Degeraturi – simptome, masuri de prim ajutor si preventie

Odata cu vremea rece, creste si riscul de hipotermie si degeraturi. Iata cum apar degeraturile, care sunt factorii de risc, simptomele asociate in functie de stadiu si ce includ metodele de prim ajutor, de tratament si preventie.

Cuprins:

1. Ce sunt degeraturile?
2. Cauzele degeraturilor
3. Semne si simptome
4. Hipotermia si degeraturile
5. Tipuri de degeraturi
6. Complicatii
7. Tratarea degeraturilor
8. Degeraturi la copii
9. Prevenirea degeraturilor

Ce sunt degeraturile?

Degeraturile sunt leziuni care apar cand pielea si tesutul de sub piele sunt expuse la frig extrem si ingheata. Apar de obicei la maini, picioare, obraji, barbie, nas si urechi. Pielea devine alba sau albastra purpurie la culoare si se simte rece. Trebuie initiat tratament la timp, altfel se pot produce daune permanente. Degeraturile sunt printre cele mai frecvente afectiuni in sezonul rece.

Cauzele degeraturilor

Degeraturile sunt cauzate de expunerea directa la frig extrem, iar pielea expusa ingheata temporar.

Ce provoaca degeraturile? Cand ne este frig, vasele de sange se contracta, devenind mai inguste pentru a devia fluxul de sange in extremitati, cum ar fi degetele de la maini si degetele de la picioare. Asta ne ajuta sa ne mentinem temperatura centrala a corpului. In timp, lipsa fluxului de sange in aceste zone poate provoca deteriorarea pielii si a tesuturilor din apropiere.

Factori de risc

Anumite grupuri de persoane prezinta un risc mai mare de degeraturi decat altele, si printre acestea se numara:

• sportivii de iarna si la altitudine mare, de ex. alpinisti si schiori;
• persoane blocate in conditii de vreme extrem de rece;
• soldati, persoane din echipaje ale Salvamont sau muncitori care lucreaza in medii reci;
• persoane expuse la temperaturi reci insotite de vant puternic;
• persoane fara adapost;
• copii si varstnici;
• persoane afectate de boala vasculara periferica sau diabet, care prezinta scaderea fluxului de sange la extremitati;
• persoanele care iau anumite medicamente care restrictioneaza vasele de sange, de ex. beta-blocante;
• persoane care fumeaza foarte mult sau consuma alcool in cantitati mari – restrictioneaza fluxul de sange.

Alti factori de risc includ:

• imbracaminte necorespunzatoare in vremea rece;
• timpul prelungit expus in frig;
• umezirea hainelor sau a pielii in timpul expunerii la frig;
• istoric de degeraturi.

Semne si simptome

Semnele si simptomele degeraturilor, in ordinea in care apar, includ:

• la inceput, pielea devine rece si apar intepaturi si furnicaturi;
• amorteala;
• piele rosie, alba, apoi albastra sau cenusie;
• piele dura cu aspect ceros;
• blistere dupa reincalzire (in cazuri grave).

Degeraturile apar in general la degetele de la maini si picioare, si alte zone ca nas, urechi, obraji sau barbie. Pentru ca provoaca amorteala, e posibil sa nu va dati seama ca aveti degeraturi.

Hipotermia si degeraturile

Degeraturile severe sunt adesea asociate cu hipotermia, care apare atunci cand temperatura corpului unei persoane scade sub 35 °C. Simptomele initiale pot include:

• tremuraturi constante;
• oboseala si lipsa de energie;
• piele rece si palida;
• respiratie rapida (hiperventilatie).

O persoana cu hipotermie severa poate fi inconstienta si poate avea respiratie superficiala si un puls slab. Degeraturile si hipotermia sunt doua pericole reale din cauza expunerii la frig. In afara de expunerea la frig, factorii de risc pentru degeraturi si hipotermie includ consumul de alcool.

