Anevrismul de aorta este o dilatare anormala care apare in peretele celui mai mare vas de sange – aorta. Aflati mai multe despre anevrismul de aorta din materialul urmator.
Un anevrism este o largire anormala a unui vas de sange. O parte slaba a vasului sangvin este intinsa si sangele se scurge prin ea (aorta fisurata), frecvent determinand formarea unui balon in forma unui ou. Un anevrism poate sa apara pe orice vas sangvin, inclusiv in vasele mari ale creierului sau in vasele mici, oriunde altundeva in organism. Totusi, un anevrism este cel mai probabil sa apara intr-o artera (in mod particular in aorta), pentru ca acestea transporta cea mai mare cantitate de sange de la inima. Un loc frecvent pentru producerea anevrismului de aorta este imediat mai jos de rinichi, dar deasupra jonctiunii dintre aorta abdominala si arterele membrelor.
In mod frecvent, pacientii nu experiementeaza niciun simptom. In anumite cazuri, pot resimti o masa care pulseaza in abdomen. Semnele si simptomele de urgenta sunt socul si pierderea cunostintei.
Anevrismele abdominale se credea ca sunt rezultatul afectarii peretilor arteriali de catre ateroscleroza. Exista factori favorizanti, cum este hipertensiunea arteriala, care pot contribui la dezvoltarea unui anevrism aortic. In plus, dilatand peretele arterial, un anevrism cardiac reprezinta in mod frecvent o acumulare de colesterol, calciu si chiar cheaguri mici de sange. Fibrele musculare ale peretelui arterial devin slabite si fragmentate, fiind inlocuite cu tesut cicatricial. In ciuda tuturor acestor schimbari, canalul central al arterei poate ramane in limite normale.
Anevrismul aortic abdominal apare cel mai frecvent dupa varsta de 55 de ani, barbatii fiind mai frecvent afectati decat femeile. Mai mult, o lovitura sau o infectie pot slabi unele vase sangvine, la fel cum se intampla in cazul unor anomalii congenitale. Anevrismul abdominal tinde sa aiba o agregare familiala.
Un anevrism abdominal aortic poate fi amenintator de viata. Cel mai frecvent este descoperit in timpul unei autopsii. La fel ca hipertensiunea arteriala si unele forme de boala coronariana, un anevrism aortic abdominal poate fi o cauza de moarte subita. Daca este descoperit la timp, la dispozitia medicului se afla proceduri chirurgicale pentru tratarea acestei afectiuni.
La unele persoane, straturile care compun peretele vasului se diseca (se separa). Este necesar tratamentul imediat. Frecvent, este necesara extirparea chirurgicala a portiunii de artera afectata.
Anevrismele de aorta pot aparea oriunde in aorta si pot fi in forma de tub (fusiform) sau rotunde (saculare).
Anevrismele de aorta pot fi clasificate in functie de localizare:
In unele cazuri, un individ poate avea un anevrism de aorta abdominala si un anevrism de aorta toracica.
Pana la 80% dintre anevrismele aortice sunt cauzate de „intarirea arterelor” (ateroscleroza). Ateroscleroza se poate dezvolta atunci cand colesterolul si grasimea se acumuleaza in interiorul arterelor. Tensiunea arteriala crescuta (hipertensiunea), fumatul, istoricul familiei si varsta contribuie, de asemenea, la dezvoltarea aterosclerozei.
Aceasta acumulare de grasime si colesterol accelereaza descompunerea colagenului si a elastinei, doua proteine care asigura rezistenta, structura si elasticitatea peretilor aortei. In timp, aceasta face ca peretii aortei sa se slabeasca si sa se deterioreze. Presiunea crescuta a tensiunii arteriale prin aorta poate determina extinderea si umflarea peretelui aortic.
Alte tulburari mai putin frecvente pot provoca, de asemenea, aparitia unui anevrism:
Cele mai multe anevrisme aortice intacte nu produc simptome. Pe masura ce se maresc, se pot dezvolta simptome precum dureri abdominale si dureri de spate. Compresia radacinilor nervoase poate provoca dureri sau amorteala la nivelul piciorului. Anevrismele netratate tind sa creasca progresiv, desi rata de extindere este imprevizibila si variaza de la persoana la persoana. Rareori, sangele coagulat, care se gaseste in cele mai multe anevrisme aortice, se poate rupe si poate produce un embol.
