Emfizemul pulmonar este un tip de boala pulmonara obstructiva cronica, manifestata prin tuse persistenta si dificultati de respiratie. Aflati din materialul urmator ce este si cum se trateaza un emfizem pulmonar.
Emfizemul este o afectiune pulmonara care provoaca dificultati de respiratie. La persoanele cu emfizem, saculetii cu aer din plamani (denumiti alveole) sunt deteriorati. In timp, peretii interiori ai acestor saculeti cu aer se slabesc si se rup, creand spatii mari cu aer. Acest lucru reduce suprafata plamanilor si, implicit, cantitatea de oxigen care ajunge in fluxul sanguin.
Cand expirati, alveolele deteriorate nu functioneaza corespunzator, iar aerul vechi, folosit, devine prins, nelasandu-i loc de intrare aerului proaspat, bogat in oxigen.
Majoritatea persoanelor cu emfizem pulmonar sufera de bronsita cronica. Bronsita cronica reprezinta inflamatia organelor care transporta aerul catre plamani (bronhiile). Aceasta inflamatie produce, de cele mai multe ori, o tuse persistenta.
Emfizemul si bronsita cronica sunt doua afectiuni care, impreuna, provoaca boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC). Fumatul este cauza principala a BPOC. Tratamentul poate incetini evolutia BPOC, dar nu poate inversa daunele.
Principala cauza a emfizemului este expunerea pe termen lung la substantele iritante prezente in aer, cum ar fi:
Rareori, emfizemul este cauzat de un deficit al unei proteine care protejeaza structurile elastice din plamani. Aceasta forma este ereditara si poarta denumirea de emfizem pulmonar cu deficit de alfa-1 antitripsina (DAAT).
Factorii care cresc riscul de a dezvolta emfizem pulmonar sunt:
Cei mai predispusi sa dezvolte emfizem pulmonar sunt fumatorii de tigari, insa riscul este mare si la fumatorii de trabucuri si pipe. Riscul pentru toate tipurile de fumatori creste odata cu trecerea anilor si cantitatea de tutun consumata.
Desi leziunile pulmonare specifice emfizemului pulmonar se dezvolta treptat, majoritatea persoanelor cu emfizem asociat fumatului incep sa prezinte simptome ale bolii intre 40 si 60 de ani.
Fumatorii pasivi sunt cei care inspira fara sa-si doreasca fumul emanat de tigara, pipa sau trabucul altcuiva. Fumatul pasiv creste riscul de emfizem pulmonar.
Persoanele care inspira fum din anumite substante chimice sau praf din cereale, bumbac, lemn sau produse miniere prezinta un mare risc sa dezvolte emfizem. Acest risc este si mai mare daca aceste persoane sunt fumatoare.
Riscul de emfizem creste la cei care inspira poluanti interiori, cum ar fi vaporii emanati in urma incalzirii combustibilului, precum si poluantii exteriori – de exemplu, noxele emanate pe teava de esapament a masinii.
Doua dintre simptomele cheie ale emfizemului sunt respiratia grea (dispnee) si tusea cronica. Acestea apar in stadiile incipiente. O persoana care se confrunta cu dispnee nu poate sa respire in mod adecvat.
Acest lucru poate aparea, la inceput, doar in timpul efortului fizic, dar pe masura ce boala progreseaza, poate sa apara si in timpul repausului.
Emfizemul si bronhopneumopatia obstructiva cronica (BPOC) se dezvolta de-a lungul mai multor ani.
In etapele ulterioare, persoana poate acuza:
Alte afectiuni impartasesc multe dintre simptomele emfizemului si BPOC, de aceea este important sa solicitati sfaturi medicale.
Emfizemul este un tip de boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC) si poate fi clasificat in mai multe tipuri, in functie zona plamanilor care este afectata.
Tipurile de emfizem pulmonar sunt:
Consultati medicul daca aveti probleme inexplicabile de respiratie de cateva luni, mai ales daca se agraveaza sau daca afecteaza activitatile zilnice. Nu le ignorati spunandu-va ca au aparut pentru ca ati imbatranit sau pentru ca nu sunteti in forma. Solicitati asistenta medicala imediata daca:
Pentru a stabili daca sufera de emfizem pulmonar, medicul il va intreba pe pacient ce istoric medical are, iar apoi, va efectua o examinare fizica. In plus, medicul poate recomanda o varietate de teste.