Degeraturi vs Hipotermie

	Definitie	SIMPTOME
DEGERATURI	= inghetarea unei parti specifice a corpului, ca degetele de la maini sau de la picioare.	piele tare, ferma si ceroasa; amorteala; dureri ale pielii, inrosire sau piele palida.
HIPOTERMIE	= cand temperatura organismului scade extrem de mult.	tremuraturi intense; ameteli, confuzie, oboseala; lipsa coordonarii si probleme de vorbire; probleme de respiratie.

Tipuri de degeraturi

Degeraturi de gradul I

• prima etapa a degeraturilor – degeraturi superficiale care nu produc daune permanente;
• pielea este foarte rece, palida si apare amorteala;
• senzatie de furnicaturi si intepaturi;
• afecteaza numai suprafata pielii;
• pielea poate dezvolta pete albe sau galbene;
• o zona a pielii cu degeraturi de gradul I isi poate pierde sensibilitatea la caldura si la rece pentru o perioada scurta;
• tesutul de sub piele este pliabil.

Daca tratati degeraturile cu reincalzire in acest stadiu, suprafata pielii se inroseste si revine treptat la culoarea normala. Este posibil sa observati intepaturi, arsuri si umflaturi. Un blister plin de lichid poate aparea la 12 pana la 36 de ore dupa reincalzirea pielii.

Degeraturi de gradul II

• pielea incepe sa fie foarte rosie si treptat devine albastruie;
• pielea incepea sa fie dura;
• pielea poate incepe sa se simta calda si apara umflarea – semn ce incepe sa se produca deteriorarea tesutului;
• poate provoca inghetarea si intarirea pielii, dar nu afecteaza tesuturile profunde;
• se pot dezvolta vezicule violet in zonele care ingheata daca nu se intervine la timp;
• o persoana cu degeraturi de gradul doi care are leziuni nervoase poate suferi amorteala, durere sau pierderea totala a senzatiei in zona – afectarea simtului poate fi permanenta.

Degeraturi de gradul III – degeraturi profunde

• afecteaza atat pielea, cat si tesuturile din jur;
• pielea este albastruie, se simte amortita si e mosibil ca muschii din jur sa nu functioneze corect;
• deteriorarea e mai profunda, provocand leziuni profunde in tesuturi;
• muschii, vasele de sange, nervii si tendoanele ingheata;
• pielea e neteda, cu aspect ceros;
• se pot pierde simturile in zona inghetata – uneori chiar permanent;
• se pot forma blistere pline cu sange.

Pe masura ce degeraturile progreseaza, afecteaza toate straturile pielii, inclusiv tesuturile care se afla mai jos. Pielea devine alba sau gri albastruie si este posibil sa se simta amorteala, durere sau disconfort in zona afectata. Articulatiile sau muschii pot sa nu mai functioneze. Blisterele mari se formeaza la 24 pana la 48 de ore dupa reincalzire. Dupa aceea, zona devine neagra si tare pe masura ce tesutul moare.

Cand sa solicitati ajutor medical?

Solicitati asistenta medicala pentru degeraturi daca aveti:

• semne si simptome ale degeraturilor superficiale sau profunde;
• durere crescuta, umflare, roseata sau supuratii in zona care a fost inghetata;
• febra;
• simptome noi, neexplicate.

De asemenea, solicitati ajutor medical de urgenta daca suspectati hipotermie, o afectiune in care corpul pierde caldura mai repede decat poate fi produsa. Semnele si simptomele hipotermiei includ tremur intens, vorbire neclara, somnolenta si pierderea coordonarii.

Complicatii

Persoanele cu degeraturi extreme ar putea dezvolta gangrena. Gangrena este moartea tesutului. Amputarea poate fi necesara pentru zonele care devin gangrenoase, cum ar fi degetele de la maini sau degetele de la picioare, pentru a preveni raspandirea necrozei tisulare. Daca persoana nu primeste un tratament rapid sau daca degetul sau membrul afectat nu sufera amputare, gangrena poate duce la afectare in tot corpul, care ar putea pune viata in pericol.

