Fibromul uterin, numit si leiomiom uterin, este o tumora benigna care se dezvolta in stratul muscular al uterului. Se estimeaza ca aproximativ 50% dintre femei prezinta aceasta afectiune. Afla care sunt cauzele fibromului uterin, cum se manifesta si ce tratamente noi exista.
Uterul este un organ in forma de para, alcatuit in special din tesut muscular, situat la nivelul pelvisului feminin intre vezica urinara (in partea anterioara) si rect (in partea posterioara).
Fibromul uterin este o formatiune necanceroasa, care contine celule musculare uterine si tesut conjunctiv fibros si care se dezvolta in stratul muscular al peretelui uterin. Aceasta tumora benigna mai este denumita leiomiom sau miomfibrom, iar boala se numeste fibromatoza uterina.
Incidenta bolii creste continuu pana la menopauza, considerandu-se ca peste jumatate dintre femei ajung sa dezvolte fibrom uterin. Hormonii sexuali feminini, reprezentati de estrogen si progesteron, au un rol determinant in aparitia si cresterea fibromului uterin. De aceea, majoritatea pacientelor cu aceasta boala incep sa aiba simptome in decada a treia si a patra de viata. Dar fibromul poate fi intalnit si la varste extreme: la 20 de ani sau dupa 60-70 de ani.
Rareori se intalneste un singur nodul fibromatos. De obicei, o femeie poate avea mai multi noduli fibromatosi uterini (3-5), iar in cazuri exceptionale exista chiar peste 50-100 de noduli uterini. In acest caz afectiunea poarta numele de polifibromatoza uterina.
Fibroamele apar mult mai frecvent la nivelul corpului uterin decat la nivelul colului uterin. Punctul de plecare al fibroamelor uterine este stratul muscular uterin, acestea fiind fibroame intramurale (aproximativ 40% din cazuri). De aici ele se pot dezvolta fie catre interiorul uterului (fibrom submucos – aproximativ 5%), fie catre exteriorul uterului (fibrom subseros – aproximativ 55%).
Fibromul terin este o tumora benigna. Insa una dintre complicatii poate fi transformarea in tumora maligna (cancerizarea). Acest fenomen este totusi extrem de rar, potrivit unor studii fiind raportat cu o frecventa de 0,01%-0,7%.
Dimensiunile fibroamelor sunt variabile, de la un nodul uterin de un 1 cm pana la dimensiunile unei sarcini de 6-7 luni.
Aparitia si cresterea fibroamelor uterine se afla in stransa legatura cu secretia de estrogeni (hormoni feminini). Ovarele sintetizeaza ciclic estrogen si progesteron in anumite proportii. In cazul in care aceasta ciclicitate este perturbata sau se secreta numai estrogeni, unele cuiburi de celule embrionare din muschiul uterin se dezvolta exagerat si dau nastere uneia sau mai multor tumori benigne, numite leiomioame uterine sau fibroame uterine.
Un astfel de nodul uterin se poate dezvolta in perioada de maxima activitate a ovarelor. Secretia estrogenica in exces este considerata una dintre cauzele principale de aparitie a fibromului uterin. Dupa menopauza, odata cu scaderea secretiei estrogenice, fibroamele uterine nu vor mai creste in dimensiuni, unele dintre ele chiar reducandu-si marimea.
Utilizarea de estrogeni ca terapie de substituie hormonala (pentru diminuarea simptomelor menopauzei) reprezinta un factor de risc pentru fibromatoza uterina dupa 50-60 de ani. Faptul ca dupa menopauza aceste tumori scad in dimensiuni sau chiar dispar (datorita scaderii secretiei de hormoni estrogeni) pledeaza pentru aceasta etiologie hormonala.
Transmiterea ereditara este de asemenea admisa ca factor de risc pentru dezvoltarea fibroamelor uterine.
Se stie ca o femeie care nu a avut copii are un mod particular de imbatranire a uterului si este predispusa la dezvoltarea unui fibrom. In peste 60% cazuri, femeile cu fibromatoza uterina nu au avut copii sau au dat nastere unuia singur. Prezenta fibroamelor uterine este invers proportionala cu paritatea (cu numarul copiilor).
