O mamografie este o imagine radiografica a sanului care poate fi folosita pentru a depista anumite modificari, semne si simptome ale cancerului mamar.

Cuprins:

1. Ce este mamografia?

2. Tipuri de mamografie

3. Indicatii

4. Cum se realizeaza procedura?

5. Rezultate mamografie

6. Posibile riscuri

7. Informatii utile

Ce este mamografia?

O mamografie este un instrument de screening folosit pentru detectarea si diagnosticarea cancerului de san. Impreuna cu examenele clinice regulate si autoexaminarile lunare ale sanilor, mamografiile sunt un element-cheie in diagnosticarea precoce a cancerului de san.

Potrivit Institutului National al Cancerului din SUA, cancerul de san este al doilea cancer cel mai frecvent depistat la femeile din intreaga lume, dupa cancerul de piele. Exista aproximativ 2.300 de cazuri noi de cancer de san la barbati in fiecare an si aproximativ 230.000 de cazuri noi la femei in fiecare an.

Unii experti recomanda ca femeile cu varsta de peste 40 de ani sa isi faca o mamografie la fiecare 2 ani. Societatea Americana de Cancer recomanda screeningul periodic incepand cu varsta de 45 de ani. Daca aveti un istoric personal sau o persoana din familie care s-a confruntat cu cancerul de san, medicul va poate recomanda sa incepeti sa faceti mai devreme anumite examinari la sani. Aceste examinari se vor efectua fie printr-un control la medicul specialist, fie va puteti face periodic o autoexaminare a sanilor.

Detectarea precoce este cea mai buna aparare impotriva cancerului de san, motiv pentru care aproape 40 de milioane de mamografii de screening sunt efectuate in fiecare an in Statele Unite. Mamografiile sunt adesea capabile sa detecteze anomalii ale sanului inainte de aparitia semnelor sau simptomelor de cancer la san.

Tipuri de mamografie

Mamografia conventionala 2D

Mamografiile traditionale creeaza imagini diagnostice prin aplicarea unui sistem cu raze X. Mamogramele sunt folosite pentru a monitoriza sanii si pentru a ajuta la detectarea si diagnosticarea precoce a cancerului de san la femei. Radiografiile sunt cele mai frecvente metode de imagistica utilizate in practica medicala.

Mamografia digitala

Mamografia digitala inlocuieste filmul traditional cu raze X (precizat anterior) cu un cip digital pentru a inregistra imagini ale sanului. Acest proces, cunoscut si sub numele de mamografie digitala completa, face posibil ca imaginile sanului sa fie vizualizate pe un monitor de calculator sau imprimate pe un film special similar cu mamografiile traditionale.

Mamografie cu tomosinteza 3D

Acest proces revolutionar permite medicului specialist sa distinga mai bine masele sau tesuturile care ar putea fi canceroase. In mamografia traditionala, detaliile sanului sunt vazute intr-o singura imagine plat. Mamografia 3D permite ca sanul sa fie vizionat intr-o serie de straturi, permitand radiologului sa interpreteze mai exact imaginile.

Indicatii

Cand se face mamografia

Recomandari generale pentru momentul in care se recomanda efectuarea unei mamografii:

  • Femeile cu risc mediu de cancer mamar

Multe femei incep sa faca mamografii la varsta de 40 de ani si le refac apoi la fiecare doi ani. Societatea americana a cancerului le sfatuieste pe femeile cu un risc mediu sa inceapa screeningul anual la varsta de 45 de ani si sa continue cu acestea pana la varsta de 54 de ani.  Apoi este indicat sa se continue efectuarea de mamografie la fiecare 2 ani cel putin in urmatorii 10 ani. Medicii specialisti recomanda femeilor sa inceapa screeningul la fiecare 2 ani incepand cu varsta de 50 de ani pana la varsta de 74 de ani.

  • Femeile cu risc crescut de cancer mamar

Femeile cu un risc crescut de cancer mamar pot sa-si faca mamografiile de screening chiar inainte de implinirea varstei de 40 de ani. In acest caz este important sa discutati cu medicul specialist despre evaluarea si riscul individual de cancer mamar.

Mamografie sau ecografie?

Ecografia mamara este cea de-a a doua procedura imagistica de consultare a sanului si a glandei mamare care nu emite radiatii pe timpul procedurii.