Degeraturile pot duce la boli sistemice, cum ar fi coagularea intravasculara diseminata (DIC). In DIC, se formeaza cheaguri mici de sange in vasele de sange. De asemenea, pot aparea colapsul cardiovascular si sepsisul. Toate aceste conditii pot fi fatale.

Degeraturile sunt o urgenta medicala!

Tratarea degeraturilor

Degeraturile pot fi tratate cu simple masuri de prim ajutor care includ prevenirea unei expuneri suplimentare la frig si reincalzire. O persoana cu degeraturi trebuie dusa intr-un mediu cald cat mai curand posibil, pentru a preveni deteriorarea continua si hipotermia. Nu puneti presiune asupra zonei afectate. Reincalzirea se poate realiza prin inmuierea zonei afectate in apa calda (NU fierbinte) timp de 15 – 30 de minute. Trebuie evitata reincalzirea folosind surse de caldura, cum ar fi sobe sau sisteme de incalzire, deoarece acestea pot duce la arsuri. Este important sa nu reincalziti zona afectata daca exista risc ca aceasta sa inghete din nou, deoarece acest lucru poate duce la deteriorarea suplimentara a tesuturilor.

Pe masura ce pielea incepe sa se incalzeasca, este posibil sa simtiti dureri sau furnicaturi. Se pot administra uneori medicamente pentru durere, cum ar fi ibuprofenul pentru a reduce orice disconfort.

Masuri de prim ajutor pentru degeraturi

Daca nu sunt disponibile imediat ingrijirile medicale de specialitate, urmati aceste sfaturi de prim ajutor pentru tratarea degeraturilor:

• Duceti persoana in interior, la temperaturi mai calde, cat mai curand.
• Apelati 112 si solicitati ajutor medical de urgenta.
• Cat timp asteptati sosirea ambulantei, oferiti-i persoanei afectata de degeraturi o bautura calda, daca este constienta.
• Nu puneti presiune pe zonele afectate.
• Indepartati hainele umede, foarte reci sau care sunt prea stranse.
• Nu frecati si nu masati zona inghetata.
• Persoana afectata nu trebuie sa mearga – picioarele fiind amortite, exista risc de cadere si leziuni grave.
• Inlocuiti hainele umede cu haine moi si uscate pentru a opri pierderea de caldura suplimentara.
• Incalziti corpul invelindu-l in paturi si protejand partile inghetate.
• E contraindicat fumatul pentru persoana cu degeraturi, deoarece fumatul poate afecta circulatia sangelui.
• Nu incalziti zona afectata daca exista riscul ca aceasta sa fie din nou expusa la frig. Pielea care se incalzeste si apoi se raceste poate suferi leziuni tisulare suplimentare.
• Pentru incalzire se va folosi si apa calda (NU fierbinte), cu introducerea in apa a zonei afectate timp de 15-30 minute. Pacientul va resimti dureri. NU folositi caldura uscata, cum ar fi de la un sistem de incalzire, foc, uscator sau radiator, pentru a incalzi zona. Pielea poate fi amortita si se poate arde usor.

Ingrijiri medicale pentru degeraturi

Degeraturile profunde necesita ingrijiri medicale imediate. La fel ca tratamentul pentru degeraturi superficiale, medicul va incalzi zona. Se vor oferi medicamente pentru durere, se va infasura zona si se pot oferi lichide intravenos. Cazurile foarte severe de degeraturi pot duce la dezvoltarea cheagurilor de sange. Daca aveti degeraturi profunde, puteti primi, de asemenea, medicamente care pot ajuta la imbunatatirea fluxului de sange in zona ranita.

Dupa reincalzire, zona afectata de degeraturi profunde va avea aspect negru si se va simti grea, din cauza mortii tisulare in zona afectata. De asemenea, se pot dezvolta blistere mari. Medicul poate astepta cateva saptamani dupa degeraturi pentru a determinarea amploarea afectarii. In unele cazuri, o procedura sau o interventie chirurgicala poate fi necesara pentru a indeparta tesutul mort. De exemplu, ar putea fi amputat un deget care a fost grav afectat de degeraturile profunde. Ca si in cazul unor cazuri de degeraturi superficiale, persoanele care au avut degeraturi profunde pot avea probleme de durata care pot include durere sau amorteala, precum si sensibilitate crescuta la frig in zona inghetata.

