Coronarografia este o investigatie medicala minim-invaziva prin care sunt detectate blocajele din arterele coronare. Aflati mai multe despre coronarografie din materialul urmator.
O coronarografie cardiaca (sau angiografia coronariana) este o procedura care utilizeaza imagini cu raze X pentru a observa vasele de sange ale inimii. De obicei, medicii efectueaza acest test pentru a vedea daca circulatia sanguina catre inima este restrictionata sau blocata.
Coronarografia face parte dintr-un grup general de proceduri cunoscute sub numele de cateterisme cardiace. Procedurile de cateterizare cardiaca pot diagnostica si trata afectiunile inimii si ale vaselor de sange. O coronarografie, care poate ajuta la diagnosticarea bolilor inimii, este cel mai frecvent tip de procedura de cateterizare cardiaca.
In timpul unei angiografii coronariene, specialistul injecteaza in vasele de sange ale inimii o substanta de contrast care este vizibila pe un aparat care foloseste raze X. Aparatul cu raze X reproduce rapid o serie de imagini (angiografii), iar, astfel, specialistul poate vizualiza pe un monitor interiorul vaselor de sange. Daca este necesar, medicul poate largi arterele cardiace infundate (angioplastie) in timpul unei angiografii coronariene.
Medicul poate recomanda o coronarografie daca pacientul are:
Deoarece riscul de complicatii este mic, angiografiile nu se fac de obicei decat dupa efectuarea unor teste cardiace noninvazive, cum ar fi o electrocardiograma, o ecocardiografie sau un test de stres.
In unele cazuri, angiografiile coronariene sunt efectuate in regim de urgenta. In general, insa, ele sunt programate in avans pentru ca pacientul sa aiba timp sa se pregateasca.
Coronarografia este efectuata in laboratorul de cateterizare al unui spital. Inainte de interventie, membrii echipei de asistenta medicala ii vor explica pacientului care sunt instructiunile specifice si ii vor spune care sunt restrictiile privind medicamentele pe care le ia de obicei. In mod special, acesta trebuie sa:
De asemenea, daca sufera de diabet, pacientul trebuie sa-l intrebe pe medic daca poate sa-si administreze insulina sau alte medicamente pe cale orala inainte de angiografie.
Inainte de inceperea coronarografiei, echipa de asistenta medicala va va examina istoricul medical, cum ar fi alergiile si medicamentele pe care le luati. In plus, membrii echipei pot efectua o examinare fizica si va pot verifica semnele vitale, cum ar fi tensiunea arteriala si pulsul.
De asemenea, va vor goli vezica si va vor imbraca intr-un halat de spital. Este posibil sa fiti nevoiti sa lasati deoparte lentilele de contact, ochelarii, bijuteriile si agrafele de par.
In timpul procedurii, pacientul trebuie sa stea intins pe spate pe o masa speciala, iar un tub cu raze X este pozitionat in dreptul pieptului. Pacientul poate fi asigurat cu ajutorul unor curele prinse in dreptul pieptului si picioarelor, deoarece masa se poate inclina in timpul procedurii. In acest timp, camerele cu raze X se pot deplasa pe deasupra si in jurul capului si pieptului pentru a capta imagini din mai multe unghiuri.
Procedura presupune, de asemenea, introducerea unei linii intravenoase in vena unui brat. Cel mai probabil, pacientului i se va administra un sedativ prin intermediul acestei linii, pentru a-i induce o stare de relaxare, precum si alte medicamente si lichide. Acesta va fi foarte somnoros si ar putea chiar adormi in timpul procedurii, insa se va putea trezi cu usurinta pentru a urma orice instructiuni.
Electrozii amplasati pe piept ii vor monitoriza inima pe toata durata procedurii. De asemenea, tensiunea arteriala va fi masurata cu un aparat special iar un alt dispozitiv, un pulsoximetru, va masoara cantitatea de oxigen din sange.
In plus, e posibil ca un membru al echipei medicale sa indeparteze o cantitate mica de par din zona inghinala sau de pe bratul in care va fi introdus un tub flexibil (cateter). Zona este spalata si dezinfectata si apoi amortita cu o injectie care contine anestezic local.
O mica incizie este facuta la locul de intrare si un tub scurt de plastic este introdus in artera. Cateterul este introdus prin acest tub in vasul de sange si impins cu grija catre inima sau arterele coronare.
Infiletarea cateterului nu ar trebui sa provoace durere, iar pacientul nu ar trebui sa simta cum se misca prin corp. Anuntati membrii echipei de asistenta medicala daca simtiti orice fel de disconfort.
Colorantul (substanta de contrast) este injectat prin cateter. In acest timp, este posibil sa simtiti o scurta senzatie de caldura. De aceea, este recomandat sa transmiteti echipei de asistenta medicala daca simtiti durere sau disconfort.
Colorantul poate fi vazut cu usurinta pe imagini cu ajutorul razelor X. Pe masura ce substanta se deplaseaza prin vasele de sange, medicul poate observa fluxul si poate afla daca exista blocaje sau zone restrictionate. In tot acest timp, in functie de ce descopera in timpul coronarografiei, medicul poate efectua si alte proceduri prin intermediul cateterului, cum ar fi o angioplastie cu balon sau plasarea unui stent cu rolul de a largi o artera ingustata.
