Nodulii la san apar sub forma unor sunt chisturi, de marimi diferite. Nodulii la san sunt de mai multe tipuri, iar uneori pot fi depistati printr-o simpla palpare, alteori este necesara efectuarea unei ecografii sau mamografii pentru descoperirea lor.
Nodulii la san sau masa formata in interiorul sanului se refera la o anomalie vazuta dupa efectuarea unei mamografii sau a unei ecografii. Atunci cand o masa sau un nod poate fi resimtit la nivelul sanului, aceasta se numeste o masa palpabila sau un nodul. Un termen comun pentru o masa palpabila este gresita. Tesutul mamar obisnuit se simte uneori greoi. Nu toate masele sau nodulii pot fi resimtite.
Doar 8-10% din nodulii descoperiti la nivelul sanului sunt de origine canceroasa, iar incidenta acestora creste mult dupa varsta de 40 ani.
Orice nodul palpabil al sanului trebuie investigat nu numai prin palpare dar si prin ecografie si mamografie. Nodulii la sani pot fi de diferite etiologii.
Astfel, nodulul solitar, dur, nedureros la apasare, deseori cu margini neregulate ridica suspiciunea ce carcinom mamar. Incidenta maxima este intre 40 si 70 de ani. Densificarea difuza a parenchimului glandular, eventual dependenta de ciclul menstrual, de cele mai multe ori cu dureri premenstruale, deseori la ambii sani, cu secretie mamelonara ridica suspiciunea de mastopatie.
Nodulul putin dureros la apasare, deseori noduli multipli, atasati strans unul de altul care se palpeaza stand pe spate, cu suprafata neteda dar cu structura lobulata, uneori depresibil cu consistenta ca de cauciuc poate fi fibroadenom. Acesta are incidenta maxima intre 15 si 30 de ani si intre 40 si 55 de ani.
Nodulul subcutanat de consistenta moale pana la medie, nedureros la apasare poate fi lipom, mixom, chondrom sau fibrom.
Nodulul extrem de dureros la palpare, cu inflamatie locala (roseata, caldura locala), febra, diferenta de temperatura intre axila dreapta si stanga ridica suspiciunea de mastita mai ales dupa nastere. In caz de fluctuatie trebuie sa ne gandim la un abces.
Nodulul cu suprafata neteda, bine delimitat, moderat dureros la palpare, partial depresibil sau fluctuent, cu incidenta maxima intre 45 si 55 de ani ridica suspiciunea de chist.
Nodulul moderat pana la foarte dureros la apasare, plat, cu tegumente livide, mai ales daca exista un traumatism in antecedente, poate fi un hematom.
Pentru toate aceste suspiciuni este extrem de importanta prezentarea la medic si continuarea investigatiilor pentru a exclude o afectiune maligna si stabilirea tratamenului adecvat.
Sanul cuprinde la nivelul sau trei tipuri histologice principale:
Cei mai frecventi noduli sunt in cadrul bolii fibrochistice (60-90% din totalul autopsiilor). Cea mai frecventa tumora benigna este fibradenomul, iar cea maligna este carcinomul infiltrativ ductal.
Clasificarea generala a nodulilor se face in benigni si maligni; in functie de tesutul de provenienta ei se impart astfel:
– benign: fibroadenom;
– malign: sarcom (rar);
– benign: chist/ectazie galactofora;
– malign: carcinom canalar infiltrativ (majoritatea patologiei maligne!);
Frecventa patologiei este foarte mare la femei si rara la barbat; depinde de varsta pacientei, cea benigna fiind cea mai frecventa sub 50 ani, insa si 1/3 din cancere apar la aceasta varsta. In Statele Unite 1 din 8 femei este diagnosticata cu cancer la san pe parcursul vietii. Acesta este mai frecvent in perioada premenopauza la femeile negre comparative cu cele albe.
Morbiditatea si mortalitatea depend de natura nodulului: cca. 1 din 28 femei (3,6%) mor din cauza cancerului mamar. Morbiditatea asociata este reprezentata de cicatrici, limfedem, mutilare.
Exista multe cauze care formeaza nodulii de san. Unele dintre aceste cauze sunt inofensive, in timp ce altele pot fi dureroase si / sau periculoase. Cauzele nodulilor de san includ infectii, leziuni, cresteri non-canceroase (anomalie de san benigna),noduli mamari hormonali si cancerul mamar.
Cancerul de san este a doua cauza principala a deceselor legate de cancer la femei din intreaga lume. In prezent, ratele de deces din cauza cancerului de san scad treptat.