Reincalzirea corpului dupa degeraturi

Zonele inghetate trebuie reincalzite. Reincalzirea NU trebuie facuta daca exista riscul de expunere imediata la frig din nou. Daca procesul de incalzire este inceput si zonele inghetate sunt reexpuse la frig, poate provoca daune suplimentare, ireversibile.

In mod ideal, reincalzirea trebuie efectuata sub supraveghere medicala – poate fi un proces dureros care necesita analgezice si evaluare medicala de specialitate. Cele mai bune rezultate sunt obtinute folosind o baie care contine un antiseptic usor. Zona afectata trebuie reincalzita lent, prin scufundarea ei in apa calda, dar NU fierbinte. Se recomanda o baie cu apa  la temperatura de 40 – 41 grade Celsius. Incalzirea trebuie sa dureze in medie 30 de minute si sa fie oprita numai dupa ce partea corpului afectata este de culoare rosie-purpuriu si poate fi miscata cu usurinta.

Acest proces poate fi repetat de doua ori pe zi, pana cand exista semne clare ca partea afectata incepe sa se vindece, cum ar fi revenirea culorii normale a pielii.

Dupa reincalzire

Dupa incalzirea zonei cu degeraturi, ar trebui infasurata usor in bandaje curate, cu degetele de la maini si picioare separate. Este foarte important sa mentineti pielea curata pentru a evita infectiile. Trebuie evitata prea multa miscare si membrele trebuie tinute mai sus daca este posibil. Evitati mersul daca picioarele sunt afectate, deoarece tesuturile vor fi foarte delicate.

Dupa reincalzire, pielea va fi decolorata si umflata. Daca inghetarea este superficiala, sub pielea decolorata si crusta se va forma pielea noua roz. Zona de obicei se recupereaza in termen de 6 luni.

Medicamente in perioada de recuperare

Pentru degeraturi severe e necesara internarea in unitati medicale unde personalul are experienta in tratarea acestor tipuri de leziuni. Daca exista un risc foarte mare de deteriorare majora, este posibil sa aveti terapie trombolitica (tPA). Medicamentele pentru spargerea cheagurilor mici in vasele de sange inghetate vor fi administrate sub forma de injectii sau prin perfuzii. De asemenea, vi se pot administra antibiotice pentru a preveni infectarea partii afectate a corpului.

Iloprost este uneori utilizat pentru a trata cazurile foarte severe de degeraturi. Actioneaza prin largirea vaselor de sange care furnizeaza sange partii afectate a corpului. Cand inghetarea severa creste riscul pentru pierderea membrului sau a degetului, o persoana trebuie luata in considerare pentru tratamentul cu tPA sau Iloprost in termen de 24 de ore de la producerea ranii.

Gangrena in caz de degeraturi

Daca o zona din tesutul partii afectate a corpului a murit (gangrena), va trebui sa fie indepartata. Procedura de indepartare a tesutului mort se numeste debridare. In cele mai grave cazuri, este posibil sa fie nevoie de o amputatie  – in general pentru unele degete de la maini sau de la picioare. Decizia de a efectua debridarea sau amputatia este de obicei intarziata cu cateva saptamani, intrucat de multe ori ceea ce pare a fi tesutul mort se poate vindeca si recupera in timp.

Efecte pe termen lung

Dupa degeraturi, unele persoane pot ramane cu probleme permanente, cum ar fi sensibilitatea crescuta la frig, amorteala, rigiditate si durere in zona afectata. Din pacate, nu se poate face mare lucru pentru a trata sensibilitatea la frig, amorteala sau rigiditatea. Un medicament numit amitriptilina poate fi uneori eficient in controlul durerii asociate cu efectele pe termen lung ale degeraturilor.

