Hemoragia cerebrala inseamna o sangerare aparuta in creier. Aflati mai multe despre cauzele, simptomele si tratamentul in cazul apoplexiei din materialul urmator.
In caz de hemoragie intracraniana, principalul simptom este paralizia care se intinde de obicei pe jumatate din corp (fata, brate, gambe). Ca urmare a acestui accident, pacientul poate doar arareori sa duca o viata normala, fiind adesea atins de vertij, de reactii emotionale dezechilibrate si de un deficit motor.
Accidentul vascular cerebral este, de asemenea, insotit de dureri de cap (cefalee occipitala). Cand se produce ruptura unui vas sangvin, durerea este foarte puternica. Vederea pacientului poate fi partial sau total afectata de inundarea creierului cu sange (vedere partiala, orbire).
Exista doua cauze ale apoplexiei: arterioscleroza, care poate provoca o tromboza (cheag care obstrueaza o artera a creierului) sau ruptura unui vas sangvin, si hipertensiunea. Apoplexia (asfixierea) cerebrala este mai raspandita in randul persoanelor in varsta.
Hemoragia cerebrala poate fi de mai multe tipuri. Tipul depinde de locatia sangerarii:
Toate tipurile de hemoragie cerebrala pot prezenta un risc grav pentru sanatate.
Accidentul vascular cerebral poate avea un rezultat fatal din cauza importantei leziunilor provocate. In acest caz, moartea survine la putin timp dupa atac.
Succesul tratamentului in caz de apoplexie nu este legat de rapiditatea interventiei, ci de gravitatea accidentului. Odata starea pacientului stabilizata, trebuie evitata recidiva, aplicand, dupa caz, un tratament antihipertensiv sau anticoagulant. Mai mult, trebuie sa se practice o fizioterapie adecvata pentru a ajuta pacientul sa isi revina dupa efectele accidentului.
Cativa factori pot duce la o hemoragie cerebrala. Printre acestia se numara:
Efectele unei hemoragii cerebrale variaza in functie de grupa de varsta. Cele mai mari riscuri de a suferi hemoragii cerebrale le au adultii mai in varsta.
Majoritatea hemoragiilor intracerebrale care apar brusc la copii sunt cauzate de anomalii ale vaselor de sange. Alte cauze posibile includ boli de sange, tumori cerebrale, septicemie sau consumul de alcool sau droguri.
La sugari, o hemoragie cerebrala poate aparea in urma unei leziuni produse la nastere sau femeia a fost lovita in abdomen in timpul sarcinii.
Simptomele si unele dintre optiunile de tratament sunt foarte similare la adulti si copii. Tratamentul la copii depinde de localizarea hemoragiei, precum si de gravitatea cazului.
Accidentul vascular cerebral hemoragic este a cincea cauza de deces in Statele Unite, potrivit Centrului pentru controlul si prevenirea bolilor (CDC).
Hemoragiile sunt mai frecvente la adultii mai in varsta, dar pot aparea si la copii.
Potrivit specialistilor, un accident vascular cerebral hemoragic are loc la aproximativ 1 din 4.000 de nasteri vii. Sunt putin mai frecvente la copiii sub 2 ani.
De obicei, copiii se recupereaza in urma hemoragiilor cerebrale cu rezultate mai bune decat adultii, deoarece creierul copilului este inca in curs de dezvoltare.
O hemoragie cerebrala poate provoca o serie de simptome diferite. Printre aceste simptome se pot numara furnicaturi, slabiciune, amorteala sau paralizie a fetei, bratului sau piciorului. Acest lucru este cel mai probabil sa apara doar pe o parte a corpului.
Simptomele unui AVC hemoragic variaza, in functie de cauza:
Simptomele apar aproape intotdeauna atunci cand persoana este treaza. Simptomele tind sa apara fara avertisment, dar se pot dezvolta treptat. Semnele se agraveaza pe o perioada de 30 pana la 90 de minute. Simptomele pot include:
Cand sunt cauzate de un anevrism rupt, simptomele pot include:
Este esential sa recunoastem rapid aceste simptome pentru a permite inceperea tratamentului cat mai curand posibil.
