Distrofia simpatica reflexa (sindrom dureros) – cauze, simptome, tratament

Distrofia simpatica reflexa (DSR) este o afectiune care provoaca durere de lunga durata, de obicei in brat sau picior. Apare dupa o accidentare, accident vascular cerebral sau chiar atac de cord. Aflati mai multe despre acest sindrom dureros din materialul urmator.

Cuprins:

  1. Ce este distrofia simpatica reflexa?
  2. Cauze si factori de risc
  3. Cum se manifesta distrofia simpatica reflexa?
  4. Diagnostic
  5. Tratament
  6. Prevenire

Ce este distrofia simpatica reflexa?

Distrofia simpatica reflexa (DSR) este o tulburare a sistemului nervos care afecteaza reglarea durerii. Mai nou, medicii denumesc DSR drept ” sindrom de durere regionala complex de tip 1”, ” sindrom dureros” sau ”sindrom de durere regionala complex (SDRC) 1.”

Persoanele cu distrofie simpatica reflexa resimt dureri excesive, de obicei la membre sau extremitati. De asemenea, aceste persoane pot suferi modificari ale temperaturii corpului, transpiratii neobisnuite, reducerea capacitatii de miscare si alte simptome.

Cauze si factori de risc

DSR, sau SDRC 1, este o tulburare care afecteaza reglarea durerii in nervii sistemului nervos central si simpatic. Sistemul nervos central controleaza majoritatea functiilor creierului si ale corpului. Sistemul nervos simpatic este responsabil cu reactiile rapide si involuntare la durere sau stres.

Persoanele cu SDRC 1 resimt de obicei dureri la extremitati, cum ar fi degetele de la maini si de la picioare. Exista si un al doilea tip de SDRC, numit SDRC 2. SDRC 1 nu este provocat de un traumatism produs la nivelul nervilor afectati. In schimb, SDRC 2 apare ca rezultat direct al traumatismelor. Desi cauzele SDRC 1 si SDRC 2 sunt diferite, tulburarile au aceleasi caracteristici. Prin urmare, medicii pot distinge cu greu cele doua forme.

DSR apare atunci cand sistemul nervos simpatic si sistemul imunitar au probleme de functionare din cauza leziunilor nervoase. Nervul deteriorat da rateuri, trimitand creierului semnale de durere excesiva din zona afectata.

Infectii, fracturi sau amputatii, printre cauze

Potrivit specialistilor americani, 90 la suta dintre persoanele cu distrofie simpatica reflexa trebuie sa-si revizuiasca istoricul medical pentru a afla cauza afectiunii. Distrofia simpatica reflexa poate fi provocata de mai multe conditii si factori, de exemplu:

De asemenea, o persoana poate dezvolta distrofie simpatica reflexa fara sa aiba o afectiune medicala. In acest caz, medicul este nevoit sa descopere cauza DSR.

Factori de risc

Riscul de a dezvolta distrofie simpatica reflexa este mai mare daca persoana:

  • are varsta cuprinsa intre 40 si 60 de ani;
  • este de sex feminin;
  • are alte afectiuni inflamatorii sau autoimune.

Cum se manifesta distrofia simpatica reflexa?

Cele mai importante doua caracteristici ale CRPS 1 sunt alodinia si hiperalgezia. Alodinia corespunde unei perceptii dureroase provocata de un stimul care nu exista. De exemplu, o persoana cu alodinie poate resimti durere chiar si in urma unei atingeri usoare. Medicul poate verifica acest lucru doar atingand usor pielea persoanei cu o bucata de tampon.

Hiperalgezia se manifesta printr-o sensibilitate crescuta la stimuli durerosi. Un raspuns excesiv la durere ar putea indica hiperalgezie.

Persoanele cu SDRC 1 pot avea, de asemenea, disfunctii ale glandelor sudoripare si ale vaselor de sange. Aceste probleme pot avea ca rezultat:

  • modificari ale temperaturii corpului;
  • transpiratie neobisnuita;
  • modificari ale culorii pielii;
  • modificari in cresterea si supravietuirea celulelor care regenereaza parul, pielea si unghiile.

In cazul unor persoane, efectele se raspandesc si catre alte sisteme ale corpului.

Sistemul digestiv

Sistemele cardiovascular si respirator

  • contractii incontrolabile ale muschilor peretelui toracic
  • dureri in piept
  • scurtarea respiratiei
  • lesin

Sistemul urinar

Sistemul endocrin

  • un nivel scazut al cortizolului
  • niveluri scazute ale hormonilor tiroidieni

Sistem nervos

  • probleme de memorie

Altele

  • tulburari de somn
  • nivel scazut de energie
  • slabiciune
  • capacitate redusa de miscare in extremitatile afectate

Diagnostic

Diagnosticarea distrofiei simpatice reflexe poate fi dificila. Acest lucru se intampla din cauza faptului ca DSR impartaseste multe simptome cu ale altor afectiuni, cum ar fi:

Medicii folosesc criteriile de la Budapesta pentru a diagnostica distrofia simpatica reflexa. Pentru a indeplini aceste criterii, o persoana trebuie sa aiba fie alodinie, fie hiperalgezie, plus cel putin un simptom dintre cele aflate in urmatoarele categorii:

Simptome senzoriale

Acestea reprezinta, mai exact, simturile fizice. Un exemplu este sensibilitatea excesiva a pielii.