Fibromul uterin poate ascunde o stare de dizarmonie si tristete in familie si posibil in relatia cu un copil. Mai poate arata o stare de neimplinire legata de dorinta femeii de a fi mama sau, daca este mama, legata de modul cum isi indeplineste indatorirea de mama. Fibromul creeaza o masa care poate fi interpretata simbolic ca fiind un “bebelus psihologic”. Orice excrescenta sau crestere a unui tesut care nu este necesar corpului are legatura cu persistenta pentru prea mult timp a unei suparari, iar fibromul indica faptul ca femeia afectata isi intretine supararea, in mod inconstient, de obicei in urma pierderii unui copil. Aceasta pierdere poate fi traita in urma unui avort, dupa o sarcina extrauterina sau dupa ce mama a luat hotararea de a-si lasa copilul intr-un centru de adoptii.
O alta cauza psihologica a aparitiei fibromului uterin o constituie chiar reprimarea dorintei de a fi mama (de a avea un copil) din cauza conditiilor materiale, a ambitiilor sau a obligatiilor profesionale, a dorintei de a avea libertate (pentru a calatori, a se distra etc.), a nesigurantei in casnicie, a instabilitatii (sau a inexistentei) relatiei de cuplu.
Majoritatea fibroamelor uterine sunt asimptomatice, nu determina simptome. Insa in functie de localizare, dimensiunea fibromului si varsta la care apare, pot surveni anumite manifestari. Sunt situatii cand fibromul are dimensiuni ce depasesc marimea unui cap de adult si femeia nu prezinta nici un semn particular, in afara de cresterea in volum a abdomenului. In alte situatii manifestarile sunt mai spectaculoase si ceea ce alarmeaza femeia este hemoragia genitala.
Sangerarea genitala anormala reprezinta cel mai frecvent simptom asociat fibroamelor uterine. Pe masura ce cresc, fibroamele distorsioneaza si largesc cavitatea uterine, crescand suprafata endometrului. De aceea, apar sangerari abundente la menstruatie.
Prelungirea menstruatiei, care normal dureaza dureaza 3-5 zile, poate ajunge la 7-10-12 zile (menoragie). In acest timp, femeia pierde mult mai mult sange ca de obicei (hipermenoree). Aceste pierderi de sange sunt cauzate de ingrosarea mucoasei uterine (endometrul) asociata fibromului si de cresterea cavitatii uterine prin dezvoltarea tumorii. O alta manifestare hemoragica este polimenoreea (menstruatii ce se succced mai frecvent, de obicei, la 15-18 zile ). Metroragia este hemoragia genitala intermitenta, neregulata ca durata si frecventa, incat femeia nu mai stie cand trebuie sa aiba menstruatie.
Pierderile mari de sange se asociaza frecvent cu anemie secundara, uneori destul de severa. Hemoglobina atinge valori foarte scazute. Potrivit statisticilor, anemia apare in 30% din cazuri, indicand necesitatea de operatie pentru fibrom uterin.
Durerea este prezenta la aproximativ o treime dintre pacientele simptomatice. Se manifesta sub forma de durere pelvina si disconfort abdominal, senzatie de apasare in pelvis, durere in timpul actului sexual. Senzatia de greutate pelvina sau de presiune pe organele de vecinatate, vezica sau rect, sunt foarte frecvente. Constipatia si nevoia de a urina des sunt enuntate de paciente. In cazul cresterii rapide a fibromului se observa deformarea peretelui abdominal inferior.
Fibromatoza uterina este asociata frecvent cu infertilitatea, fie femeia nu ramane gravida, fie pierde sarcinile. Sarcina extrauterina si avortul spontan se produc nu atat din cauza tumorii in sine, cat mai ales din pricina dezechilibrului hormonal cu care se asociaza aceasta boala. Prezenta fibroamelor uterine creste riscul avortului spontan pana la aproximativ 40%.
O sarcina poate totusi evolua concomitent cu o fibromatoza uterina uneori chiar pana la termen. Dar odata cu dezvoltarea sarcinii creste in volum si fibromul sau fibroamele, adesea fiind necesara extirparea lor chiar in cursul sarcinii.
