Socul cardiogen – cauze, tratament, prim ajutor

Socul cardiogen apare atunci cand inima nu mai poate sa furnizeze suficient sange organelor vitale ale corpului. Aflati care sunt cauzele socului cardiogen, simptomele si ce masuri de prim ajutor se impun.

Cuprins:

  1. Ce reprezinta socul cardiogen?
  2. Cauze si factori de risc
  3. Cum se manifesta?
  4. Diagnostic
  5. Tratament
  6. Complicatii
  7. Prevenire

Ce reprezinta socul cardiogen?

Socul cardiogen apare atunci cand inima nu mai este capabila sa transporte suficient sange catre organele vitale ale corpului. Din cauza acestei incapacitati a inimii de a pompa suficient de multi nutrienti catre organism, tensiunea arteriala scade, iar organele pot incepe sa cedeze.

Socul cardiogen nu este foarte frecvent, dar, atunci cand apare, este o urgenta medicala grava.

Din pacate, aproape nimeni nu a supravietuit in urma unui soc cardiogen, in trecut. In zilele noastre, jumatate dintre persoanele care se confrunta cu o astfel de problema supravietuiesc daca tratamentul este acordat la timp. Acest lucru se datoreaza tratamentelor imbunatatite si recunoasterii rapide a simptomelor.

Contactati medicul sau sunati imediat la numarul de urgenta daca aveti vreun simptom al acestei afectiuni.

Cauze si factori de risc

In cele mai multe cazuri, din cauza lipsei de oxigen a inimii, de obicei in urma unui atac de cord, camera principala de pompare (ventriculul stang) ajunge sa fie afectata. Daca sangele bogat in oxigen nu circula in acea zona a inimii, muschiul cardiac se poate slabi si poate intra in soc cardiogen.

In rare cazuri, socul cardiogen poate fi provocat de deteriorarea ventriculului drept al inimii, cel care trimite sange catre plamani pentru a primi oxigen.

Alte cauze posibile ale socului cardiogen sunt:

  • Inflamarea muschiului cardiac (miocardita)
  • Infectia valvelor cardiace (endocardita)
  • Inima slabita din orice cauza
  • Supradozaj medicamentos sau otravire cu substante care pot afecta capacitatea de pompare a inimii

Factori de risc

Persoanele care sufera un atac de cord au un risc mai mare de a se confrunta cu un soc cardiogen daca:

  • Sunt mai in varsta
  • Au sau au avut insuficienta cardiaca sau un atac de cord
  • Au blocaje (boala coronariana) in mai multe artere principale ale inimii
  • Au diabet sau hipertensiune arteriala
  • Sunt de sex feminin

Cum se manifesta?

Socul cardiogen tablou clinic

Semnele si simptomele socului cardiogen sunt:

Simptomele unui atac de cord

Deoarece socul cardiogen apare de obicei la persoanele care sufera un atac de cord puternic, este important sa cunoastem semnele si simptomele unui atac de cord. Acestea sunt:

  • Presiune, senzatie de plenitudine sau durere in mijlocul pieptului care dureaza mai mult de cateva minute
  • Durere care se extinde pana la umar, la unul sau ambele brate, spate sau chiar pana la dinti si maxilar
  • Inmultirea episoadelor de durere toracica
  • Respiratie scurta
  • Transpiratie
  • Ameteala brusca
  • Greata si varsaturi

Se impune asistenta medicala de urgenta in cazul persoanelor care prezinta aceste semne sau simptome pentru a reduce riscul de aparitie a socului cardiogen.

Cand se recomanda vizita la doctor

Cei care primesc tratament imediat pentru atac de cord isi imbunatatesc sansele de supravietuire si isi reduc la minimum pagubele asupra inimii. Daca o persoana prezinta simptome ale unui atac de cord, se recomanda apelarea la numarul de urgenta pentru a solicita ajutor. Daca nu are acces la servicii medicale de urgenta, persoana trebuie sa-i solicite cuiva sa o conduca la cel mai apropiat spital. NU se recomanda conducerea autovehiculului in aceasta stare.

Diagnostic

Socul cardiogen este de obicei diagnosticat in camera de urgenta a unui spital. Medicii vor verifica semnele si simptomele de soc, iar apoi vor efectua teste pentru a afla cauza. Printre testele efectuate se numara:

Masurarea tensiunii arteriale

Persoanele aflate in soc au o tensiune arteriala foarte scazuta.

Electrocardiograma (ECG)

Acest test inregistreaza activitatea electrica a inimii prin intermediul electrozilor asezati pe piele. Daca pacientul are muschiul inimii afectat sau lichid acumulat in jurul inimii, inima nu va produce impulsuri electrice in mod normal.