Daca prezentati anumite simptome ale unei hemoragii cerebrale, un medic va efectua, in primul rand, un examen neurologic. Testele imagistice determina daca s-a produs un accident vascular cerebral ischemic (blocaj) sau un accident vascular cerebral hemoragic (sangerare).
Printre testele de diagnosticare a unei hemoragii cerebrale se poate numara scanarea cu computerul tomograf (CT). Acest test creeaza imagini ale creierului, cu ajutorul carora poate fi confirmata hemoragia cerebrala si, de asemenea, pot fi evaluate alte traume la nivelul capului.
O scanare RMN il poate ajuta pe medic sa observe creierul mai clar pentru a identifica mai bine cauza sangerarii.
O angiograma foloseste tehnologia cu raze X pentru a produce imagini ale fluxului de sange in interiorul unei artere si poate dezvalui orice anomalii ale vaselor de sange in sine, cum ar fi anevrismele sau malformatiile arterelor.
Analizele de sange pot identifica tulburari ale sistemului imunitar, inflamatii si probleme de coagulare a sangelui care pot provoca o hemoragie cerebrala.
Tratamentul in primele trei ore de la debutul simptomelor are, in general, un rezultat mai bun.
Operatia poate ameliora presiunea asupra creierului si poate repara arterele afectate. Anumite medicamente pot ajuta la gestionarea simptomelor, cum ar fi calmantele pentru a usura durerile de cap severe. Medicamentele pot fi necesare pentru a controla tensiunea arteriala. Daca medicul stabileste ca prezentati riscuri pentru convulsii, poate fi necesar sa luati medicamente antiepileptice.
Tratamentul pe termen lung va fi necesar pentru a depasi simptomele cauzate de deteriorarea creierului. In functie de simptome, tratamentul poate include fizioterapie si cursuri de logopedie pentru a ajuta la restabilirea functiei musculare sau imbunatatirea nivelului de comunicare. Terapia ocupationala va poate ajuta sa va recastigati anumite abilitati si independenta, practicand si modificand activitatile de zi cu zi.
Tratamentul de urgenta este crucial in cazul unui accident vascular cerebral hemoragic. Acest tratament se concentreaza pe oprirea sangerarii din creier si reducerea presiunii cauzate de hemoragie.
Medicamentele pot fi utilizate pentru a reduce tensiunea arteriala sau pentru a incetini sangerarea. Daca o persoana sufera un accident vascular cerebral hemoragic in timpul unui tratament cu medicamente care subtiaza sangele, riscul de sangerare excesiva este extrem de mare. Medicamentele pentru combaterea efectului diluantelor sangelui sunt de obicei administrate imediat in timpul tratamentului de urgenta.
Imediat ce accidentul vascular cerebral hemoragic a fost pus sub control de catre echipa medicala, se pot lua masuri suplimentare de tratament. Daca bresa este mica si produce doar o cantitate mica de sangerare si presiune, tratamentul de sustinere poate fi singura forma de ingrijire de care pacientul are nevoie. Aceasta poate include:
Pentru accidentele vasculare cerebrale mai grave poate fi necesara o interventie chirurgicala pentru a repara vasul de sange rupt si pentru a opri hemoragia. Daca accidentul vascular cerebral este cauzat de o malformatie arterio-venoasa, aceasta poate fi indepartata prin intermediul operatiei. Acest lucru nu este intotdeauna posibil si depinde de locatia malformatiei. Operatia poate fi, de asemenea, necesara pentru a ameliora presiunea cauzata de sangerare si umflarea creierului.
Complicatiile pot aparea de multe ori in urma unei hemoragii cerebrale. Sangerarea impiedica celulele nervoase sa comunice cu alte parti ale corpului si sa reia functia normala. Cele mai frecvente complicatii care pot aparea dupa o hemoragie cerebrala sunt problemele de miscare, vorbire sau de memorie.