Fibromatoza uterina poate afecta sarcina in multiple feluri: greutate redusa a fatului, afectarea placentei, ruperea prematura a membranelor, nastere premature, hemoragie la nastere si posibilitatea nevoii de transfuzii de sange la nastere.
Fibroamele uterine pot fi descoperite de medicul ginecolog in cursul examenului clinic pelvin. Pentru a certifica faptul ca o tumora pelvina este un fibrom uterin pot fi necesare o serie de investigatii imagistice.
Ecografie transabdominala sau transvaginala. Este o metoda neinvaziva de diagnostic, neiradianta si cu acuratete crescuta in caracterizarea fibroamelor uterine. Prin vizualizarea transonica se obtin imagini cu o fidelitate crescuta a uterului si ovarelor.
Histerosalpingografia. Prin aceasta procedura se infecteaza substanta de contrast intrauterin si se efectueaza o radiografie a uterului. Se poate observa modul de distorsionare a cavitatii uterine din cauza fibroamelor. Este foarte utila in infertilitate pentru a vizualiza permeabilitatea trompelor uterine.
Tomografie computerizata pelvina (CT). Aceasta investigatie ofera imagini cu acuratete crescuta ale pelvisului feminin, dar este o metoda cu grad crescut de iradiere.
Rezonanta magnetica nucleara (RMN). Este o metoda foarte sensibila si specifica pentru investigarea patologiei pelvine. Desi este o investigatie scumpa, are marele avantaj de a fi neiradianta si de a oferi detalii precise despre uter, ovare si rect.
Histeroscopia diagnostica. Prin aceasta procedura se introduce prin vagin si colul uterin un telescop, cu ajutorul caruia se vizualizeaza cavitatea intrauterina.
Fibroamele uterine asimptomatice, de dimensiuni reduse, nu necesita operatie, ci doar monitorizare clinica la 6-12 luni. Fibroamele uterine complicate sau cele de dimensiuni mari (egale unei sarcini de 12 saptamani) trebuie tratate fie prin medicatie, fie prin diverse tehnici chirurgicale, in functie de recomandarea medicului.
Pe parcursul ultimilor ani s-au realizat progrese importante in managementul fibromului uterin. Tratamentul fibromului uterin poate fi medicamentos, chirurgical sau, mai nou, prin proceduri minim-invazive de radiologie interventionala cum ar fi embolizarea arterelor uterine.
Tratamentul medical nu poate vindeca fibromul uterin, dar poate fi utilizat ca adjuvant al exciziei chirurgicale. Tratamentul hormonal adresat fibromului uterin poate include tratament antiprogestronic (mifepristone), tratament antiestrogenic si antiprogesteronic (gestrinone) si analogi de GnRH (hormoni hipofizari ce stimuleaza secretia ovariana). Analogii GnRH se administreaza injectabil sau prin spray nazal. Astfel se pot reduce dimensiunile fibromului prin scaderea secretiei de estrogeni.
Aceste tratamente au insa efecte adverse: bufeuri, uscaciune vaginala, demineralizare osoasa. Toate aceste tratamente trebuie atent monitorizate de medicul ginecolog. Ele pot reduce fibromul pe perioada tratamentului, dar dupa oprirea terapiei, fibromul creste din nou la dimensiunile initiale.
Exista mai multe tehnici chirurgicale de extirpare a unui fibrom uterin. Dar inainte de a descrie fiecare operatie este bine sa stiti cand trebuie operat fibromul uterin.
Se opereaza fibroamele care se asociaza cu infertilitate sau avort spontan. De asemenea, fibromul uterin trebuie operat daca se produc hemoragii uterine, dureri sau fenomene de compresiune pe organele de vecinatate.
Rezectia chirurgicala a fibromului uterin, cu pastrarea uterului, se numeste miomectomie. Aceasta operatie de fibrom uterin este indicata in cazul pacientelor care doresc pastrarea fertilitatii. Miomectomia (operatia fibrom uterin) poate fi realizata pe cale histeroscopica, laparoscopica sau pe cale deschisa.