Degeraturi la copii

Degeraturile la copii au aceleasi cauze ca degeraturile la adulti – expunerea la temperaturi foarte reci. Efectele si simptomele depinde de temperatura, de durata expunerii la frig, de vand, umezeala si tipul de imbracaminte purtata. Plasarea de gheata pe piele prea mult timp poate provoca, de asemenea, inghet sau degeraturi.

Copiii au mai multe riscuri de degeraturi decat adultii. Asta pentru ca pierd mai rapid caldura din piele. Factorii de risc pentru degeraturi la copii includ:

• se joaca in aer liber pentru perioade lungi de timp, in frig;
• reducerea fluxului de sange din afectiuni precum diabetul sau sindromul Raynaud;
• reducerea fluxului de sange de la manusi, cizme, sosete sau alte articole vestimentarea prea stranse pe corp;
• imbracaminte prea subtire pentru vreme rece;
• vantul – care provoaca racirea rapida a pielii si a corpului.

Prevenirea degeraturilor

Este mai usor sa prevenim degeraturile decat sa le tratam. Daca trebuie sa iesiti la frig, fiti pregatiti. Aproape toate cazurile de degeraturi pot fi prevenite luand masuri de precautie in vremea rece:

• Evitati expunerea inutila la temperaturi reci. Combinatia dintre temperaturile scazute, vand si umiditate poate provoca o scadere rapida a temperaturii, deci evitati sa iesiti cand este frig si vant, daca este posibil.
• De asemenea, este important sa stiti care sunt simptomele precoce ale degeraturilor, in special senzatia de furnicaturi si amorteala.
• Purtati haine adecvate care va protejeaza extremitatile, cum ar fi cizme bine izolate si o pereche groasa de sosete, manusi (manusile cu un singur deget ofera o mai buna protectie impotriva vremii foarte reci decat manusile clasice), fes care sa acopere urechile, si imbracaminte in mai multe straturi subtiri, care se potrivesc bine – acestea actioneaza ca izolatie.
• Incercati sa va mentineti uscat si sa indepartati orice imbracaminte umeda cat mai curand posibil.
• Ramaneti hidratat si mancati alimente hranitoare. Evitati alcoolul, deoarece va poate face sa pierdeti mai rapid caldura corpului.
• Protejati-va capul, mainile si picioarele. Pierderea substantiala a caldurii se face prin scalp, astfel incat un fes calduros este vital.
• Verificati-va la fiecare jumatate de ora sau mai despentru semne de inghet. Daca degetele de la maini, degetele de la picioare, nasul, urechile sau orice alte parti ale corpului se simt amortite, intrati imediat inauntru.
• Aveti grija cand beti alcool pe vreme foarte rece. Consumul crescut de alcool poate creste riscul de a adormi in frig, o cauza obisnuita de inghet. De asemenea, alcoolul va face sa pierdeti caldura intr-un ritm mai rapid.
• De asemenea, fumatul va face mai vulnerabil la efectele frigului, deoarece nicotina poate ingusta vasele de sange.

Riscul de degeraturi in calatorii

Cand calatoriti sau circulati cu masina pe vreme rece, planifica-te pentru situatii de urgenta. De exemplu, asigurati-va ca pastrati o patura si cateva haine de rezerva in portbagajul masinii. Cand calatoriti pe jos, anuntati-i mereu pe altii unde mergeti si la ce ora va veti intoarce. Luati la voi un telefon mobil complet incarcat, astfel incat sa puteti solicita ajutor daca aveti un accident, cum ar fi o cadere.

Referint:
(1) Frostbite , link: https://www.nhs.uk/conditions/frostbite/symptoms/
(2) Frostbite, link: https://medlineplus.gov/frostbite.html
(3) Frostnip, link: https://www.healthline.com/health/frostnip
(4) Frostbite, Frostnip Pictures, Symptoms, Signs, Stages, First Aid, Recovery, and Prevention, link: https://www.medicinenet.com/frostbite/article.htm
(5) Frostbite, link: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/frostbite/symptoms-causes/syc-20372656
(6) Frostbite, link: https://orthoinfo.aaos.org/en/diseases–conditions/frostbite/