In medie, o coronarografie dureaza aproximativ o ora, insa poate dura si mai mult, mai ales daca sunt efectuate si alte proceduri de cateterism cardiac. Pregatirea si ingrijirea post-interventie pot adauga si mai mult timp.
Dupa incheierea interventiei, cateterul este indepartat din brat sau zona inghinala, iar incizia este inchisa cu presiune manuala sau cu o clema.
Apoi, pacientul este mutat intr-o zona de recuperare pentru a fi tinut sub observatie si monitorizare. Dupa ce starea s-a stabilizat, poate sa revina in salonul de spital, unde este monitorizat in mod constant.
De asemenea, va trebui sa stea intins timp de cateva ore pentru a evita eventualele hemoragii, in cazul in care cateterul a fost introdus in zona inghinala. In acest timp, poate fi aplicata presiune pe incizie pentru a preveni sangerarea si pentru a grabi vindecarea.
In functie de situatie, pacientul se va putea intoarce acasa in aceeasi zi sau poate va trebui sa ramana in spital peste noapte. I se va recomanda sa consume multe lichide pentru a elimina mai repede substanta de contrast din corp. In plus, daca simte ca are nevoie, poate manca.
Intrebati-i pe membrii echipei de asistenta medicala cand puteti incepe sa luati medicamente, sa faceti dus, miscare fizica si alte activitati normale. Evitati activitatile solicitante si ridicatul de greutati timp de cateva zile.
Zona in care a fost efectuata punctia poate sa ramana sensibila pentru un anumit timp. Locul poate ramane usor invinetit si umflat pentru o anumita perioada.
Sunati-l pe medic daca:
Daca apar sangerari active in locul in care a fost introdus cateterul, iar acestea nu se opresc dupa ce ati aplicat presiune pe zona, sunati la numarul de urgenta. La fel, sunati la numarul de urgenta daca locul in care a fost facuta punctia incepe sa se umfle brusc.
Medicul poate recomanda o coronarografie daca pacientul prezinta urmatoarele afectiuni sau simptome legate de acestea:
Procedura de angiografie coronariana se efectueaza de obicei daca doctorul suspecteaza ca arterele coronare s-au ingustat. De asemenea, o coronarografie il poate ajuta pe medic sa determine daca cea mai buna procedura de vindecare a pacientului este angioplastia sau chirurgia bypass.
In plus, efectuarea acestei proceduri ajuta la ameliorarea simptomelor si poate reduce riscul de a dezvolta complicatii suplimentare. Procedura le ofera, de asemenea, medicilor o imagine detaliata a inimii si a arterelor sale, ajutandu-i astfel sa stabileasca un diagnostic precis.
In cazul in care un pacient a suferit de curand un atac de cord si a primit tratament de dizolvare a cheagului care blocheaza fluxul de sange prin artera, medicul poate efectua o coronarografie pentru a evalua starea inimii si succesul tratamentului. Acest lucru este necesar mai ales daca durerile toracice sunt inca prezente sau daca exista semne care sugereaza prezenta unor posibile complicatii care necesita asistenta medicala suplimentara. Dupa tratament, medicul efectueaza o coronarografie pentru a se asigura ca inima se afla intr-o stare buna.
Este putin probabil sa apara riscuri grave. Cu toate acestea, exista anumite riscuri asociate cu o coronarografie.
Cel mai frecvent risc al acestei proceduri este aparitia unor vanatai sau umflaturi la locul punctiei.
Riscul de deces in urma acestei proceduri este foarte mic.
Medicul va va explica in detaliu toate riscurile inainte de a va da acordul pentru operatie. De asemenea, sunteti incurajati sa puneti orice fel de intrebari si sa discutati cu echipa medicala despre eventualele nelamuriri. Medicul va va solicita sa semnati un formular de consimtamant pentru ca sunteti de acord cu efectuarea procedurii.
Pretul pentru o coronarografie variaza in functie de fiecare clinica sau spital in parte, insa nu costa mai putin de 500 de lei. In cazul anumitor clinici, pacientii asigurati beneficiaza de procedura de coronarografie decontata de Casa de Asigurari de Sanatate.
Exista mai multe spitale sau clinici private, in toata tara, unde pacientii pot efectua coronarografii.
Unul dintre cele mai cunoscute si mai importante este Institutul Clinic Fundeni, din Bucuresti.
Timisorenii pot alege dintr-o lista destul de cuprinzatoare de institutii de stat sau private unde pot efectua o coronarografie.
De aproximativ doi ani, locuitorii din regiunea Olteniei pot fi supusi unor coronarografii la noua Clinica de Cardiologie Interventionala si Chirurgie Cardiovasculara construita in curtea Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) Craiova.
La Spitalul Judetean de Urgenta Ploiesti, o coronarografie costa 800 de lei, potrivit site-ului oficial al unitatii spitalicesti din resedinta judetului Prahova.
De asemenea, o astfel de operatie poate fi facuta si in alte orase mari ale Romaniei, cum ar fi Cluj si Brasov.
Referinte:
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…