Anevrismele pot fi descoperite in timpul unui examen fizic. Imagistica medicala este necesara pentru confirmarea diagnosticului si pentru determinarea extinderii anatomice a anevrismului. La pacientii care prezinta anevrism de arc aortic, principalul semn este vocea ragusita de la intinderea nervului laringeu recurent, o ramura a nervului vag care se invarte in jurul arcului aortic pentru a aproviziona muschii laringelui.
Anevrismul de aorta abdominala (AAA) este mult mai frecvent decat cel toracic. Un motiv este ca elastina, principala proteina prezenta in peretele aortei, este slabita in aorta abdominala in comparatie cu aorta toracica. Alta este ca aorta abdominala nu poseda vasa vasorum, micile vase de sange care se regasesc in peretii arterelor si care furnizeaza nutrienti in interiorul peretelui aortei. Cele mai multe AAA sunt anevrisme care implica toate cele trei straturi (tunici): tunica intima (interna), tunica media si tunica adventitia (externa). Prevalenta AAA creste odata cu varsta, varsta medie fiind de 65-70 de ani in momentul diagnosticarii. Anevrismul de aorta abdominala a fost atribuit aterosclerozei, desi exista si alti factori care sunt implicati in formarea lor.
Riscul ruperii unui AAA este strans legat de diametrul acestuia. Daca anevrismul ajunge la aproximativ 5 cm, riscul anual de ruptura poate depasi riscul de reparare chirurgicala pentru un pacient cu risc mediu. Forma anevrismului are, de asemenea, o mare importanta in privinta riscului. Asa-numitele anevrisme „fusiforme” (lungi) sunt considerate mai putin predispuse la ruptura decat anevrismele „saculare”.
Inainte sa se rupa, anevrismul de aorta abdominala poate da un semn specific. Pacientul poate simti o masa mare care pulseaza deasupra ombilicului. In plus, se poate auzi un anumit zgomot din fluxul turbulent din anevrism. Din pacate, totusi, primul semn al anevrismului aortic abdominal poate fi direct ruptura acestuia. Odata ce anevrismul s-a rupt, acesta prezinta simptome clasice de durere abdominala, care este severa, constanta si radianta in spate.
Pericolul de ruptura este cel mai grav risc asociat cu un anevrism aortic. Un anevrism de aorta rupt poate cauza hemoragii interne amenintatoare de viata si / sau un accident vascular cerebral.
Potrivit Asociatiei Chirurgilor Toracici din SUA, aproximativ 15.000 de oameni mor in fiecare an din cauza ruperii unui anevrism aortic. Este cea de-a 13-a cauza principala de deces in Statele Unite. Peste doua treimi dintre pacientii care sufera un anevrism aortic rupt vor muri chiar inainte de a ajunge la spital.
Cheagurile de sange se pot forma, de asemenea, in interiorul peretilor anevrismelor aortice. Daca o parte a cheagului se disloca, poate calatori catre alte artere si poate bloca fluxul sanguin.
De multe ori, medicul diagnosticheaza un anevrism de aorta toracica cu ajutorul unor teste cum ar fi radiografia, ecocardiograma, scanarea CT sau ecografia.
Ca si in cazul anevrismului aortic toracic, medicul poate detecta anevrismul de aorta abdominala in timpul unui examen de rutina. Doctorul ar putea sugera si o ecografie, mai ales daca pacientul este un barbat intre 65 si 75 de ani, fumator.
Daca descopera o mica, medicul va monitoriza anevrismul pentru a se asigura ca nu se mareste si nu va provoca probleme mai tarziu. Daca anevrismul este mare, ar putea fi nevoie de o interventie chirurgicala.
Anevrismul de aorta poate fi tratat prin operatie (deschisa sau endovasculara). Medicatia este folosita in cazul anevrismelor mai mici sau a pacientilor in varsta, fragili, pentru care riscurile operatiei sunt mai mari decat cele ale medicatiei.