O radiografie toracica poate ajuta la confirmarea unui diagnostic de emfizem avansat si poate exclude alte cauze ale respiratiei dificile. In acelasi timp, insa, radiografia toracica poate arata, de asemenea, aspecte normale chiar daca pacientul are emfizem.
Scanarea cu computer tomograf (tomografia computerizata sau CT) combina imagini obtinute cu ajutorul razelor X din mai multe directii diferite pentru a reproduce imagini transversale ale organelor interne. Scanarile CT pot fi utile pentru detectarea si diagnosticarea emfizemului. De asemenea, persoanele candidate pentru o interventie chirurgicala pulmonara ar putea efectua o tomografie computerizata inainte de procedura.
Medicul poate recomanda prelevarea unei probe de sange dintr-o artera pentru a fi testat. Acest lucru este necesar pentru a determina cat de bine transfera plamanii oxigenul si elimina dioxidul de carbon din fluxul sanguin.
Aceste teste neinvazive masoara cat de mult aer poate fi cuprins de plamani si cat de bine curge aerul in si in afara plamanilor. De asemenea, pot masura cat de bine transfera plamanii oxigen catre fluxul sanguin. Unul dintre cele mai frecvente teste este spirometria, care foloseste un instrument simplu numit spirometru, in care pacientul este pus sa sufle.
Stadiile emfizemului au fost descrise de Initiativa Globala pentru Bolile Pulmonare Obstructive Cronice (GOLD).
Etapele se bazeaza pe volumul de aer expirat (suflat) intr-o secunda (FEV1).
Stadializarea ajuta la descrierea starii, insa nu pot prezice speranta de viata a unei persoane. Medicii pot efectua teste pentru a afla mai multe despre cat de grava este starea pacientului.
Tratamentul pentru BPOC si emfizem pulmonar urmareste stabilizarea afectiunii si prevenirea complicatiilor prin utilizarea de medicamente si terapie de sustinere. Terapia de sprijin include oxigenoterapia si ajutor in vederea renuntarii la fumat.
Principalul tip de medicamente utilizate pentru BPOC si emfizem sunt bronhodilatatoarele inhalate pentru ameliorarea simptomelor. Acestea ajuta prin relaxarea si deschiderea pasajelor aeriene din plamani. Bronhodilatatoarele administrate sunt urmatoarele:
Aceste medicamente sunt la fel de eficiente atunci cand sunt utilizate in mod regulat pentru a imbunatati functia pulmonara si pentru a creste capacitatea de efectuare a exercitiilor fizice. Exista medicamente cu actiune scurta si cu actiune lunga si acestea pot fi combinate. Alegerea acestora depinde de factori, preferinte si simptome individuale. Printre exemple se numara albuterol, formoterol, indacaterol si salmeterol.
De asemenea, de mare ajutor pot fi si medicamentele cu corticosteroizi, cum ar fi fluticazona. Steroizii sunt inhalati sub forma de spray cu aerosoli. Acestea pot ajuta la ameliorarea simptomelor emfizemului asociate astmului si bronsitei.
Corticosteroizii sunt de mare ajutor in cazul persoanelor cu simptome slab controlate, care sufera in mod regulat crize, in ciuda folosirii unui bronhodilatator. La pacientii care continua sa fumeze, corticosteroizii nu modifica evolutia bolii, dar pot ameliora simptomele. De asemenea, pot imbunatati functia pulmonara pe termen scurt la unii pacienti.
Folositi alaturi de bronhodilatatoare, acestia pot reduce frecventa crizelor. Cu toate acestea, exista un risc pe termen lung de reactii adverse, cum ar fi osteoporoza si instalarea cataractei.
Pe masura ce emfizemul se agraveaza si functia respiratorie scade, respiratia independenta devine tot mai dificila.
Oxigenoterapia asigura patrunderea oxigenului in plamani. Oxigenul poate fi administrat folosind o serie de dispozitive, unele dintre ele pentru uz casnic.