Avantaje ecografie mamara:

  • se pot efectua mai multe ecografii pe tot parcursul unui an
  • risc mediu de iradiere
  • pe durata procedurii se foloesesc ultrasunete care nu dauneaza celolelor organismului
  • se poate efectua o data la 6 luni fara restrictii
  • poate depista: anumite delimitari, dimensiunea, localizarea unor formatiuni sau corpuri suspecte la nivelul sanului

Cum se realizeaza procedura?

O mamografie urmeaza acest proces:

  • Vi se va cere sa inlaturati orice imbracaminte, bijuterii sau alte obiecte care ar putea interfera cu procedura.
  • Vi se va cere sa scoateti imbracamintea de la talie in sus si vi se va da o bluza/rochie de purtat.
  • Specialistul va va intreba daca ati observat aparitia anumitor modificari ale sanilor.
  • Veti sta in fata unei masini de mamografie si un san va fi plasat pe placa de raze X. Pentru a pozitiona sanul pentru imagistica optima, tehnologul poate examina si / sau palpa sanul inainte de al plasa pe placa de examinare. Un marker adeziv poate fi aplicat pe anumite parti ale sanului pentru a incercui anumite cicatrici sau alte pete care ar putea interfera cu imaginea mamara.
  • Placa separata, adesea facuta din plastic, va fi pusa mai jos pe partea superioara a sanului pentru al comprima usor pe placa cu raze X. Comprimarea sanului este necesara pentru a reduce la minimum cantitatea de radiatii utilizata si pentru a asigura vizualizarea optima a tesutului mamar. S-ar putea sa simtiti din acest moment o stare de disconfort pana la finalul procedurii.

Cum se face mamografia

  • Tehnologul radiolog va pasi in spatele unei ferestre de protectie in timp ce mamografia va fi efectuata.
  • Vor fi capturate imagini din diferite unghiuri ale fiecarui san si vi se va cere ca sanii sa fie repozitionati intre imagini.
  • Dupa ce a fost efectuata procedura cu razele X, vi se va cere sa asteptati in timp ce rezultatele vor fi examinate de radiolog pentru a va asigura ca filmele sunt clare si ca nu sunt necesare altele suplimentare.
  • Procesul de examinare dureaza aproximativ 20 pana la 30 de minute.

In timp ce mamografia insasi nu provoaca nici o durere, comprimarea sanului examinat poate provoca un anumit disconfort sau durere, in special in cazul unei leziuni recente sau a unei procedurii invazive, cum ar fi interventia chirurgicala. Tehnologul radiolog va folosi toate masurile posibile de confort si va finaliza procedura cat mai repede posibil pentru a va reduce la minimum orice senzatie disconfort sau de durere.

Rezultate mamografie

O mamografie poate indica o leziune maligna sau canceroasa.

Mamografia produce mamografii – imagini alb-negru ale tesutului mamar. Mamogramele sunt imagini digitale care apar pe ecranul unui computer. Un radiolog interpreteaza imaginile si trimite un raport scris al constatarilor catre medicul dumneavoastra.

Radiologul cauta dovezi ale cancerului sau ale conditiilor necanceroase (benigne) care pot necesita testarea ulterioara, urmarirea sau tratamentul.

Constatarile posibile includ:

  • Depunerile de calciu (calcificari) in canale si alte tesuturi
  • Mase sau bucati anormale prezente la san
  • Zone asimetrice pe mamografie
  • Zonele dense apar in doar un singur san sau intr-o zona specifica de pe mamografie

Dupa efectuarea mamografiei, rezultatele pot sa arate anumite puncte albe, care poarta numele calcificari, decalcificari sau microcalcificari, iar acestea sunt diferite ca marime.

Calcificari

Calcificarile pot fi rezultatul secretiilor celulare, al resturilor celulare, al inflamatiei si al traumei, printre alte cauze. Depunerile mici, neregulate numite microcalcificari pot fi asociate cu cancerul. Zonele mai mari, mai grosiere de calcifiere pot fi cauzate de imbatranire sau de o afectiune benigna, cum ar fi fibroadenomul, o tumoare comuna noncanceroasa a sanului. Cele mai multe calcificari ale sanului sunt benigne, dar daca calcificarile sunt neregulate in aparenta, au crescut in numar sau par a fi ingrijoratoare, radiologul ar putea sa comande imagini de diagnostic suplimentare cu marire.

Zonele densa indica o tesut mai glandular decat grasimea, ceea ce poate face ca aceste calcificari si mase sa fie mai dificil de identificat sau diferentiat de tesutul glandular normal. Zonele dense pot reprezenta, de asemenea, cancer. Zonele distorsionate sugereaza tumorile care ar fi putut invada tesuturile vecine.

