Celebra cafeina poate avea efecte pozitive si negative asupra organismului. Aflati din materialul urmator o serie de mituri si adevaruri despre cafeina.
Cafeina este cel mai cunoscut stimulent psiho-activ, utilizat pe scara larga sub forma de cafea, bauturi de tip cola sau energizante. O ceasca de cafea poate contine intre 110 si 150 mg de cafeina, un pahar de cola – 35 mg de cafeina, in timp ce bauturile energizante contin cea mai mare cantitate de cafeina, de la 70 mg pana la 200 mg.
Aceasta substanta da energie organismului, prin stimularea sistemului nervos central. Dar consumata in exces, cafeina duce la deshidratarea organismului, la cresterea tensiunii arteriale, la aparitia palpitatiilor, starilor de neliniste, dureri de cap, insomnii.
Cafeina pura se gaseste in mod natural in semintele, nucile sau frunzele anumitor plante.
Aceste surse naturale sunt apoi recoltate si prelucrate pentru a produce alimente si bauturi cofeinizate.
Iata cantitatile de cafeina naturala din unele bauturi cunoscute:
Exista si alimente care contin aceasta substanta. De exemplu, 28 de grame de ciocolata cu lapte contin 1-15 mg de cafeina, in timp ce 28 de grame de ciocolata neagra contin 5-35 mg.
Substanta se gaseste, de asemenea, in unele medicamente eliberate pe baza de reteta sau fara prescriptie medicala precum cele pentru raceala, alergii si medicamente pentru durere. Este, de asemenea, un ingredient obisnuit al suplimentelor pentru combaterea grasimii.
Doze moderate de cafea, echivalentul a 3-4 cesti, nu numai ca nu fac rau, dar ar avea efecte benefice asupra sanatatii, potrivit expertilor de la Institutul de cercetari farmacologice Mario Negri din Milano.
„Trebuie sa eviti confuzia intre efectele cafeinei si cele ale cafelei” a explicat Alessandra Tavani, seful Laboratorului de Epidemiologie a Bolilor Cronice de pe langa IRCCS. ”Cafeina din ceasca de cafea este considerata raspunzatoare pentru diminuarea senzatiei de oboseala, cresterea vigilentei si cresterea motilitatii intestinale”, a adaugat ea.
Potrivit unui studiu, cafeaua ar avea mai multe efecte benefice, dar cel mai important este sa stii cum si cat sa consumi. Trei sau patru cesti pe zi, pentru persoanele sanatoase, ar putea fi o doza acceptabila si chiar benefica.
„Cafeina in doze adecvate potenteaza efectele analgezice ale aspirinei, crescand biodisponibilitatea acesteia. Alte componente ale cafelei (printre care polifenolii), ar putea avea efecte benefice, prin prevenirea debutului bolilor cardiovasculare, a cancerului cavitatii bucale si faringelui, tumorii la ficat, cirozei hepatice, tumorii la endometru si posibil a cancerului de colon. Cafeaua pare sa fie asociata unei scaderi a mortalitatii, chiar daca rezultatele trebuie confirmate. In esenta, consumand 3-4 cesti de cafea, o persoana sanatoasa se poate bucura de placerea de a bea o cafea buna, fara teama pentru propria sanatate”, a explicat Tavani.
Majoritatea oamenilor isi incep diminetile cu o cafea, le e alaturi in pauza de la birou sau la intalnirea cu prietenii. Cu toate acestea, cafeaua ne poate fi dusman. Actiunile cafelei sunt cauzate de cafeina, un stimulent al functiilor sistemului nervos central, determinand o stare de alerta la acest nivel.
Consumul exagerat determina:
Potrivit celor mai recente editii ale DEX-ului (Dictionarul explicativ al limbii romane) si DOOM-ului (Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane), ambele variante sunt corecte.
Cafeina este una dintre cele mai consumate stimulente din intreaga lume, astfel ca de-a lungul timpului s-au construit o serie de mituri in jurul acesteia. Cantitatea variaza de la un aliment la altul, in functie de tipul, portia si modul in care este preparat.
Daca nu stiati, aceasta substanta se gaseste si in cafeaua decofeinizata, precum si in unele analgezice eliberate fara reteta, medicamente pentru raceala si pastile pentru slabit. Acestea contin cel putin 16 mg sau cel mult 200 mg de cafeina. De fapt, substanta este un analgezic usor care ajuta la cresterea eficacitatii altor analgezice.
Exista o serie de mituri si adevaruri despre cafeina, care pot fi regasite mai jos.
Acest mit contine un sambure de adevar. Cafeina este un stimulent al sistemului nervos central, iar consumul regulat al cofeinei produce o usoara dependenta, insa, nu in modul in care o fac alte stimulente.