Printre variantele disponibile se numara concentratoare de oxigen actionate electric, sisteme de oxigen lichid sau butelii de gaz comprimat, in functie de necesitati si de cat timp petrece pacientul in aer liber sau acasa.
Oxigenoterapia poate fi administrata 24 de ore pe timp de zi sau 12 ore in timpul noptii. Acest tip de terapie prelungeste viata persoanelor cu BPOC avansata si emfizem.
Saturatia de oxigen a pacientilor va fi monitorizata pentru pentru a preveni toxicitatea oxigenului.
Persoanele cu emfizem pulmonar sever sunt supuse uneori unei interventii chirurgicale pentru a reduce volumul pulmonar sau pentru a efectua un transplant pulmonar. Operatia de reducere a volumului pulmonar inlatura micile parti de tesut pulmonar deteriorat, emfizematos.
Aceasta procedura are rolul de a imbunatati reculul pulmonar si functia diafragmei. In cazuri grave, operatia poate imbunatati functia pulmonara, toleranta la miscare fizica si calitatea vietii.
Transplantul de plaman imbunatateste calitatea vietii, dar nu si speranta de viata pentru persoanele cu emfizem sever.
Terapia medicamentoasa pe tot parcursul vietii este necesara pentru a impiedica sistemul imunitar sa respinga noul tesut. In functie de necesitati, unul sau ambii plamani pot fi transplantati.
Complicatiile pot fi gestionate cu ajutorul medicamentelor si oxigenoterapiei. Antibioticele pot fi administrate in cazurile de infectie bacteriana. Majoritatea crizelor sunt tratate cu corticosteroizi (cum ar fi prednisonul) si oxigenoterapie. Medicamentele opioide pot ameliora tusea severa si durerile.
Reabilitarea pulmonara este un program de ingrijire pentru persoanele cu emfizem. Prin intermediul acesteia, pacientii isi pot imbunatati stilul de viata prin renuntarea la fumat, adoptarea unei diete sanatoase si prin miscare. Consumul de apa in cantitati mai mari poate ajuta la mentinerea cailor respiratorii libere prin inlaturarea mucusului.
Iarna, evitarea aerului rece poate preveni spasmele musculare. Evolutia generala a bolii poate sa nu se modifice prin intermediul acestor schimbari, insa ele ii pot ajuta pe oameni sa duca o viata mai buna. Un exercitiu care poate imbunatati respiratia este respiratia profunda.
Persoanele care incep tratamentul la timp si care isi schimba modul de viata, in special prin renuntarea la fumat, au sanse mari sa duca o viata normala.
Suplimentele cu vitamina D sunt benefice pentru ca deficitul de vitamina D poate creste inflamatia cailor respiratorii si poate reduce capacitatea organismului de a elimina bacteriile.
Co-enzima Q10 (CoQ10) si creatina sunt substante chimice naturale care sunt implicate in furnizarea de energie celulelor organismului.
De asemenea, oamenii pot folosi uleiuri esentiale pentru a deschide caile respiratorii si pentru a elimina mucusul din plamani.
Persoanele care sufera de emfizem pulmonar pot sa dezvolte anumite complicatii, de-a lungul timpului:
Un plaman colabat (pneumotorax) poate pune in pericol viata persoanele care sufera de emfizem sever, deoarece functia plamanilor lor este deja extrem de compromisa. Cu toate ca se intampla rar, aceasta complicatie este grava atunci cand apare.
Emfizemul poate creste presiunea in arterele care fac legatura intre inima si plamani. Acest lucru poate provoca o afectiune numita cord pulmonar, in care o sectiune a inimii se extinde si se slabeste.
Unele persoane cu emfizem dezvolta cavitati in plamani, numite bule. Pot fi mari cat o jumatate de plaman. Pe langa reducerea cantitatii de spatiu disponibil pentru extinderea plamanilor, bulele gigantice pot creste riscul de pneumotorax.
Pentru a preveni emfizemul, nu fumati si evitati fumatul pasiv. Purtati o masca pentru a va proteja plamanii daca lucrati cu vapori chimici sau praf.
Referinte:
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…