Infectii digestive – cauze si remedii eficiente

Infectiile digestive pot provoca diaree, greata, varsaturi si multe alte simptome neplacute. Aflati mai multe despre cauzele si tratamentele pentru infectii digestive din materialul urmator.

Cuprins:

1. Informatii generale
2. Simptome
3. Cauze si tipuri de infectii digestive
4. Diagnostic
5. Tratament
6. Cum pot fi prevenite infectiile digestive?

Informatii generale

Infectiile digestive sunt afectiuni ale intestinului subtire si gros determinate de bacterii, virusuri, ciuperci, paraziti. In general se manifesta prin emisie de scaune numeroase, moi, insotite sau nu de greata, varsaturi, dureri abdominale, febra, frisoane, alterarea starii generale. Manifestarile generale sunt date fie de diseminarea agentului infectios ori a toxinelor acestuia in tot organismul, fie – cel mai frecvent – de pierderile importante de apa si minerale, consecinta a diareei si a varsaturilor.

Modalitati de transmitere

Agentii infectiosi patrund in organism pe cale orala, prin intermediul apei, alimentelor sau mainilor murdare, contaminate. Unii vectori (muste, gandaci, rozatoare etc.) pot vehicula si imprastia microorganismele pe o distanta mare. Prin urmare, se pot imbolnavi intr-un anume moment toti cei care au consumat un anume aliment contaminat sau apa dintr-o sursa contaminata, precum si cei care au venit in contact direct cu acestia, nerespectand regulile de igiena elementare.

De asemenea, raspandirea infectiilor pe cale digestiva este favorizata de factori economico-sociali (nivelul de salubritate, lipsa apei, igiena precara).

Simptome

Majoritatea infectiilor gastrointestinale au simptome similare, desi pot varia in gravitate. Printre simptomele de infectii digestive se numara:

• diaree;
• greata;
• varsaturi;
• crampe stomacale;
• lipsa poftei de mancare;
• febra;
• dureri musculare;
• dezechilibru electrolitic;
• gaze si balonare;
• pierderea in greutate.

Majoritatea bolilor gastrointestinale virale apar brusc si dureaza mai putin de o saptamana, desi se pot intinde pe o perioada mai lunga de timp.

Infectiile bacteriene pot avea semne si simptome similare cu ale infectiilor virale, insa unele au tendinta sa provoace febra mare sau diaree cu sange.

Infectiile gastrointestinale parazitare se manifesta de multe ori prin sange sau mucus in diaree si dispar abia dupa ce pacientul primeste tratament.

Cand se recomanda vizita la medic

In cele mai multe cazuri, oamenii nu trebuie sa mearga la doctor daca au simptome ale unei infectii digestive. Cu toate acestea, specialistii le recomanda oamenilor sa se deplaseze la medic daca prezinta oricare dintre urmatoarele semne:

• dureri severe in abdomen;
• febra mare;
• diaree care dureaza mai mult de 2 zile;
• scaune negre sau cu aspect de gudron;
• sase sau mai multe scaune moi pe zi;
• varsaturi frecvente;
• modificari ale starii mentale.

Adultii trebuie, de asemenea, sa solicite sfaturi medicale daca au infectii digestive, daca elimina rapid lichidele sau prezinta semne de deshidratare, cum ar fi:

• sete excesiva;
• urina inchisa la culoare;
• obraji si ochi afundati;
• gura uscata;
• piele care nu se aplatizeaza inapoi dupa ciupire;
• ameteli.

Cine trebuie sa solicite interventia urgenta a doctorului

Unele persoane ar trebui sa consulte intotdeauna un medic daca au infectii digestive, deoarece prezinta un risc mai mare de complicatii. Aceste persoane sunt:

• gravidele;
• persoanele cu un sistem imunitar compromis;
• varstnicii;
• sugarii si copiii mici.

Cauze si tipuri de infectii digestive

Iata cateva tipuri frecvente de infectii digestive.

Infectii bacteriene

E coli

Bacteriile E. coli se gasesc in intestinele oamenilor si ale animalelor. Majoritatea tipurilor sunt inofensive, insa unele tulpini – cum ar fi E. coli O157: H7 – secreta o toxina care poate provoca crampe abdominale, varsaturi si diaree sangeroasa. E. coli se raspandeste prin apa contaminata sau alimentele care au intrat in contact cu materiile fecale ale animalelor. E. coli se poate raspandi si prin contact direct de la persoana la persoana.