Miomectomia pe cale deschisa se face printr-o incizie la nivelul peretelui abdominal si necesita 4-6 saptamani pentru refacerea post-operatorie. Exista riscul de hemoragii post-operatorii, formare de aderente peritoneale, recidivarea fibroamelor la nivelul uterului restant.
Miomectomia histeroscopica este indicata in fibroame submucoase. Operatia se realizeaza prin vagin si colul uterin, fiind o procedura rezervata medicilor ginecologi.
Miomectomia laparoscopica este indicata in special in fibroame subseroase. Operatia se realizeaza prin incizii mici la nivelul abdomenului. Recuperarea post-operatorie este foarte rapida (7 zile).
Histerectomia – indepartarea uterului – este indicata in cazul pacinetelor cu fibrom uterin care nu doresc mentinerea fertilitatii. Exista 3 cai de realizare a histerectomiei: abdominala, laparoscopic sau transvaginal.
Embolizarea fibromului uterin, supranumita si „operatie fara bisturiu pentru fibrom uterin”, este una dintre metodele cele mai utilizate in prezent. Embolizarea angiografica a arterelor uterine este efectuata de un medic radiolog si implica injectarea unor nanoparticule in vasele de sange care alimenteaza fibromul. Astfel se blocheaza fluxul de sange catre fibrom, iar acesta se opreste din evolutie si se resoarbe.
Aceasta procedura minim-invaziva necesita spitalizare de 1 zi, iar recuperarea este extrem de rapida. Nu exista riscul hemoragiilor si al aderentelor peritoneale. Singura precautie este in cazul femeilor care isi doresc un copil, deoarece diminuarea vascularizatiei uterine poate afecta nefavorabil o viitoare sarcina.
Specialistii in terapii naturale recomanda in caz de fibroame uterine plantele cu tropism genital feminin:
Aceste plante pot fi folosite sub forma de macerat sau sublingual (plantele sunt foarte bine macinate, se tin in gura sub limba, umectate cu apa si apoi se inghit dupa 15-20 minute).
Daca femeia prezinta anemie severa din cauza pierderilor mari de sange se suplimenteaza cu preparate pe baza de catina. Din cicoare si roinita se prepara ceaiuri pentru fibrom uterin.
Regimul Oshawa este foarte eficient in reducerea dimensiunilor acestor fibroame. In acest regim, timp de 10 zile se consuma numai cereale yang (grau, orez, mei si hrisca), sare si apa. Aceste cereale yang se consuma fierte sau coapte si pot fi combinate intre ele dupa imaginatia fiecaruia.
Foarte benefica este o cura cu sucuri si legume pentru purificarea organismului. De preferat pentru aceste cure sunt legumele si/sau fructe yang ca varza alba, andive, praz, ceapa, patrunjel, morcov, mar.
Pentru prevenirea fibroamelor uterine si imbunatatirea sanatatii in general este important sa iti supraveghezi greutatea corporala. Trebuie sa stii ca grasimea corporala in exces influenteaza din punct de vedere hormonal mai ales femeile.
Periodic trebuie sa efectuati o vizita la ginecolog pentru a va asigura ca eventualele semne si simptome nu sunt de natura canceroasa.
Un aspect foarte important pentru sanatatea feminina este activitatea sexuala implinita, caracterizata prin iubire si respect.
Alimentatia are o anumita influenta in aparitia fibromatozei uterine. Pentru a evita fibroamele este important sa limitezi consumul de grasimi saturate si proteine animale. In schimb, creste consumul de proteine vegetale si fibre. O astfel de dieta va putea opri formarea fibroamelor prin scaderea nivelului de estrogen. Unii cercetatori sustin ca hormonii din plante pot contracara nivelurile crescute de estrogen, care favorizeaza aparitia fibroamelor. Acesti hormoni sunt prezenti in fasole, mazare, seminte, cereale integrale precum si in majoritatea fructelor si legumelor.
Miscarea, alungarea stresului, yoga, inotul ar fi bine sa faca parte dintr-un stil de viata sanatos care ajuta nu doar la prevenirea fibroamelor, ci la protejarea sanatatii intregului organism.
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…