Scaderea ratelor de deces se poate datora unei combinatii de detectare precoce, precum si tratamente imbunatatite. In timp ce cei mai multi noduli la san sunt inofensivi (benigne), fiecare parte a sanului trebuie evaluata de un medic specialist pentru a exclude sau stabili un diagnostic de cancer mamar.
Inflamatia tesutului mamar este cunoscuta sub denumirea de mastita. Mastita poate sa apara la femeile care alapteaza. Atunci cand pielea mamelonului (areola) este ranita sau crapata, care poate aparea in timpul alaptarii, iar atunci bacteriile pot intra in zona afectata si pot provoca diferite infectii.
Totodata, iubitoarele de bijuterii care aleg piercing-ul in zona mamelonului trebuie sa cunoasca faptul ca exista posibilitatea de a creste riscul de infectii in zona sanului, iar acest tip de infectii pot fi deosebit de dificil de tratat.
Sanul tesutului variaza in consistenta, partea superioara a pieptului fiind ferma, iar partile interioare inferioare se simt ceva mai moi. Trebuie sa stiti ca sanii pot deveni mai umflati in timpul ciclului menstrual si poate aparea durere de sani (mastodinie). Sanii tind sa devina mai putin densi pe masura ce imbatraniti.
Este important sa fiti familiarizat cu simtul normal al sanilor, astfel incat sa fiti constiente de schimbari.
Autoexaminarea sanului poate provoca uneori vatamari, deoarece este mult mai probabil sa gasesti o bucata noncanceroasa, care ar putea fi o sursa de ingrijorare. In unele cazuri, acest lucru poate duce la proceduri medicale inutile pentru a se asigura ca nodulul gasit la san este benign.
In loc sa efectueze autoexaminarea sanilor, majoritatea expertilor recomanda ca femeile sa fie pur si simplu constiente de aspectul sanilor si felul in care se simt. De asemenea, este foarte important sa efectuati periodic, cel putin o data la 6 luni sau la un an, un control general la medicul specialist obstetrician sau ginecolog.
Nodulii benigni tind sa aiba marginile mai fine si sa aiba o culoare mai uniforma pe toata lungimea, precum si o forma mai regulata decat nodulii cancerosi. In cele mai multe cazuri, medicul poate verifica viteza de crestere, forma si alte caracteristici, cum ar fi calcificarea pe radiografia toracica sau cu o scanarea CT.
Desi baietii si fetele au in perioada copilariei un tesut mamar similar, in timp, barbatii nu au aceeasi crestere si dezvoltare complexa a sanilor ca femeile. La pubertate, nivelurile ridicate de testosteron si nivelul scazut de estrogen opresc dezvoltarea sanilor la barbati. Unele canale de lapte exista la barbati, dar raman nedezvoltate. Lobulele sunt cel mai adesea absente.
Cu toate acestea, la barbati pot aparea probleme de san, inclusiv cancer de san.
Cancerul de san la barbati este rar, dar se intampla. De exemplu, in SUA, mai putin de 1% din toate cazurile de cancer mamar apar la barbati. Insa, riscul de a face cancer de san este mult mai mic la barbati decat la femei.
In anul 2018, in urma unor cercetari efectuate, s-a estimat faptul ca printre barbatii din SUA vor exista:
Ratele de aparitie a cancerului de san (cazuri noi) si mortalitatea (decesul) sunt mult mai scazute la barbati decat la femei
Semnele de avertizare ale cancerului de san la barbati – cel mai obisnuit semn al cancerului de san la barbati este o forma anormala sau ingrosata in zona sanilor sau pieptului.
Cu toate acestea, orice schimbare in san sau mamelon poate fi un semn de avertizare a cancerului de san la barbati, inclusiv:
Identificarea unei mase palpabile in cursul examinarii clinice a sanilor la femei trebuie sa fie intotdeauna urmata de examene suplimentare riguroase in scopul de a defini natura benigna sau maligna a acesteia.
In timp ce examinarea clinica singura nu este o procedura diagnostica, un rezultat mamografic negativ este insuficient pentru a concluziona daca o masa palpabila este maligna sau benigna, fiind necesare masuri suplimentare.
Testarea si diagnosticarea unui caz cu nodul palpabil depinde de varsta, istoric si date clinice. Detectarea unei mase palpabile este un motiv de anxietate pentru pacienta, de aceea este nevoie de o comunicare adecvata medic-pacienta. Examenul obiectiv al unei paciente cu noduli palpabili trebuie sa raspunda la urmatoarele intrebari:
In general:
Semnele clinice sugestive pentru benignitatea unui nodul, dar nediagnostice, sunt elasticitatea si mobilitatea. Trasaturile sugestive de malignitate sunt consistenta dura, aderenta la planurile superficiale si profunde, forma neregulata, unicitatea (Barton, 1999; Goodson, 1996). Orice leziune clinic suspecta necesita evaluare in continuare.