Salmonella

Infectia cu Salmonella (salmoneloza) este cauzata in mod obisnuit de consumul de carne de pasare, carne de porc si oua crude sau slab preparate. Majoritatea infectiilor cu salmonella pot fi clasificate ca gastroenterite.

Infectii virale

Infectia cu norovirus

Norovirusurile reprezinta cea mai frecventa cauza a bolilor transmise de alimente la nivel mondial. Exista un mare risc ca aceste infectii digestive sa se raspandeasca printre oameni in spatii inchise. Desi in majoritatea cazurilor virusul este raspandit prin alimente sau apa contaminate, este posibila si transmiterea de la persoana la persoana.

Infectia cu rotavirus

Potrivit Clinicii Mayo din SUA, rotavirusul este principala cauza a gastroenteritei virale la copiii din intreaga lume. Copiii se infecteaza in mod frecvent cand ating obiecte contaminate cu virusul si apoi isi duc degetele la gura. Exista un vaccin contra rotavirusului disponibil in unele tari.

Infectii parazitare

Giardioza

Giardia este un parazit care se raspandeste cu usurinta prin contactul uman si apa contaminata. Este rezistent la clor si se poate raspandi in piscinele publice. Infectia cu giardia poate aparea si in urma consumului apei de baut si in urma scaldatului in lacuri si paraie contaminate.

Criptosporidioza

O cauza principala a bolilor transmise prin consumul de apa in Statele Unite, Cryptosporidium este un parazit microscopic care provoaca criptosporidioza. Are o cochilie exterioara care o ajuta sa supravietuiasca in afara unei gazde si sa reziste la dezinfectia cu clor.

Diagnostic

Cand simptomele indica o posibila infectie gastrointestinala, diagnosticul poate fi confirmat prin teste de laborator utilizate pentru cultura sau pentru detectarea antigenului din probe de scaun. In anumite cazuri (de exemplu, pentru E. coli, Salmonella, C. difficile), testarea sensibilitatii la antibiotice este recomandata pentru a determina rezistenta microbiana la terapia cu antibiotice, daca este cazul. In special in mediul spitalicesc, diagnosticul rapid ofera informatii importante pentru implementarea masurilor de combatere a infectiilor.

Pentru a determina cauza diareei, medicii trebuie sa ia in considerare contextul in care s-ar putea produce o infectie, fie ca este vorba de un focar alimentar sau de ”diareea calatorului”.

Focare produse de alimente

• Adesea la nivel local – un grup de oameni care mananca impreuna sufera aceeasi boala.
• O problema de sanatate publica, cand bacteria, virusul sau parazitul este raspandit, afectand oamenii din diferite locuri si pe o perioada mai lunga de timp.
• Important de recunoscut si de urmarit epidemiologic, pentru a preveni infectarea mai multor persoane.
• E. coli, Salmonella, Campylobacter si Staphylococcus sunt printre cei mai frecventi agenti patogeni care provoaca focare alimentare.

Diareea calatorului

• Cele mai frecvente boli de care ar putea suferi persoanele care calatoresc.
• Aceste infectii digestive sunt contractate de persoane care calatoresc in locuri unde exista agenti patogeni diferiti de cei cu care sunt obisnuite, in special in regiunile in care contaminarea alimentelor / apei este mai raspandita.
• Transmisa cel mai frecvent prin ingestia de alimente sau apa contaminata cu fecale.
• Cele mai multe cazuri sunt cauzate de bacterii, inclusiv E. coli, Salmonella si Shigella.

Tratament

Nu este indicat intotdeauna tratamentul cauzei, adica eradicarea agentului infectios cu ajutorul antibioticelor. Diareea provocata de virusuri nu raspunde la tratamentele antibiotice. In plus, utilizarea nerationala a antibioticelor duce la perturbarea florei intestinale normale nepatogene sau determina selectionarea unor tulpini microbiene rezistente la antibiotice.

Importanta hidratarii

Pe prim plan in tratamentul enterocolitelor este corectarea pierderilor de lichide si electroliti. Aceasta se realizeaza prin consumul de lichide – ceaiuri neindulcite, apa minerala (plata), zeama de orez, supa de morcovi.