In functie de localizarea unei hemoragii si de leziunile care apar, unele complicatii pot fi permanente. Acestea pot include:
Aproximativ 30% pana la 60% dintre persoanele care sufera o hemoragie intracerebrala mor. In cazul celor care supravietuiesc suficient de mult pentru a ajunge la spital, de obicei sangerarea se opreste pana sa fie vazuti de un medic. Multe persoane cu anevrisme rupte sau hemoragii subarahnoide nu supravietuiesc suficient de mult pentru a ajunge la spital. Dintre cei care o fac, aproximativ 50% mor in prima luna de tratament. Cu toate acestea, la persoanele cu hemoragii subarahnoidiene aparute din cauza unor malformatii arteriovenoase, riscul de deces este de aproximativ 15%.
Printre cele 25% dintre persoanele care supravietuiesc unei hemoragii intracerebrale, multe experimenteaza o imbunatatire majora a simptomelor, deoarece corpul reabsoarbe in mod natural si treptat sangele coagulat in creier. Printre cei care supravietuiesc unui anevrism hemoragic, aproximativ 50% sufera probleme neurologice pe termen lung. Persoanele care sangereaza in urma unui anevrism sau a unei malformatii arterio-venoase si nu au tratat aceasta problema s-ar putea confrunta cu un nou episod de sangerare. Daca vasul de sange nu este reparat sau indepartat, unul dintre cinci supravietuitori ai hemoragiei subarahnoidiene sangereaza din nou in termen de 14 zile.
Durata recuperarii depinde de gravitatea accidentului vascular cerebral si de intinderea leziunii produse. In functie de nevoile pacientului, se poate opta pentru diferite tipuri de terapie. Optiunile includ terapia fizica, terapia ocupationala sau logopedia. Scopul principal al terapiei este de a restabili cat mai multe functii.
Potrivit Asociatiei Neurochirurgilor din America, aproximativ 1,7 milioane de leziuni cerebrale traumatice apar in fiecare an in S.U.A. Circa 5,3 milioane de persoane raman cu handicap din cauza unei leziuni cerebrale anterioare.
Este important ca oamenii sa evite pe cat posibil traumatismele care pot produce hemoragii cerebrale. Specialistii recomanda sa purtam centurile de siguranta in masini sau casti atunci cand mergem cu bicicletele sau motocicletele pentru a ne proteja capul si creierul.
Persoanele care au suferit o hemoragie cerebrala sau un accident vascular cerebral au un risc de 25% sa se confrunte cu un nou episod in viitor.
O persoana isi poate reduce riscul sau poate sa previna un eveniment cerebrovascular prin modificarea stilului de viata.
Persoanele cu hipertensiune arteriala trebuie sa efectueze controale periodice si sa ia masuri pentru scaderea tensiunii arteriale.
De asemenea, este important sa evitati fumatul, care este un factor de risc semnificativ pentru accident vascular cerebral. Toxinele din tutun afecteaza sistemul cardiovascular si pot duce la acumularea de aterom in artere, ingustandu-le astfel si expunandu-le riscului de accident vascular cerebral.
Persoanele cu diabet trebuie sa se asigure ca mentin nivelul de zahar din sange sub control. Multe persoane cu diabet au, de asemenea, hipertensiune arteriala, colesterol ridicat si pot fi supraponderale, toate acestea fiind factori de risc pentru accidentul vascular cerebral.
Unele dintre cele mai semnificative schimbari care pot ajuta la reducerea riscului de hemoragii cerebrale implica dieta si exercitiile fizice. Oamenii ar trebui sa consume alimente care imbunatatesc sanatatea inimii si a creierului.
Excesul de greutate corporala poate duce la cresterea tensiunii arteriale, diabet, boli de inima si accident vascular cerebral. Oamenii pot incerca sa se miste si sa ramana activi, deoarece activitatea fizica nu numai ca ajuta la modificarea greutatii nedorite, dar poate contribui si la scaderea riscului de accident vascular cerebral.
American Heart Association (AHA) recomanda 150 de minute de exercitii fizice moderate pana la intense in fiecare saptamana.
Referinte:
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…