Medicatia implica mentinerea sub control strict a tensiunii arteriale. Medicatia nu trateaza anevrismul aortic in sine, ci controleaza hipertensiunea arteriala.
Gestionarea medicala a anevrismelor aortice presupune si intreruperea fumatului, controlarea tensiunii arteriale, utilizarea de statine si ocazional a beta-blocantelor. De asemenea, la fiecare 6 sau 12 luni trebuie facute ecografii pentru a verifica dimensiunea anevrismului.
Medicii pot trata de obicei anevrisme mici cu medicamente. Dar cele mai mari pot necesita interventii chirurgicale.
Exista doua tipuri principale de chirurgie pentru anevrisme aortice:
Acesta este cel mai frecvent tip de interventie chirurgicala folosita pentru a repara un anevrism aortic. Este, insa, si cel mai invaziv, ceea ce inseamna ca medicul patrunde in corp pentru a o efectua. Chirurgul inlocuieste sectiunea slabita a aortei cu o grefa realizata dintr-o tesatura speciala.
Pacientul este pus sub anestezie generala inainte de operatie. Chirurgul va face o taietura fie in burta, fie in piept, in functie de locul in care se afla anevrismul.
Apoi, va limita fluxul de sange deasupra si sub anevrism cu ajutorul unor cleme. Daca anevrismul se afla chiar deasupra inimii, un aparat special va intretine respiratia.
Chirurgul va indeparta sectiunea aortei care este infundata si o va inlocui cu o grefa de tesut. Grefa va permite sangelui sa curga prin aorta fara sa se umfle. In cele din urma, medicul va indeparta clemele pentru a permite sangelui sa curga din nou.
Intreaga procedura poate dura intre 2 si 6 ore, iar pacientul ar putea fi nevoit sa ramana in spital timp de pana la o saptamana pentru a se recupera. In plus, isi va putea relua activitatile normale dupa aproximativ o luna.
Daca operatia deschisa nu poate reprezenta o solutie, medicul va poate sugera chirurgia endovasculara. In cadrul acestei proceduri, chirurgul introduce un cadru flexibil numit grefa de stent, in aorta, folosind un tub foarte subtire sau un cateter.
Stentul ajuta la sustinerea peretelui slabit al arterei. Este posibil sau nu fie nevoie de anestezie generala pentru aceasta procedura. Pacientul va fi nevoit sa ramana in spital timp de 24 de ore, cel mult 2 zile. Cu toate acestea, nu toate anevrismele pot fi reparate prin aceasta metoda.
Pretul unei astfel de interventii este de 10.000 de euro, operatia nefiind inclusa in niciun program national.
Va trebui sa luati aspirina in primele 6 saptamani dupa operatie, pentru a preveni formarea cheagurilor de sange. De asemenea, medicul va va prescrie probabil diuretice pentru a impiedica acumularea fluidelor.
Puteti face dus imediat dupa ce ati ajuns acasa. Dupa primele 2 saptamani de la interventie, ati puteti resimti o stare de oboseala. Nivelul de energie se va imbunatati dupa somn.
Pieptul se poate inflama si, cel mai probabil, ati putea primi un dispozitiv care sa va ajute sa respirati mai usor.
In a treia saptamana, ati putea sa incepeti sa conduceti. Dar ar putea dura 2 pana la 3 luni pentru a va simti complet recuperat.
In primele 2 saptamani dupa operatie, apetitul si energia ar putea fi la un nivel mai scazut. Insa lucrurile ar trebui sa revina la normal dupa aceasta perioada.
Va trebui sa evitati ridicarea greutatilor de peste 10 kilograme, pana cand veti fi complet recuperati, ceea ce dureaza de obicei intre 4 si 6 saptamani.
Prevenirea anevrismelor aortice se bazeaza pe modificarea stilului de viata. Factorii de risc, cum ar fi istoricul familial, nu pot fi controlati. Cu toate acestea, anumite modificari ale stilului de viata va pot reduce riscurile de a dezvolta anumite probleme:
Referinte:
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…