Radiografii toracice

Acest test ii permite medicului sa verifice dimensiunea si forma inimii si a vaselor de sange, dar si daca exista lichid in plamani.

Analize de sange

Specialistul ii va recolta sange pacientului pentru a verifica daca exista organe afectate, infectii si daca acesta a avut un atac de cord. De asemenea, medicul va face un alt tip de test de sange, numit analiza gazelor sanguine, pentru a masura nivelul oxigenului din sange.

Ecografie cardiaca

Undele sonore specifice ecografiei redau o imagine a inimii, iar acest lucru poate ajuta la identificarea daunelor provocate de un atac de cord.

Cateterism cardiac (angiografie)

In cadrul acestui test, specialistul injecteaza o substanta de contrast catre arterele inimii printr-un tub lung si subtire (cateter) care este introdus printr-o artera, de obicei de la nivelul piciorului. Datorita substantei, arterele vor fi vizibile pe radiografie, dezvaluind zonele cu blocaje sau ingustate.

Tratament

Tratamentul de soc cardiogen se concentreaza pe minimizarea daunelor cauzate de lipsa de oxigen la muschiul inimii si la alte organe.

Soc cardiogen tratament

Prim ajutor

Primul ajutor acordat unui bolnav in soc cardiogen consta in verificarea semnelor vitale ale acestuia si, daca este nevoie, de efectuarea manevrelor de resuscitare.

Asistenta medicala de urgenta

Majoritatea persoanelor care sufera un soc cardiogen au nevoie de administrare de oxigen suplimentar. Daca este necesar, pacientul este conectat la ventilator. In plus, va primi intravenos medicamente si lichide hranitoare.

Medicamente

Lichidele si plasma, administrate intravenos, si medicamentele de tratare a socului cardiogen, au rolul de a creste capacitatea de pompare a inimii.

Agenti inotropi

Pacientului i s-ar putea administra medicamente care imbunatatesc functia inimii, cum ar fi norepinefrina sau dopamina, pana cand alte tratamente incep sa dea roade.

Acid acetilsalicilic (aspirina)

De asemenea, persoana in cauza ar putea primi imediat aspirina pentru a fi redusa coagularea sangelui. Astfel, medicii se asigura ca sangele curge printr-o artera ingustata. Luati de unii singuri aspirina pana sosesc ajutoarele doar daca medicul v-a spus anterior sa faceti acest lucru daca apar simptomele unui atac de cord.

Trombolitice

Aceste medicamente, denumite de asemenea fibrinolitice, ajuta la dizolvarea unui cheag de sange care blocheaza fluxul sanguin catre inima. Cu cat pacientul primeste mai devreme un medicament trombolitic dupa un atac de cord, cu atat sansele de supravietuire sunt mai mari. Cel mai probabil, persoana va primi trombolitice, cum ar fi alteplaza sau reteplaza, in cazul in care cateterizarea cardiaca de urgenta nu este disponibila.

Medicamente antitrombotice

Medicii de la camera de garda ar putea, de asemenea, sa administreze medicamente similare aspirinei pentru a ajuta la prevenirea formarii de noi cheaguri. Printre acestea se numara medicamente, cum ar fi clopidogrelul oral si inhibitori ai receptorilor de glicoproteina IIb / IIIa, cum ar fi abciximab, tirofiban si eptifibatida, care sunt administrate intravenos.

Alte anticoagulante

Exista posibilitatea ca pacientului sa i se administreze alte medicamente, cum ar fi heparina, recunoscuta pentru ca subtiaza sangele si previne formarea de cheaguri. Heparina injectabila se administreaza de obicei in primele zile dupa un atac de cord.

Proceduri medicale

Procedurile medicale pentru tratarea socului cardiogen se concentreaza, de obicei, pe refacerea fluxului de sange prin inima. Printre aceste proceduri se numara:

Angioplastie si operatie de montare a unui stent

Daca descopera un blocaj arterial in timpul unei cateterizari cardiace, medicul poate apela la angioplastie. In timpul acestei proceduri, specialistul introduce un tub lung, subtire (cateter) dotat cu un balon special, printr-o artera, de obicei la nivelul piciorului, pentru a debloca artera afectata. Odata pozitionat, balonul este umflat scurt pentru a deschide blocajul.

In alte cazuri, doctorul introduce un stent din plasa metalica in artera pentru a o mentine deschisa in timp. De cele mai multe ori, medicul amplaseaza un stent acoperit cu un medicament cu eliberare lenta pentru a mentine artera deschisa.

Pompa cu balon

Medicul introduce o pompa cu balon in artera principala a inimii, aorta. Pompa se umfla si se dezumfla in interiorul aortei, imbunatatind curgerea sangelui si preluand o parte din volumul de munca al inimii.

