicul poate recomanda un spray nazal cu corticosteroizi fara prescriptie, cum ar fi fluticazona sau triamcinolona. De asemenea, sunt disponibile spray-uri nazale cu corticosteroizi pe baza de reteta.
Medicamentele cu corticosteroizi ajuta la prevenirea si tratarea inflamatiei asociate cu unele tipuri de rinita non-alergica. Aceste medicamente pot da, insa, efecte secundare, cum ar fi uscaciune nazala, hemoragii si dureri de cap.
Specialistii pot prescrie, de asemenea, spray-uri antihistaminice pe baza de reteta, cum ar fi azelastina si clorhidratul de olopatadina. Spre deosebire de antihistaminicele orale, care nu par sa amelioreze rinita non-alergica, spray-urile nazale antihistaminice pot reduce simptomele acestei afectiuni.
Ipratropium, care este eliberat pe baza de prescriptie, este un medicament utilizat ca inhalator in caz de astm. Mai nou este disponibil sub forma de spray nazal si poate fi util in cazul unor secretii nazale abundente. Insa are efecte secundare precum sangerare si uscaciune nazala.
Disponibile fara prescriptie medicala sau pe baza de reteta, decongestionantele utile in acest caz sunt cele care contin pseudoefedrina si fenilefrina. Aceste medicamente ingusteaza vasele de sange, reducand congestia nazala. Printre efectele secundare posibile se numara hipertensiunea arteriala, palpitatiile si starea de neliniste.
In unele cazuri, doctorul poate recomanda o procedura chirurgicala pentru a trata eventualele complicatii, cum ar fi deviatia de sept nazal sau polipi nazali persistenti.
Acupunctura poate fi de ajutor, insa exista putine dovezi care sa confirme acest lucru.
Complicatiile rinitei non-alergice sunt:
Polipii nazali sunt formatiuni moi, non-canceroase (benigne), care se dezvolta pe mucoasa nasului sau pe sinusuri din cauza inflamatiei cronice. Polipii mici nu produc probleme, insa cei mai mari pot bloca fluxul de aer prin nas, ingreunand respiratia.
Congestia nazala prelungita din cauza rinitei non-alergice poate provoca in timp sinuzita – o infectie sau o inflamatie a membranei care inconjoara sinusurile.
Din cauza congestiei nazale severe se poate ajunge la infectii ale urechii medii (otita).
Rinita non-alergica poate fi extrem de deranjanta. Pacientii ar putea fi mai putin productivi la locul de munca sau la scoala si pot fi nevoiti sa-si ia mai mult timp liber din cauza simptomelor sau a vizitelor la medic.
In prezent, nu exista o modalitate sigura de prevenire a rinitei non-alergice. Cu toate acestea, in cadrul unui studiu, copiii care au mancat peste gras sau anumiti acizi grasi polinesaturati au fost mai putin predispusi la rinita alergica si non-alergica. Riscul redus a fost observat la copiii care au consumat hering, macrou sau somon cel putin o data pe saptamana.
Daca aveti deja rinita non-alergica, puteti lua masuri pentru a va reduce simptomele si pentru a preveni aparitia.
Referinte:
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…