Utila este adaugarea sarurilor de rehidratare care se gasesc in farmacii, in pliculete cu dozaj corespunzator. Pentru calmarea durerilor abdominale se pot utiliza antispastice (numai la recomandarea medicului), aplicatii de caldura pe abdomen. Varsaturile pot fi combatute cu medicamente de tipul Emetiral, Torecan, Metoclopramid, dar numai la indicatia medicului si in dozaj corespunzator.

Regimul alimentar pentru infectii digestive

De cele mai multe ori, cu un regim alimentar adecvat, enterocolitele se vindeca in cateva zile. Regimul alimentar este bazat pe orez fiert, branza proaspata, mere rase, supa de zarzavat strecurata, carne fiarta. Sunt excluse legumele si fructele crude, lactatele si prajelile. Regimul trebuie mentinut 2 – 3 zile dupa disparitia simptomelor.

Cum pot fi prevenite infectiile digestive?

Prevenirea infectiilor digestive se face astfel:

• Alegerea unor alimente corect prelucrate;
• Prelucrarea completa a hranei;
• Consumarea alimentelor imediat dupa pregatirea lor;
• Pastrarea corecta a alimentelor preparate/gatite
• Reincalzirea integrala a alimentelor preparate/gatite;
• Evitarea contactului intre alimentele crude neprelucrate si cele preparate/gatite;
• Spalarea repetata a mainilor, nu numai dupa utilizarea toaletei, ci si inainte de masa
• Pastrarea unei curatenii meticuloase pe toate suprafetele din bucatarie;
• Protejarea alimentelor fata de accesul insectelor, rozatoarelor si a altor animale;
• Folosirea doar a apei potabile la prepararea alimentelor.

Metodele de prevenire sunt simple si la indemana oricui. Riguros aplicate, va scutesc de multa suferinta. Atitudinea fiecarei persoane este si in acest caz hotaratoare pentru apararea sanatatii tuturor.

Sfaturi pentru evitarea toxiinfectiilor

Recomandarile privind prevenirea toxiinfectiilor alimentare si a altor boli cu transmitere digestiva sunt urmatoarele:

• evitarea prepararii alimentelor cu mai mult de 2-3 ore inaintea consumului, in cazul in care nu se pot asigura conditiile de temperatura necesare pastrarii alimentelor preperate;
• asigurarea pastrarii alimentelor la temperaturi de 4-8 grade C in cazul alimentelor ce vor fi consumate la mai mult de 2-3 ore de la preperare (refrigerare);
• consumarea alimentelor pregatite pentru sugari imediat dupa prepararea lor fara a fi reincalzite sau pastrate in frigider;
• in cazul alimentelor gatite, asigurarea unei temperaturi de preparare de peste 70 grade C;
• evitarea contactului intre alimentele nepreparate si cele preparate
• spalarea atenta a recipientelor in care se realizeaza prepararea si pastrarea alimentelor;
• spalarea atenta a mainilor inainte de prepararea alimentelor, inainte de fiecare masa si dupa folosirea toaletei;

Spalati bine fructele si legumele

• evitarea prepararii alimentelor de catre persoane care prezinta o leziune sau infectie (panaritiu) la nivelul mainior/degetelor, in cazul in care acest lucru nu este posibil, asigurarea unui pansament steril care sa izoleze complet leziunea/infectia de exterior;
• spalarea atenta a fructelor, zarzavaturilor si verdeturilor in cazul in care acestea se vor consuma crude;
• pastrarea in conditii de maxima igiena a tuturor suprafetelor destinate prepararii alimentelor;
• asigurarea conditiilor necesare evitarii oricarui contact intre alimentele destinate consumului si insecte sau alte animale;
• folosirea doar a surselor sigure de apa potabila pentru prepararea alimentelor si consumul uman; o atentie deosebita trebuie acordata apei folosite la prepararea alimentelor pentru copii;

Fierbeti bine apa

• fierberea apei este obligatorie in cazul in care exista indoieli asupra calitatii surselor de apa potabila ce sunt folosite pentru consumul uman si prepararea alimentelor;
• evitarea consumarii alimentelor vandute pe strada precum inghetata, prajituri, produse de patiserie, hot-dog, mici, hamburger, etc.;
• fierberea laptelui in cazul in care acesta nu este pasteurizat.

 

Referinte:

1. https://www.healthline.com/health/gastrointestinal-infection
2. https://www.medicalnewstoday.com/articles/gastrointestinal-infection