Examenul obiectiv al sanilor depisteaza intre 4% si 7% din cancerele cu mamografie negativa (Green 2003, Bobo 2000, Beyer 2003, Georgian-Smith 2000). Din acest motiv, un examen clinic anormal in prezenta unei mamografii negative este indicatie de urmarire in continuare. Principala cauza a intarzierii diagnosticarii unui cancer de san continua sa fie aprecierea unui nodul ca benign fara a se efectua o biopsie. Un diagnostic precoce presupune ca medicul sa se bazeze mai putin pe examenul clinic pentru a determina benignitatea unui nodul, si de asemenea sa se bazeze mai putin pe o mamografie “benigna” pentru a decide sa nu biopsieze un nodul (Goodson, 2002).
Examenul clinic singur are o acuratete de aprox. 70%; mamografia singura are o acuratete de aprox. 85%. Din pacate, nu exista un singur test care sa diagnosticheze singur toate cazurile de cancer mamar. Astfel, diagnosticul se bazeaza pe o combinatie a tuturor celor trei metode – examen clinic, Rx si biopsie (sau aspiratie cu ac fin). Aceasta triada diagnostica se numeste triplu test.
La pacientele sub 30 de ani sau femeile gravide ultrasonografia este prima sau singura metoda care poate fi folosita (Mehta, 2003 and Baker, 2000). La pacientele cu varsta intre 30-49 ani la care se gaseste un nodul palpabil, un simplu chist este diagnosticul cel mai probabil si poate fi confirmat sau infirmat printr-o aspiratie cu ac fin sau ultrasonografie. Daca gradul de suspiciune este foarte mic, se repeta examenul clinic intr-o alta faza a ciclului menstrual. Orice masa palpabila care persista si s-a dovedit a nu fi un simplu chist trebuie urmarita in continuare cu alte mijloace diagnostice, pentru a stabili un diagnostic final.
La femeile in perioada de menopauza, deoarece riscul creste cu varsta, medicul trebuie sa fie si mai circumspect, indicand din start explorari imagistice diagnostice.
Diagnosticul se bazeaza pe mai multe etape:
Circumstantele diagnosticului; antecedente heredo-colaterale sau personale de risc; date despre ciclul menstrual (menarha, durata, regularitate, varsta menopauzei); punctii/biopsii mamare in antecedente; tratamente hormonale in antecedente (anticonceptionale orale, tratament substitutiv); caracteristicile tumorii (data descoperirii, evolutie in timpul ciclului menstrual si in cursul ultimelor 6 luni, sensibilitatea nodulului, modificarea fomeri sanilor, scurgeri mamelonare asociate);
Examenul clinic este bilateral si comparativ!! El se practica cu pacienta in ortostatism sau decubit, cu bratele de-a lungul corpului, apoi ridicate. Ulterior se practica la pacienta in clinostatism.
Forma si marimea sanilor; asimetria sanilor; ingrosare/retractie cutanata; aspect de „piele de portocala”; edem, semne inflamatorii; anomalii mamelonare; Palparea este digitala, si consta in palparea fiecarui cadran, a regiunii mamelonare, a regiunii paramamare si a prelungirii axilare a sanului:
consistenta/omogenitatea sanului; caracteristicile nodulului: bine/prost delimitat, ferm/dur, forma ne/regulata; raporturi cu pielea, m.pectoral, mamelonul; scurgeri mamelonare anormale la presiune; palparea axilei si fosei supraclaviculare; examene complementare: abdominal, reumatologic, neurologic (suspiciunea unui cancer);
Mamografie: bilateral si in doua incidente (fata si oblic extern); poate evidentia: opacitati rotunde/ovalare, chistice sau nu, calcificari. Aspectul mamografic este clasificat in ACR-BIRADS:
ACR 0: sunt necesare examene complementare; ACR 1: mamografie normala; ACR 2: anomalii benigne ce nu necesita supraveghere sau examene complementare; ACR 3: anomalie probabil benign ace necesita o supraveghere de scurta durata; ACR 4: anomalie suspect ace necesita evaluare histological; ACR 5: anomalie probabil maligna;
Ecografie: este examinarea preferata la femeile sub 30 ani, insarcinate sau care alapteaza. Aspectul ecografic se clasifica in clasele BI-RADS:
