Autismul – cauze, simptome, tratament

Autismul este o tulburare severa de dezvoltare, care debuteaza in primii 3 ani de viata ai copilului. Afla totul despre autism in articolul urmator.

Cuprins:

1. Ce este autismul?
2. Tipuri de autism
3. Cauze
4. Semne precoce ale autismului
5. Simptome clinice
6. Diagnostic
7. Tratament
8. Dieta GAPS, terapie naturala pentru autism

Ce este autismul?

Autismul sau tulburarea de spectru autist (TSA) este cea mai frecventa afectiune cronica in copilarie. Este o tulburare neurobiologica precoce, care se manifesta in mod evident pana in jurul varstei de 3 ani, cand deficientele sunt usor de remarcat de catre parinti si poate fi stabilit un diagnostic. Autismul isi pune amprenta asupra tuturor aspectelor care privesc dezvoltarea normala a unui copil: dezvoltarea cognitiva, comportamentul, motricitatea.

Profesorul Leo Kanner a fost cel care, in 1943, a dat pentru prima data denumirea de autism acestei tulburari, pe care a studiat-o in cadrul centrului Harriet Lane Children’s Home. Acolo, profesorul american a tratat 11 copii cu autism (8 baieti si 3 fete). Principala caracteristica identificata in cazul acestor copii era incapacitatea lor de a fi sociabili sau de a comunica in vreun fel cu cei din jur, nota pedopsihiatrul.

Autismul, o afectiune tot mai frecventa

In urma cu 50 de ani, autismul era o boala rara, diagnosticata la doar 5 copii din 10.000. Insa incepand cu anii ’90, statisticile arata o crestere alarmanta a tulburarilor din spectrul autist. In prezent se estimeaza ca 1 din 68 de copii sufera de autism. Desi in Romania nu exista un registru cu date exacte privind incidenta autismului, specialistii constata de asemenea o crestere continua a numarului de cazuri. In momentul de fata, in tara noastra, sunt inregistrati aproximativ 30.000 de copii cu tulburari de tipul autismului, potrivit organizatiilor non-guvernamentale de profil.

Deoarece tot mai multi copii sunt diagnosticati cu tulburari din spectrul autist, se vorbeste chiar despre o „epidemie de autism”, insa nu s-a dovedit cu certitudine daca acest fapt este rezultatul unei cresteri reale sau al cresterii adresabilitatii si informarii populatiei asupra autismului.

Sunt insa voci care afirma ca anumiti factori din societatea actuala, cum ar fi expunerea copiilor la toxine din alimentatie si mediul inconjurator, dar mai ales abandonarea lor de la varste fragede in fata telefoanelor, tabletelor sau televizoarelor, contribuie la cresterea considerabila a incidentei autismului.

Mai multi baieti cu autism decat fete

Autismul este de patru ori mai frecvent la baieti decat la fete si poate aparea la orice copil, in toate tipurile de familii, indiferent de mediul social, rasa, etnie.

Tipuri de autism

• Sindromul Asperger – cei afectati au o inteligenta geniala, dar manifesta deficiente de comunicare si socializare (Albert Einstein este un reprezentant celebru al acestei tulburari).
• Sindromul Rett – tulburare dezintegrativa a copilariei
• Autism atipic – tulburare pervaziva de dezvoltare
• Autism sever sau autism inalt functional – retard mental, asociat cu tulburari de comportament, deficiente fizice

Cauze

Dovezile stiintifice au aratat ca autismul este o boala multifactoriala, in care sunt implicate cauze genetice, medicale, imunologice si de mediu.

In anii 1950-1960 se vorbea despre faptul ca relatiile defetuoase dintre parinti influenteaza in mod negativ dezvoltarea copilului, ducand chiar la autism. Aceasta teorie care culpabiliza parintii nu are nicio baza reala, fiind considerata de domeniul trecutului.

Studii efectuate asupra familiilor au pus in evidenta un factor de risc genetic. Intr-o familie in care exista deja un copil cu tulburare de spectru autist, probabilitatea de a avea un copil cu aceeasi tulburare este de 3%. Cu toate acestea, cercetatorii nu au reusit sa izoleze gene concrete legate de autism.

In prezent, majoritatea cercetarilor in domeniu se orienteaza catre factorii externi: alimentatie, stil de viata, poluare, vaccinuri, abuz de antibiotice.

Microbiomul intestinal si autismul

Cele mai noi teorii privind cauzele autismului se refera la influenta florei intestinale asupra creierului. Flora intestinala sau microbiomul reprezinta totalitatea bacteriilor care populeaza tractul digestiv si care au un rol primordial pentru functionarea normala a sistemului imunitar si a digestiei.