Daca intrerupi brusc consumul de cafeina, vei manifesta pentru o zi sau doua cateva simptome neplacute, in special, daca obisnuiai sa consumi doua sau mai multe cesti de cafea pe zi. Simptomele renuntarii la aceasta substanta sunt:
Acesta intra cu brio in categoria mituri si adevaruri despre cafeina. Pe cat de repede este cafeina asimilita de corp, pe atat de repede este si eliminata. In principiu, fiind procesata prin ficat, cafeina are o durata de viata relativ de scurta. Aceasta inseamna ca dureaza de la cinci la sapte ore pentru a elimina din corp jumatate din cantitatea de cafeina consumata. Dupa opt-zece ore, 75% din cafeina este eliminata din corp. Daca bei o ceasca sau doua de cafea de dimineata, somnul nu va fi afectat.
Totusi, daca substanta este consumata dupa-amiaza sau seara, exista riscul ca somnul sa fie afectat. Pentru a evita acest lucru, incearca sa bei ultima cafea cu cel putin sase ore inainte de culcare. Sensibilitatea la aceasta substanta poate varia in functie de metabolism si de cantitatea pe care o consumi regulat. Persoanele mai sensibile nu numai ca sufera de insomnie, dar si de cateva efecte secundare, precum nervozitate si deranj gastrointestinal.
Cantitatile moderate de cafeina, in jur de 300 mg sau echivalentul a trei cesti de cafea, in mod aparent nu fac niciun rau la majoritatea adultilor sanatosi. Unele persoane sunt mai sensibile la efectele sale, si anume cele care au hipertensiune arteriala sau sunt in varsta.
Nivelurile ridicate (mai mult de 744 mg/ zi) ale cafeinei pot mari eliminarea de calciu si magneziu prin urina. Insa studiile recente sugereaza ca nu creste riscul de pierdere de masa osoasa, in special, daca iei suficient calciu din alte surse. Poti compensa pierderea de calciu prin adaugarea de doua lingurite de lapte in ceasca de cafea. Totusi, un studiu arata unele legaturi intre cafeina si riscul de fractura de sold la adultii in varsta. Acestia pot fi mai sensibili la efectele secundare ale cafeinei asupra metabolismului calciului.
Este normal ca ritmul cardiac si tensiunea arteriala sa creasca usor la persoanele sensibile la cafeina. Insa, cateva studii mari nu asociaza cafeina cu colesterolul ridicat, bataile iregulate de inima sau riscul crescut de boala cardiovasculara. Daca ai deja tensiune arteriala ridicata sau probleme cu inima, discuta cu medicul despre consumul de cafeina. Ai putea fi sensibil la efectele sale. De asemenea, sunt necesare mai multe studii pentru a demonstra daca aceasta substanta creste riscul de atac de cord la persoanele cu tensiune arteriala ridicata.
Recenziile a 13 studii care au implicat 20.000 de persoane au demonstrat ca nu exista o legatura intre cancer si aceasta substanta. De fapt, aceasta substanta poate avea un efect protector impotriva anumitor tipuri de cancer.
Tot la capitolul mituri si adevaruri despre cafeina intra si aceasta afirmatie. Multe studii arata ca nu exista legaturi intre cantitatile mici de cafeina (o ceasca de cafea pe zi) si una din urmatoarele:
Aceasta substanta este un drog care face parte din alimentatia oamenilor de mii de ani. Ea se gaseste in mod natural in cafea, ceai, ciocolata si cacao. Cafeina este deseori adaugata in bauturile racoritoare si in medicamente cum sunt cele pentru dureri de cap si raceala, precum si cele antialergice.
Conform numeroaselor studii efectuate, consumul moderat – zilnic 200mg – nu are efecte negative in timpul sarcinii. Cu toate acestea, cantitatile mari – 500 mg sau mai mult – pot creste perioada in care fatul este in stare activa, de trezire si pot determina o greutate si o circumferinta craniana mai mica la nastere.
Cea mai comuna sursa de cafeina este cafeaua. Nu este recomandat sa beti mai multde 3 cesti de cafea pe zi. Dar sa nu credeti ca este mai bine sa treceti la consumul de ceai de plante, deoarece nu se cunosc prea multe despre ceaiurile de plante si efectele lor in sarcina.
Cafeina poate avea un efect diuretic, insa lichidul din bauturile cofeinizate pe care le consumati tinde sa anuleze efectele pierderii lichidului cand urinezi. Concluzia este ca, desi cafeina actioneaza precum un diuretic usor, studiile arata ca bauturile cofeinizate consumate in cantitati moderate nu cauzeaza deshidratarea.
