Dopamina – ce este si ce rol are in organism

Dopamina este neurotransmitatorul implicat in starea de bine, dar si in alte procese importante precum motivatia, invatarea, atentia, miscarea sau raspunsurile emotionale. Dopamina este de asemenea implicata in dependente, fiind in acelasi timp si motivul pentru care ajungem sa petrecem atat de mult timp pe retelele de socializare. Informatii pe larg despre acest neurotransmitator aflati din acest articol.

Cuprins:

1. Ce este dopamina?
2. Rolul dopaminei in organism
3. Deficitul si excesul de dopamina – consecinte
4. Cum poate fi stimulata dopamina?
5. Dopamina si dependenta

Ce este dopamina?

Dopamina este un neurotransmitator care joaca un rol important in organism si la nivelul creierului. Mai este cunoscut si ca neurotransmitatorul starii de bine. Se elibereaza in creier atunci cand mancam ceva de care ne-a fost pofta, in timpul actului sexual, dupa ce facem sport, cand avem interactiuni sociale pozitive, contribuind la senzatiile de placere si de satisfactie.

Este un neurotransmitator, ceea ce inseamna ca functioneaza ca un „mesager” chimic intre celulele cerebrale, activand receptorii dopaminei. Este implicat in sistemul de recompensa de la nivelul creierului, ceea ce inseamna ca ne recompenseaza pentru comportamentele placute si ne motiveaza sa le repetam.

Datorita acestui neurotransmitator, simtim placere, satisfactie sau motivatie. De exemplu, cand ne simtim bine ca am realizat ceva e pentru ca nivelul de dopamina din creier creste. Dopamina este implicata si in miscarea corpului, dispozitie, somn, invatare, concentrare, memorie.

In anul 2000, Arvid Carlsson, specialist in farmacologie si neurostiinte, a castigat premiul Nobel pentru cercetarile sale asupra dopaminei. El a aratat cat este de important acest neurotransmitator in functionarea creierului si cat de mult este implicata dopamina in sistemul motor. Iar atunci cand creierul nu mai reuseste sa produca suficienta dopamina, poate aparea boala Parkinson. De altfel, tratametul principal in aceasta afectiune consta in administrarea de L-dopa, care stimuleaza productia de dopamina.

Alte boli si afectiuni in care acest neurotransmitator este implicat includ: hipotiroidismul congenital, boala Alzheimer, adictiile, depresia, mancatul compulsiv, schizofrenia, ADHD.

Rolul dopaminei in organism

Productia dopaminei are loc in doua faze: in prima faza, are loc metabolizarea tirozinei intr-o substanta numita „dopa”, apoi in dopamina.

Dopamina este implicata in multe dintre activitatile noastre zilnice; de la cum ne miscam sau ce mancam, pana la modul in care invatam sau in care devenim dependenti (de substante sau activitati). Acest neurotransmitator este considerat o parte importanta a ceea ce ne face umani, pentru ca ne ajuta sa gandim, sa planificam, sa ne concentram, sa gasim lucrurile interesante, sa ramanem motivati pe obiectivele pe care ni le-am propus.

Circuitul de recompensa al dopaminei

Productia de dopamina creeaza un sistem de recompensa la nivelul creierului. Atunci cand facem o actiune foarte placuta, acest circuit o inregistreaza ca fiind importanta si ii „spune” creierului sa o mai repete, fie ca e vorba despre o mancare foarte buna, de a verifica Instagramul sau a consuma droguri.

Caile dopaminergice si rolul lor

Dopamina este implicata in functionarea fiziologica si neurologica a organismului uman. Functiile acestui neurotransmitator depind de zonele cerebrale in care este produs acest neurotransmitator.

La nivelul creierului exista 4 cai dopaminergice principale, respectiv conexiuni intre diferitele zone cerebrale, prin intermediul carora sunt transmise mesajele chimice. Aceste cai dopaminergice sunt responsabile pentru eliberarea dopaminei in diferite parti ale creierului, influentand activitatea acestor zone cerebrale:

• calea dopaminergica mezo-corticala – implicata in procese precum: gandirea, memoria, atentia, comportamentele emotionale si invatarea;
• calea dopaminergica nigro-striata – responsabila de miscare si stimulii senzoriali;
• calea dopaminergica mezo-limbica – implicata in cautarea de comportamente care ofera placere si recompensa, adictii, emotii, perceptii;
• calea dopaminergica tubero-infundibulara – regleaza eliberarea prolactinei, un hormon necesar in productia de lapte.

Primele trei cai dopaminergice (calea dopaminergica mezo-corticala; calea dopaminergica nigro-striata; calea dopaminergica mezo-limbica) sunt considerate cai ale recompensei. S-a observat ca in cazurile de adictii, acestea sunt disfunctionale. Toate aceste trei cai dopaminergice se activeaza atunci cand anticipam sau experimentam comportamente sau evenimente recompensatoare. Rolul lor e de a face mai puternica asocierea dintre un anumit stimul sau secvente de comportamente si senzatia/starea de bine care le urmeaza. De aceea, cand ajungem sa asociem o anumita activitate cu placerea, simpla anticipare a acelei activitati poate fi suficienta pentru cresterea nivelului de dopamina.