Potrivit unor cercetari recente, in cazul copiilor cu autism, flora intestinala este dezechilibrata si nu isi indeplineste rolul de bariera protectoare. Peretele intestinal devine permeabil, lasand sa treaca dincolo de el toxine care ajung, prin intermediul circulatiei sangvine, la creier. Acest proces, numit neurotoxicitate, se afla la originea autismului. Adeptii acestei teorii afirma chiar ca adevarata cauza a autismului nu se afla in creier, ci in intestin. Dr. Natasha Campbell-McBride, neurolog pediatru, a denumit aceasta conditie „sindromul GAPS – Gut and Psychology Syndrome”, pe care il descris pe larg in cartea „Sindromul GAPS – Sistemul Digestiv si Problemele Psihologice”. Potrivit acesteia, vindecarea intestinului cu ajutorul dietei GAPS ar trebui sa fie o componenta importanta a terapiei autismului.

Tulburarile din spectrul autismului sunt adesea asociate cu alergii, astm, hiperactivitate (ADHD), dislexie, dispraxie, boli gastrointestinale (reflux gastro-intestinal, colici, diaree, constipatie, deficiente nutritionale, malnutritie). Exista studii care arata ca jumatate din copiii cu autism prezinta dislexie si dispraxie, iar in 30-50% din cazuri exista o suprapunere intre ADHD si dislexie. Toate aceste afectiuni au ca numitor comun disbioza intestinala, adica dezechilibrul microbiomului intestinal.

Semne precoce ale autismului

Primele semne ale TSA devin evidente in jurul varstei de 12 luni. In general, la 18 luni, parintii incep sa se ingrijoreze si solicita evaluarea din partea unui specialist.

Identificarea precoce a tulburarii asigura mai multe sanse de recuperare. Specialistii au pus la punct o lista cu semnele precoce ale autismului:

• Pana la 12 luni: copilul nu gangureste, nu arata si nu manifesta gesturi pentru a-si face cunoscute dorintele;
• Pana la 18 luni: nu pronunta niciun cuvant cu sens;
• Pana la 24 de luni: nu pronunta propozitii simple sau asocieri de cuvinte cu sens;
• La orice varsta: pierderea abilitatilor de limbaj sau de relationare sociala manifestate anterior;

Alte semne generale

• Copilul nu raspunde la propriul nume.
• Nu te priveste ochi in ochi.
• Nu urmareste cu privirea obiecte sau persoane din jur.
• Nu intinde mainile cand vrei sa il iei in brate.
• Nu manifesta nevoia de afectiune.
• Nu isi exprima bucuria, placerea sau interesul pentru activitati diverse.
• Plange aparent fara motiv si este dificil de calmat.
• Are o mare sensibilitate la sunete, unele provocandu-i crize de plans.
• Nu este capabil sa-si coordoneze privirea, expresia faciala si gesturile cu sunetele.
• Are miscari si posturi repetitive ale corpului (se invarte in cerc, se leagana).
• Se joaca in mod stereotip sau repetitiv cu obiectele (ordoneaza masinute, plimba diverse obiecte, inchide/deschide cutii, bate cu obiecte etc.).
• Merge pe varfuri.
• Uneori pare insensibil la durere (ex.: nu plange cand se loveste).
• Are probleme de alimentatie si de somn.

Simptome clinice

Deoarece autismul este o tulburare a dezvoltarii, simptomele pot varia in mod semnificativ nu doar de la un copil la altul, ci si la acelasi copil pe parcursul timpului. Unele simptome pot fi mai accentuate si mai intense la o anumita varsta, determinand tablouri clinice diferite. Tocmai de aceea, specialistii adopta mai degraba termenul de tulburari din spectrul autist.

In general, simptomele sunt grupate in trei categorii de tulburari:

1. Tulburari de interactiune sociala

• lipsa abilitatilor de relationare cu cei de aceeasi varsta sau cu adulti
• lipsa privirii „ochi in ochi”
• lipsa comunicarii non-verbale
• incapacitatea de comunicare empatica inclusiv cu propria mama
• lipsa de atentie fata de obiecte si persoane din jur, cunoscute sau necunoscute… etc.

2. Tulburari de limbaj

• nu spune niciun cuvant pana la 18 luni
• nu formuleaza sintagme sau propozitii cu sens
• repeta la nesfarsit, in mod inconstient, anumite sunete, cuvinte, reclame… etc.

3. Tulburari de comportament

• este anxios si speriat in mare parte din timp
• isi acopera urechile sau plange necontrolat cand aude anumite zgomote
• nu manifesta nevoie de afectiune
• are reactii corporale repetitive (flutura mainile, topaie, se invarte)
• da impresia ca nu aude atunci cand i se vorbeste… etc.

Abilitatile imaginative ale copiilor cu autism sunt limitate. Capacitatea lor de a initia un joc simbolic, imaginativ sau social este afectata (de exemplu, copilul nu se poate preface ca este un personaj din desene animate).