Suport circulator mecanic

Exista si metode mai noi decat pompa cu balon care pot imbunatati fluxul de sange si alimentarea cu oxigen a organismului, cum ar fi oxigenarea extracorporeala cu membrana (ECMO).

Interventie chirurgicala

Daca medicamentele si procedurile medicale nu pot trata socul cardiogen, medicul poate recomanda interventia chirurgicala.

Chirurgie de bypass coronarian

In timpul acestei operatii, o vena sau o artera sanatoasa este recoltata dintr-o alta parte a corpului si grefata pe artera bolnava. Este posibil ca medicul sa propuna aceasta procedura dupa ce inima s-a recuperat in urma unui atac de cord. Ocazional, operatia de bypass este efectuata de urgenta.

Operatie de reparare a unei daune a inimii

Uneori, socul cardiogen poate fi provocat de o vatamare, cum ar fi o ruptura produsa intr-una din camerele inimii sau de o valva cardiaca deteriorata. Operatia ar putea corecta problema.

Dispozitiv de asistare ventriculara

Un dispozitiv mecanic poate fi implantat in abdomen si atasat la inima pentru a o ajuta sa pompeze. Acest lucru ar putea extinde si imbunatati viata unor persoane cu insuficienta cardiaca in stadiu final, care asteapta o inima noua sau care nu sunt candidate pentru un transplant de inima.

Transplant de inima

Daca inima este atat de deteriorata incat niciun alt tratament nu functioneaza, transplantul de inima poate reprezenta ultima solutie.

Complicatii

Daca nu este tratat imediat, socul cardiogen poate fi fatal. O alta complicatie grava este deteriorarea ficatului, a rinichilor sau a altor organe din cauza lipsei de oxigen. Aceste daune pot fi permanente.

Prevenire

Cea mai buna modalitate de a preveni socul cardiogen este reprezentata de schimbarea stilului de viata pentru a mentine inima sanatoasa si tensiunea arteriala sub control.

Nu fumati si evitati fumatul pasiv sau ocazional

Dupa cativa ani de la renuntarea la fumat, riscul de accident vascular cerebral este acelasi cu cel al unui nefumator.

Mentineti o greutate sanatoasa

Greutatea excesiva poate cauza alti factori de risc pentru atac de cord si soc cardiogen, cum ar fi hipertensiunea arteriala, bolile cardiovasculare si diabetul. Pierderea a doar 4,5 kilograme poate scadea tensiunea arteriala si poate imbunatati nivelul colesterolului.

Consumati mai putin colesterol si grasimi saturate

Limitarea acestora, in special a grasimilor saturate, va poate reduce riscul de boli de inima. Evitati grasimile trans.

Limitati zaharul adaugat si alcoolul

Acest lucru va va ajuta sa evitati caloriile sarace in nutrienti si sa mentineti un nivel sanatos al greutatii.

Faceti sport in mod regulat

Exercitiile fizice pot scadea tensiunea arteriala, pot creste nivelul de lipoproteine de inalta densitate (HDL sau ”colesterol bun”) si pot imbunatati starea de sanatate a vaselor de sange si a inimii. Faceti treptat pana la 30 de minute de activitate – cum ar fi mersul pe jos, jogging-ul, inotul sau mersul pe bicicleta – in majoritatea zilelor saptamanii, daca nu chiar toate.

Persoanele care resimt semnele unui atac de cord trebuie sa actioneze rapid pentru a preveni socul cardiogen. De aceea, solicitati ajutor medical de urgenta daca banuiti ca ati putea avea un atac de cord.

 

Referinte:

  1. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/cardiogenic-shock/symptoms-causes/syc-20366739
  2. https://www.healthline.com/health/cardiogenic-shock
  3. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17837-cardiogenic-shock
Andrei Radu

Andrei Radu este licentiat in jurnalism, iar din 2006 lucreaza cu spor in presa, marea lui pasiune. A debutat ca reporter la departamentul de Sport al Antenei 1, evoluand ulterior ca redactor la Antena 1 si GSP TV. A mai facut parte din echipa editoriala a celor de la 6TV si revista Zile si Nopti.

Articole recente

Turmeric latte – ce beneficii poate avea?

Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…

1 an in urma

Sosul de mere – beneficii si utilizari

Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…

1 an in urma

Dermatilomania – cauze, simptome, tratament

Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…

1 an in urma

Steatoree – cauze, simptome, tratament

Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…

1 an in urma

8 Mituri despre sindromul de colon iritabil

Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…

1 an in urma

8 Solutii pentru a ameliora disconfortul dat de hemoroizi

Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…

1 an in urma