Copiii sensibili la aceasta substanta dezvolta o stare temporara de anxietate sau iritabilitate. Mai periculoase sunt bauturile racoritoare, energizante sau ceaiurile indulcite care au un continut ridicat de zahar si al caror consum expun copiii la un risc mare de obezitate.
Chiar daca aceasta substanta in sine nu este nociva, in general, bauturile cofeinizate nu sunt pentru copii.
In categoria mituri si adevaruri despre cafeina intra si aceasta afirmatie des vehiculata. Studiile sugereaza ca multe persoane au impresia ca o cana de cafea ii “va trezi” din mahmureala. De exemplu, persoanele care consuma cafea dupa alcool, cred ca pot conduce in siguranta. Nimic mai gresit. Adevarul este ca timpul de reactie si judecata inca sunt afectate.
Aceasta substanta a dovedit cateva efecte benefice asupra sanatatii si lista este in crestere. Orice consumator de cafea iti poate spune ca aceasta imbunatateste starea de alerta, concentrarea, energia si claritatea mintii.
Un alt efect benefic este ameliorarea anumitor tipuri de durere de cap. Se pare ca unele persoane cu astm beneficiaza in urma consumarii acestei substante. Aceste descoperiri inca se afla in stadiu de cercetare.
Alte dovezi au aratat o legatura intre consumul cafeinei si reducerea riscului urmatoarelor boli:
Chiar daca substanta are efecte benefice asupra sanatatii, tineti minte ca un consum excesiv poate avea efecte adverse. In continuare sunt necesare studii pentru a confirma atat beneficiile, cat si riscurile posibile.
In contextul in care consumul cafeinei in randul adultilor tineri a crescut cu 70% pe parcursul ultimilor 30 de ani, cercetatorii elvetieni arata ca ”excesul de cafeina in timpul copilariei si adolescentei afecteaza in mod considerabil dezvoltarea creierului”.
Potrivit unui studiu elvetian, cafeina, o substanta cu efect stimulant aflata in compozitia cafelei, bauturilor de tip cola si a energizantelor, poate incetini dezvoltarea creierului la copii si adolescenti.
Persoanele care consuma in exces bauturi pe baza de aceasta substanta (peste 3 cesti de cafea, 3 cutii de bauturi energizante sau o sticla de cola) au o perioada mult mai redusa de somn profund. Or, copiii si adolescentii au nevoie de acest somn profund de calitate pentru a creste armonios si pentru dezvoltarea normala a creierului. Mai exact, in perioada pubertatii, adolescentii au o nevoie intensiva de somn pentru sustinerea acestei etape de dezvoltare, pe parcursul careia creierul se maturizeaza foarte repede.
Cercetatorul elvetian Reto Huber, coordonatorul studiului, spune ca ”dezvoltarea creierului se produce in timpul fazei de somn profund. Sinapsele-cheie se dezvolta, iar altele se reduc, ceea ce duce la formarea retelelor neuronale si la maturizarea creierului”.
Aceste concluzii au fost obtinute in urma unui studiu efectuat de cercetatori de la Spitalul de copii de la Zurich University. Autorii au descoperit ca, la cobai aflati la pubertate, consumul de cafeina (echivalentul a trei cesti de cafea pe zi la om) se traduce prin reducerea duratei de somn profund si intarzierea dezvoltarii cerebrale.
Desi creierul cobailor difera de cel al omului, exista numeroase asemanari in modul lor de dezvoltare. Oricum, concluziile arata ca, in mod cert, consumul excesiv de aceasta substanta nu este deloc inofensiv asupra copiilor si adolescentilor.
O ceasca de cafea contine 107 mg cafeina, o cana de ceai 34 mg si un pahar de cola 47 mg. Cafeaua poate intoxica de obicei dupa consumul a circa 250 mg – echivalentul a 2 cani si jumatate de cafea.
Consumata in doze optime (1-2 cesti pe zi), ea determina o accentuare a atentiei, inlaturarea oboselii, slabiciunii si chiar imbunatatirea starii de spirit. Pe langa aceasta ea are un continut ridicat de antioxidanti ce distrug radicalii liberi implicate in procesul de imbatranire, cancer, ateroscleroza etc.
Consumul frecvent de cafea determina dependenta asemanatoare drogurilor, insa specialistii nu considera ca implicatiile sunt la fel de grave. Cafeina se gaseste si in ceai, ciocolata, cacao sau in bauturile carbogazoase. Ceaiul, verde sau negru, poate fi o alternativa la cafea datorita continutului mai scazut de cafeina, insa consumul nu trebuie de asemenea exagerat.
Referinte:
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…