Diagnostic

Autismul nu este o boala in adevaratul sens al cuvantului. De aceea, pentru stabilirea diagnosticului nu exista analize de laboraror sau investigatii specifice. Pentru diagnostic se folosesc urmatoarele metode:

• evaluarea comportamentului si a abilitatilor copilului pe baza unor scale standardizate,
• examinarea fizica,
• examinarea neurologica,
• observatia directa a copilului de catre medicul specialist.

In cazul anumitor suspiciuni si pentru un diagnostic diferentiat, medicul poate recomanda: audiograma, teste de sange si urina pentru screening metabolic, teste genetice, electroencefalograma, CT, RMN. Acestea sunt necesare pentru excluderea unor afectiuni precum: tulburari de auz, tulburari genetice metabolice, intarziere mintala, intarziere in dezvoltarea limbajului, epilepsie.

Screening pentru autism

Academia Americana de Pediatrie recomanda screeningul tuturor copiilor la 18-24 de luni. Exista doua etape ale identificarii precoce a autismului:

• medicii de familie si pediatrii trebuie sa monitorizeze semnele precoce de autism in cadrul controalelor de rutina ale dezvoltarii copilului;
• in cazul depistarii anumitor modificari, parintii sunt indrumati catre specialist pentru efectuarea unui test de screening al tulburarilor de spectru autist.

Acest test de screening este recomandat, de obicei, copiilor cu intarziere de limbaj/comunicare, celor care prezinta un regres in achizitiile sociale si in cazul parintilor care manifesta ingrijorari cu privire la anumite manifestari care se inscriu un tabloul clinic al autismului.

Daca testul de screening pentru autism evidentiaza modificari anormale, medicul de familie sau pediatrul recomanda o evaluare complexa specializata, in vederea stabilirii diagnosticului si elaborarea planului de tratament.

Tratament

Interventia timpurie este esentiala pentru cat mai multe sanse de reusita in tratamentul autismului. Fiind complexa si eterogena, tulburarea de spectru autist necesita un plan de tratament holistic si de lunga durata. Terapia cuprinde interventii dietetice, farmacologice, comportamentale, psihologice, kinetoterapie, care trebuie sa fie complementare si individualizate.

Autismul nu se poate vindeca, dar cu terapie precoce si corecta, aproape jumatate dintre copiii cu autism pot duce o viata relativ normala.

Terapia ABA, stiinta comportamentului uman

Analiza aplicata a comportamentului sau ABA (din engleza: Applied Behavioral Analysis) este o tehnica importanta folosita in tratamentul copiilor diagnosticati cu autism. Prin acest program de invatare se incearca modificarea comportamentului autist al copilului, astfel incat acesta sa se poate integra in societate. Copilul invata cum sa se comporte, cum sa vorbeasca si cum sa desfasoare activitati in mod independent.

Cu cat terapia este inceputa mai devreme, cand creierul copilului este maleabil, cu atat rezultatele sunt mai bune. Fara terapia ABA, simptomele autismului progreseaza, au demonstrat cercetatorii.

Copiii cu autism care beneficiaza de interventie terapeutica holistica la o varsta frageda au sanse mari de recuperare, de a duce o viata independenta, de a se integra in societate si de a construi relatii sanatoase de prietenie si atasament.

Dieta GAPS, terapie naturala pentru autism

Dieta GAPS a fost pusa la punct de medicul britanic de origine rus Natasha Campbell Mc-Bride. Programul Nutritional GAPS a fost creat si a evoluat prin experienta ei cu propriul copil, pe care l-a recuperat din lumea autismului, si cu sute de pacienti, copii si adulti, cu autism si alte tulburari precum ADHD, depresie, anxietate, pe care i-a tratat la Clinica sa de nutritie din Cambridge.

Dieta GAPS are ca scop detoxifierea organismului si eliminarea balastului toxic de pe creier. Ce se urmareste prin aceasta dieta? „Sa curatam si sa vindecam tractul digestiv, ca sa nu se mai constituie in cea mai mare sursa de toxicitate din organism si sa devina o sursa de hranire, asa cum ar trebui”, precizeaza autoarea.

Dieta GAPS consta in alimente usor digerabile, naturale, bogate nutritional, in alimente fermentate, suplimente alimentare (probiotice, vitaminele D și A, acizi omega 3). Sunt recomandate: legume (proaspete si preparate sanatos), fructe, nuci si seminte, miere, iaurt, sana, chefir, unt, ulei de masline, carne de pasare, vita, peste (de provenienta ecologica), oua. Din dieta sunt eliminate mezelurile, alimentele procesate, alimentele care contin gluten, cazeina si zahar.

Referinte:

autism.com/ – Autism Research Institute

http://www.doctissimo.fr/html/sante/mag_2001/mag1123/sa_4840_autisme_forteresse_vide.htm

Dr. Natasha Campbell-McBride, Sindromul GAPS – Sistemul Digestiv si Problemele Psihologice