In cazul in care radiologul constata zone de ingrijorare pe mamografie, testele suplimentare pot include mamografii suplimentare, cunoscute sub numele de opinii de compresie sau marire, precum si imagistica cu ultrasunete sau o procedura (biopsie) pentru a indeparta un esantion de tesut mamar pentru teste de laborator. Unele situatii necesita utilizarea imaginii de rezonanta magnetica de diagnosticare (RMN) in zonele in care imagistica curenta cu mamografie sau cu ultrasunete este negativa si nu este clar ce anume cauzeaza o schimbare a sanului sau o anomalie.

Decalcificari

Decalcificarile sunt puncte albe foarte mici, care sunt prezente in diferite parti ale sanilor, iar uneori pot fi chiar grupate. Acestea apar odata cu inaintarea in varsta a unei femei, arterele sanului imbatranesc si ele, fie sunt prezente datorita unor vechi leziuni sau inflamatii ale sanilor. Decalcificarile nu trebuie sa va ingrijoreze, insa cel mai indicat este sa discutati cu medicul specialist pentru a putea intelege exact ce presun acestea si daca exista vreun remediu.

Microcalcificari

Microcalcificarile gasite in urma efectuarii mamografiei trebuie evaluate in continuare, iar medicul specialist va tine cont de numarul acestora, de marimea fiecarei microcalcificari si de zona in care sunt localizate. In unele cazuri, prezenta unor calcificari lanivelul sanilor ar putea semnala cancerul de san.

Posibile riscuri

Mamografie si radiatii

Poate doriti sa intrebati medicul despre cantitatea de radiatie utilizata in timpul procedurii si despre riscurile legate de situatia voastra particulara. Este o idee buna sa pastrati o evidenta a istoricului pe care-l aveti cu privire la expunerea la radiatii, cum ar fi scanarile anterioare si alte tipuri de raze X, astfel incat sa puteti informa medicul. Riscurile asociate cu expunerea la radiatii pot fi corelate cu numarul cumulativ de examinari cu raze X si / sau tratamente pentru o perioada lunga de timp.

Mamografie si sarcina

Daca sunteti gravida sau suspectati ca ati putea fi gravida, ar trebui sa va informati medicul in legatura cu acest subiect. Expunerea la radiatii in timpul sarcinii poate duce la defecte congenitale. Daca este necesar sa faceti o mamograma, atunci medicul va lua anumite masuri speciale de precauti pentru a minimiza expunerea la radiatii a fatului.

Unele senzatii de disconfort pot fi resimtite in timpul mamografiei, deoarece pieptul este comprimat pe placa in timpul procedurii. Insa, fiti fara griji, caci aceasta comprimare nu va afecta sanul pe toata durata procedurii.

Pot exista si alte riscuri, in functie de starea medicala pe care o aveti. Asigurati-va ca ati discutat orice subiect de interes cu medicul specialist inainte de efectuarea de mamografie.

Anumiti factori sau conditii pot interfera cu o mamografie. Acestea includ, dar nu se limiteaza la, urmatoarele:

  • Talc pulbere, deodorant, creme sau lotiuni aplicate sub brate sau pe san

Mamografie si riscuri

  • Mamogramele va expun la radiatii cu doze mici. Doza este foarte scazuta, insa, pentru majoritatea femeilor, beneficiile mamografiilor regulate depasesc riscurile pe care le prezinta aceasta cantitate de radiatii.
  • Mamogramele nu sunt intotdeauna exacte. Exactitatea procedurii depinde in parte de tehnica utilizata si de experienta si abilitatile radiologului. Alti factori – cum ar fi varsta si densitatea sanilor – pot duce la mamografii fals-negative sau false-pozitive.
  • Mamogramele la femeile mai tinere pot fi greu de interpretat. Sanii femeilor mai tinere contin mai multe glande si ligamente decat cele ale femeilor mai in varsta, ducand la tesut dens de san, care poate observa semnele de cancer. Odata cu varsta, tesutul mamar devine mai greu si are mai putine glande, facand mai usor interpretarea si detectarea modificarilor la mamografii.
  • Mamografia de screening nu poate detecta toate cancerele. Unele tipuri de cancer detectate prin examen fizic nu pot fi vazute pe mamografie. Un cancer poate fi prea mic sau poate fi intr-o zona dificil de vizualizat prin mamografie, de exemplu la sub-brat.
  • Nu toate tumorile gasite prin mamografie pot fi vindecate. Anumite tipuri de cancere sunt agresive, cresc rapid si se raspandesc devreme in alte parti ale corpului.