Dopamina nu actioneaza singura, ci actioneaza alaturi de alti neurotransmitatori si hormoni, precum serotonina si adrenalina.

Deficitul si excesul de dopamina – consecinte

Dezechilibrul in ceea ce priveste nivelul de dopamina poate aparea atat ca un deficit de dopamina, cat si ca un exces. Oamenii de stiinta care studiaza tulburarile neurologice si psihiatrice au incercat sa afle nu doar cum functioneaza dopamina, dar si cum nivelurile ei prea scazute sau prea ridicate ar putea duce la modificari comportamentale sau la tulburari.

Consecintele nivelului scazut de dopamina

Nivelul scazut al acestui neurotransmitator poate fi resimtit prin:

• afectarea dispozitiei;
• dificultati de concentrare a atentiei;
• scaderea entuziasmului si motivatiei;
• dificultati de coordonare a miscarilor.

In cazul unui nivel prea scazut de dopamina, persoanele pot fi mai putin motivate si entuziasmate de a face anumite lucruri; din nevoia de a cauta placere, pot deveni mult mai predispuse la adictii.

Nivelurile scazute de dopamina sunt asociate si cu tulburari psihiatrice, precum depresia, schizofrenia sau psihozele.

Consecintele excesului de dopamina

O crestere foarte mare a nivelului de dopamina se poate trai ca o perioada temporara de euforie.

Un nivel prea mare al acestui neurotransmitator sau un dezechilibru, in sensul de o concentrare prea mare de dopamina in anumite zone cerebrale si prea putina in altele, poate fi asociat cu o competitivitate si o agresivitate mai accentuate si in general cu un mai slab control al impulsurilor.

Persoanele cu niveluri ridicate de dopamina, fie din cauza temperamentului, fie din cauza unor modificari chimice la nivel cerebral, au tendinta de a cauta „senzatiile tari”. De asemenea, in unele cazuri excesul de dopamina poate fi implicat in afectiuni precum ADHD, mancatul compulsiv sau adictiile.

Cum poate fi stimulata dopamina?

In mod natural, acest neurotransmitator poate fi stimulat in primul rand prin grija fata de sine; aceasta include:

• somnul adecvat si o igiena buna a somnului; in caz contrar, privarea de somn are un efect drastic asupra dopaminei;
• o alimentatie sanatoasa, cu evitatea alimentelor procesate, zaharului in exces, grasimilor;
• activitatea fizica realizata in fiecare zi;
• reducerea stresului zilnic, la care pot contribui exercitiile de respiratie si de relaxare.

Studii recente din domeniul neurostiintelor au aratat ca si stimulii sociali pozitivi stimuleaza o eliberare in creier a dopaminei. Astfel de stimuli sociali pozitivi includ: chipuri umane zambitoare, recunoasterea si aprecierea noastra de catre ceilalti, mesajele pozitive primite de la cei dragi etc.

Dopamina si dependentele

Fiind un neurotransmitator cu un rol important in controlul placerii si recompensei, dopamina este implicata si in aparitia adictiilor, fie ca vorbim de droguri, alcool, mancare sau diverse activitati.

Atunci cand simtim nevoia de si mai multa dopamina, stimulata de activitatile care ne fac placere, tendinta este de a le face tot mai des. In scurt timp poate aparea toleranta, ceea ce inseamna ca persoana in cauza are nevoie de tot mai mult din acea activitate sau substanta pentru a obtine aceeasi satisfactie.

In cazul unor substante, precum cocaina, nicotina sau heroina, cresterea nivelului de dopamina este uriasa. Iar senzatia de bine, de euforie dupa consumul acestora este cauzata, partial, de acest nivel ridicat al dopaminei. Tot acest neurotransmitator este responsabil pentru faptul ca persoanele vor apela din nou la aceste droguri, chiar daca stiu ca sunt periculoase pentru sanatatea lor.

Desi dopamina a fost foarte mult studiata, inca mai sunt necesare studii pentru a afla modul in care functioneaza si cum interactioneaza cu alti neurotransmitatori si hormoni.

Referinte:

(1) Dopamine – https://www.healthdirect.gov.au/dopamine
(2) How Does Dopamine Affect the Body? – https://www.healthline.com/health/dopamine-effects
(3) Explainer: What is dopamine? – https://www.sciencenewsforstudents.org/article/explainer-what-dopamine
(4) Dopamine – https://www.psychologytoday.com/intl/basics/dopamine
(5) Dopamine, Smartphones & You: A battle for your time – http://sitn.hms.harvard.edu/flash/2018/dopamine-smartphones-battle-time/