BI-RADS 1: absenta nodulului; BI-RADS 2: certitudinea benignitatii (lipom, ganglion intramamar) – masa incapsulata, lobulata, eliptica; BI-RADS 3: benignitate probabila (risc de cancer 2% – adenofibrom); BI-RADS 4: malignitate probabila
4a (risc de cancer 3-49%); 4b (risc de cancer 50-89%); BI-RADS 5: malignitate certa (90% risc de cancer) – hipogenitate marcata, halou hiperecogen, spiculi, microlobulatie, ramificatii, microcalcificari, con de umbra posterior;
Biopsia este necesara pentru precizarea naturii histologice a nodulului. Tesutul se poate preleva prin mai multe metode:
Transcutanat; Punctie cu ac fin; Biopsie chirurgicala / tumorectomie;Trebuie cunoscut faptul ca cca. 30% din nodulii descoperiti de pacienta insasi sau de un medic sunt infirmati de chirurg/ginecolog, fie datorita involutiei lor, fie unui diagnostic fals pozitiv:
Densificare naturala a tesutului glandular din cadranul supero-extern si repliul inframamar; Cicatricea unei biopsii din antecedente; Coaste proeminente; Articulatie costo-condrala; Tendonul muschiului mare pectoral; Tehnica de examinare defectuoasa;Nodulul mamar se defineste ca o formatiune distincta de tesutul inconjurator in toate cele 3 dimensiuni ale sale, persistent, de obicei asimetric fata de sanul contralateral.
Nodulii se pot clasifica in doua categorii:
1) Leziuni chistice
Leziunile chistice apar in al 5-lea deceniu de viata sau perimenopauza; obstructia unui canal galactofor; clinic: ferm/elastic, bine delimitat, frecvent multipli –>”mastopatie fibrochistica” -> adenoza;
2) Leziuni tisulare
Cea mai frecventa tumora la sub 40 ani; bine delimitata, rotund-ovalara, ferma-elastica, mobile pe planurile sub/supraiacente; bilateral, multiple (15%); tratament: supraveghere/chirurgical;
Deceniul de varsta 4, rar; uneori benigna, uneori maligna; masa ovalara/polilobata, mobila, indolora, ferma, cu crestere rapida; tratament chirurgical – cu margini de securitate oncologice >> risc de malignizare, recidiva!;
Lipom: tumora benigna, bine definite, mobile, moale, nedureroasa, radiotransparenta;
Hamartom: tumora rara, benigna, indolor, relativ moale, aspect mamografic de “felie de salam”;
Context infectios (inflamatie locala, febra); apare mai ales la femeile care alapteaza sau cu piercing mamelonar; totusi poate exista un cancer subiacent; masa mai mult/putin bine delimitate, dureroasa spontan si la palpare, cu scurgere galactofora purulenta; tratament chirurgical: incizie, evacuare, lavaj si in cazuri suspecte biopsie;
De obicei dupa 40 ani; cautarea factorilor de risc in anamneza; nodul dur, contur neregulat, indolor, aderent la piele/m.pectoral mare/mamelon; + adenopatie axilara dura; mamografie – 5 semne evocatoare: opacitate neregulata, localizata in zona aglandulara a sanului, cu halou clar, microcalcificari, cu modificari cutanate (edem, retractie);- ecografie: masa neregulata, cu spiculi, microlobulata, perpendiculara pe planul cutanat, cu con de umbra posterior; tratamentul depinde de localizarea cancerului, de marimea lui, de caracterul uni/multifocal >> tumorectomie, mastectomie;
Medicul dumneavoastra trebuie sa determine cauza aparitiei nodulului mamar inainte de a putea formula un plan de tratament.
Daca aveti o infectie la san, medicul va poate prescrie, probabil, antibiotice pentru tratarea acesteia. Daca aveti un chist, acesta poate fi golit de fluide. De obicei, chisturile se indeparteaza dupa ce sunt drenate. In unele cazuri, chisturile nu trebuie sa fie tratate si pot sa dispara singure intr-o perioada de timp, insa trebuie tinut sub observatie permanenta.
In cazul in care se constata ca nodulul a declasant cancerul de san, tratamentul poate include:
Tratamentul pe care il va prescrie medicul specialist va depinde de tipul de cancer la san, dimensiunea si localizarea tumorii si daca cancerul s-a raspandit dincolo de san.
Stil de viata si remedii la domiciliu
Pentru a minimiza disconfortul asociat cu chisturile la san, puteti incerca aceste masuri:
Referinte:
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…