Mamografia este dureroasa?

Unele femei pot simti durere in timpul procedurii de mamografie, iar altele nu pot sa nu simta absolut nimic.

Majoritatea femeilor simt un anumit disconfort in timpul procesului real de raze X. Presiunea asupra sanilor din echipamentul de testare poate provoca durere sau disconfort si este normal. Aceasta parte a procesului ar trebui sa dureze doar cateva minute. Totusi, alte femei pot sa simta sanii ca sunt extrem de durerosi pe toata durata examenului de mamografie.

Nivelul de durere poate varia de la o femeie la alta in functie de:

  • dimensiunea sanilor
  • calendarul examenului in raport cu ciclul menstrual

Mamografie si implanturi mamare

Daca aveti implanturi mamare, trebuie sa stiti ca acestea pot preveni vizualizarea completa a sanului. In acest caz, veti avea nevoie de un medic tehnician speciliast in raze X care este instruit in lucrul cu pacientele care au implanturi mamare.

De ce este nevoie de un medic tehnician specialist pentru efectuarea examenului de mamografie?

  • Acest lucru este important deoarece implanturile mamare pot ascunde unele tesuturi mamare, ceea ce ar putea face dificil pentru radiolog sa depisteze un posibil cancer de san cand se uita la imaginile mamografice.
  • Operatii chirurgicale efectuate ale sanului
  • Schimbarile hormonale ale sanului

Informatii utile

4 recomandari importante

Pentru a descoperi la timp tumorile mamare, medicii specialisti recomanda urmatoarele 4 masuri:

  • autoexaminarea sanilor – indicata la orice varsta, se efectueaza dupa menstruatie si consta in palparea sI observarea sanilor; cea mai mica modificare trebuie sa conduca la un control la medicul specialist;
  • vizita anuala la medicul specialist;
  • ecografia mamara – indicata anual femeilor cu varsta sub 40 de ani; este nedureroasa si neinvaziva;
  • mamografia – indicata femeilor cu varsta peste 40 de ani, la un interval de 1-2 ani, in functie de antecedentele patologice personale sau familiale, pentru a descoperi precoce orice leziune.

Mamografie preturi

Preturi generale:

  • Ecografie mamara bilaterala – 295-345 RON
  • Ecografie mamara unilaterala – 210-245 RON
  • Ecografie mamara unilaterala + mastectomie – 230-265 RON
  • Ecografie mamara tintita / Second look dupa RMN – 195-215 RON
  • Taxa implant mamar – 50 RON

Mamografie gratuita in Bucuresti

Pentru o mamografie gratuita consultati-va si cereti informatii medicului specialist. Acesta poate sa va informeze cu privire la noile campanii care sunt in derulare cu ajutorul carora puteti beneficia de mamografii gratuite la anumite centre de excelenta in sanatatea feminina.

 

Referinte:

  1. https://www.radiologyinfo.org/en/info.cfm?pg=mammo
  2. https://www.healthline.com/health/mammography
  3. https://www.healthline.com/health/womens-health/mammogram-pain
  4. https://medlineplus.gov/mammography.html
  5. https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/mammogram/about/pac-20384806
  6. https://www.cancer.org/cancer/breast-cancer/screening-tests-and-early-detection/mammograms.html
  7. https://www.hopkinsmedicine.org/healthlibrary/test_procedures/gynecology/mammogram_92,p07781
  8. http://stopcancerfund.org/p-breast-cancer/update-when-should-women-start-regular-mammograms-40-50-and-how-often-is-regular/
Andreea Enache

Absolventa a Facultatii de Comunicare si PR, si a Masteratului de Social Media & Marketing Online - Universitatea SNSPA din Bucuresti.

Articole recente

Turmeric latte – ce beneficii poate avea?

Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…

2 ani in urma

Sosul de mere – beneficii si utilizari

Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…

2 ani in urma

Dermatilomania – cauze, simptome, tratament

Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…

2 ani in urma

Steatoree – cauze, simptome, tratament

Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…

2 ani in urma

8 Mituri despre sindromul de colon iritabil

Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…

2 ani in urma

8 Solutii pentru a ameliora disconfortul dat de hemoroizi

Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…

2 ani in urma