Simptome vasomotorii

Aici sunt incluse constrictia sau dilatarea vaselor de sange. Printre exemple se numara temperatura neobisnuita a corpului sau modificarea culorii pielii.

Simptome sudomotorii sau edem

Simptomele sudomotorii apar in urma stimularii glandelor sudoripare. Principalul simptom al edemului este umflarea.

Simptome motorii sau trofice

Simptomele motorii afecteaza miscarea, in timp ce simptomele trofice influenteaza hormonii. Acestea pot afecta, de exemplu, cresterea parului.

Tratament

Tratamentul precoce este absolut esential pentru a opri agravarea sau raspandirea distrofiei simpatice reflexe. Cu toate acestea, tratamentul precoce poate fi dificil daca este nevoie de timp pentru a diagnostica afectiunea.

Tratamentele pentru distrofia simpatica reflexa variaza. Exista o serie de interventii si medicamente care pot ajuta la ameliorarea si tratarea simptomelor. Pacientii pot opta, de asemenea, pentru kinetoterapie si psihoterapie pentru a reduce efectele afectiunii. Unii oameni ar putea sa descopere ca starea lor se imbunatateste semnificativ odata cu tratamentul, insa vor fi nevoiti sa invete cum sa-si gestioneze simptomele.

Proceduri medicale

Principalele tipuri de interventii pentru tratarea simptomelor de distrofie simpatica reflexa sunt:

  • stimularea electrica transcutanata nervoasa (TENS);
  • terapia biofeedback, prin care pacientul invata cum sa-si modifice sau sa-si controleze reactiile fiziologice ale organismului prin schimbarea gandurilor, emotiilor sau comportamentului;
  • stimularea maduvei spinarii;
  • simpatectomie, chimica sau chirurgicala, prin care sunt distrusi o parte din nervii simpatici;
  • stimularea profunda a creierului;
  • implantarea de pompe intratecale (la nivelul coloanei vertebrale);
  • electroacupunctura.

Medicamente

Exista o multime de medicamente care trateaza distrofia simpatica reflexa, de la analgezice eliberate fara reteta si creme topice (aplicate pe piele), pana la medicamente prescrise de doctor. Printre aceste medicamente se numara:

  • anticonvulsivantele
  • antidepresivele
  • beta-blocantele
  • benzodiazepinele
  • bifosfonatii
  • guanetidina
  • stabilizatorii de membrana
  • relaxante musculare
  • medicamentele antiinflamatoare nonsteroidiene
  • opioidele
  • steroizii sistemici
  • anestezicele
  • vasodilatatoarele.

Terapii

Terapia fizica il poate ajuta pe pacient sa-si recapete capacitatea de miscare a membrului afectat. Acest tip de terapie are rolul de a continua miscarea membrului afectat pentru a-si pastra abilitatile. De asemenea, kinetoterapia imbunatateste fluxul de sange si reduce simptomele legate de problemele de circulatie. Pentru a-si ameliora simptomele, pacientul trebuie sa faca fizioterapie in mod constant.

In plus, persoanele care sufera de DSR ar putea fi nevoite sa apeleze la serviciile unui specialist in psihoterapie. Unii oameni pot dezvolta o afectiune psihica din cauza durerilor cronice cauzate de distrofia simpatica reflexa. Pentru a-si pastra sanatatea mentala, se recomanda ca pacientii cu DSR sa inceapa sedintele de psihoterapie.

De asemenea, terapiile alternative complementare, cum ar fi acupunctura sau metodele de relaxare, pot ajuta la tratarea distrofiei simpatice reflexe.

Prevenire

Potrivit unor cercetari, distrofia simpatica reflexa a fost prevenita doar in anumite cazuri. Cu toate acestea, nu exista dovezi concludente conform carora o persoana poate evita complet aceasta tulburare.

Persoanele care au suferit un accident vascular cerebral trebuie mobilizate curand dupa AVC pentru a evita dezvoltarea distrofiei simpatice reflexe. Daca aveti grija de o persoana apropiata care a suferit un accident vascular cerebral, ajutati-o sa se ridice si sa se plimbe. Aceasta miscare poate fi extrem de utila si pentru persoanele care au suferit infarct.

De asemenea, cei care au suferit o fractura trebuie sa ia zilnic vitamina C pentru a reduce riscurile de a dezvolta distrofie simpatica reflexa.

 

Referinte:

  1. https://www.healthline.com/health/reflex-sympathetic-dystrophy
  2. https://www.medicalnewstoday.com/articles/327366
  3. https://www.webmd.com/brain/what-is-reflex-sympathetic-dystrophy-syndrome#1
Andrei Radu

Andrei Radu este licentiat in jurnalism, iar din 2006 lucreaza cu spor in presa, marea lui pasiune. A debutat ca reporter la departamentul de Sport al Antenei 1, evoluand ulterior ca redactor la Antena 1 si GSP TV. A mai facut parte din echipa editoriala a celor de la 6TV si revista Zile si Nopti.

Articole recente

Turmeric latte – ce beneficii poate avea?

Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…

11 luni in urma

Sosul de mere – beneficii si utilizari

Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…

11 luni in urma

Dermatilomania – cauze, simptome, tratament

Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…

11 luni in urma

Steatoree – cauze, simptome, tratament

Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…

11 luni in urma

8 Mituri despre sindromul de colon iritabil

Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…

11 luni in urma

8 Solutii pentru a ameliora disconfortul dat de hemoroizi

Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…

11 luni in urma