Sindromul nefrotic este o tulburare a rinichilor care determina corpul sa excrete prea multa proteina in urina. Aflati mai multe despre aceasta afectiune din materialul urmator.
Sindromul nefrotic nu este o boala, ci un grup de semne si simptome care acompaniaza adeseori multe afectiuni ce implica functia de filtrare a glomerulilor renali. Sindromul este caracterizat prin prezenta unui nivel crescut de proteine in urina si a unui nivel scazut de proteine in sange, colesterol crescut si edematierea pleoapelor, picioarelor si abdomenului. Cele mai comune cauze de sindrom nefrotic sunt diabetul, antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), mielomul multiplu, glomerulonefrita si lupusul eritematos sistemic.
La copii, varsta medie de debut este la 3 – 4 ani. Majoritatea acestor copii au o forma de sindrom nefrotic numita boala cu modificari minime (cunoscuta si ca nefroza lipoida, boala de Nil). Boala cu modificari minime este caracterizata prin prezenta semnelor si a simptomelor sindromului nefrotic, fara modificari sau cu modificari minime in structura glomerulilor la examinarea microscopica standard. Aproximativ 15-20% dintre adultii cu sindrom nefrotic au aceasta forma de boala.
Principalele semne ale bolii sunt: cantitatile crescute de proteine in urina, umflarea pleoapelor, picioarelor si abdomenului, retentia lichidiana, scaderea apetitului, colesterol crescut si scaderea proteinelor sangvine.
Gravitatea acestui sindrom depinde de cauza sa si de complicatii. Ca o regula, daca aveti boala cu modificari minime, puteti sa va asteptati la remisie si la scaderea proteinuriei excesive. Marea majoritate a copiilor si adultilor cu modificari minime nu evolueaza spre insuficienta renala.
Cand sindromul este determinat de infectii sau medicamente, se rezolva de obicei dupa incetarea infectiei sau oprirea medicatiei. O parte din celelalte cauze nu au o evolutie la fel de favorabila. Cu cat este mai persistent sindromul nefrotic, cu atat prognosticul pe termen lung este mai prost.
Nu exista niciun tratament pentru sindromul nefrotic, insa exista remedii prin care pacientii isi pot gestiona simptomele si pot preveni alte leziuni renale. Daca rinichii nu mai functioneaza, bolnavii vor avea nevoie de dializa sau de un transplant de rinichi pentru a trai.
Medicul poate recomanda anumite medicamente pentru a trata simptomele sindromului nefrotic.
Puteti ameliora si mentine sub control simptomele si prin modificarea dietei. Consumati carne de peste sau carne fara grasime pentru a mentine colesterolul sub control. De asemenea, limitati cantitatile de sare (sodica) pe care o consumati pentru a preveni edemele si pentru a mentine tensiunea arteriala la un nivel sanatos.
Sindromul nefrotic si sindromul nefritic reprezinta doua tipuri de sindroame renale.
Sindromul este de doua tipuri: sindromul nefrotic pur si sindrom nefrotic impur.
Sindromul nefrotic este, de obicei, cauzat de deteriorarea unor mici vase de sange (glomeruli) ale rinichilor.
Glomerulii filtreaza sangele care trece prin rinichi, separand lucrurile de care corpul are nevoie de cele de care se poate lipsi. Glomerulii sanatosi pastreaza proteinele din sange (in principal albumina) – care ajuta la mentinerea cantitatii potrivite de lichid in corp – sa nu se scurga in urina. Daca glomerulii sunt afectati, proteinele din sange sunt eliminate din corp, ducand la sindrom nefrotic.
Cauze posibile
Sindromul nefrotic si leziunile glomerulare pot fi provocate de o multime de boli si conditii, cum ar fi:
Diabetul poate duce la afectarea rinichilor (nefropatie diabetica), lucru care deterioreaza glomerulii.
Aceasta este cea mai frecventa cauza a sindromului nefrotic la copii. Schimbarile minime sunt caracterizate de o functionare renala anormala, insa cand tesutul renal este examinat sub microscop, pare normal sau aproape normal. Cauza functiei anormale nu poate fi determinata de cele mai multe ori.
Caracterizata prin cicatrizarea unora dintre glomeruli, aceasta afectiune poate aparea din cauza unei alte boli, in urma unui defect genetic sau fara niciun motiv cunoscut.
Aceasta tulburare renala este rezultatul ingrosarii membranelor glomerulilor. Cauza exacta a ingrosarii nu este cunoscuta, dar uneori este asociata cu alte afectiuni medicale, cum ar fi hepatita B, malaria, lupusul si cancerul.
Aceasta boala inflamatorie cronica poate duce la afectarea grava a rinichilor.
Amiloidoza este o tulburare care apare atunci cand o proteina numita amiloid se acumuleaza in organe. Acumularea amiloidului afecteaza adesea rinichii, daunand sistemului lor de filtrare.
Tromboza venoasa renala, care apare atunci cand un cheag de sange blocheaza o vena conectata la rinichi, poate provoca sindromul nefrotic.
Factorii care pot creste riscul de sindrom nefrotic includ:
Semnele si simptomele sindromului nefrotic includ:
Sindromul nefrotic acut este un grup de simptome specifice unor tulburari care determina umflarea si inflamatia glomerulilor din rinichi, boala cunoscuta sub denumirea de glomerulonefrita. Sindromul nefrotic acut este adesea cauzat de un raspuns al sistemului imunitar, raspuns declansat de o infectie sau o alta afectiune.
Printre testele si procedurile utilizate pentru diagnosticarea sindromului nefrotic se numara:
Daca aveti sindrom nefrotic, o analiza a urinei poate dezvalui eventualele anomalii, cum ar fi prezenta unor cantitati mari de proteine in urina. Este posibil sa vi se solicite sa colectati probe de urina timp de 24 de ore pentru o masurare exacta a proteinelor.
In caz de sindrom nefrotic, un test de sange poate arata nivelurile scazute ale albuminei (hipoalbuminemie) in mod specific si adesea niveluri scazute de proteine sanguine (hipoproteinemie) in ansamblu. Pierderea cantitatilor de albumina este adesea asociata cu o crestere a colesterolului si a trigliceridelor din sange. Creatinina serica si ureea din sange pot fi, de asemenea, masurate pentru a evalua functia renala totala.
Medicul poate recomanda, de asemenea, efectuarea unei biopsii renale prin care se extrage o mica proba de tesut renal pentru testare. In timpul unei biopsii renale, medicul introduce un ac special prin piele pana la rinichi. Tesutul renal este colectat si trimis la un laborator pentru a fi testat.
Tratamentul in cazul sindromului nefrotic presupune abordarea tuturor afectiunilor medicale care provoaca dezvoltarea sindromului nefrotic.
Tratamentul in cazul hipoproteinemiei presupune remedierea afectiunii sau a conditiei de baza.
De asemenea, medicul va poate recomanda medicamente menite sa va combata semnele si simptomele sau sa trateze complicatiile sindromului nefrotic. Printre aceste medicamente se numara:
Cunoscute in mod oficial sub denumirea de inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ACE), aceste medicamente reduc tensiunea arteriala si, de asemenea, scad cantitatea de proteine eliberate in urina. Medicamentele din aceasta categorie includ benazeprilul, captoprilul si enalaprilul. Un alt grup de medicamente care functioneaza in mod similar se numesc blocante ale receptorilor de angiotensina II (ARB) si includ losartan si valsartan. Pot fi utilizate si alte medicamente, cum ar fi inhibitorii reninei, desi inhibitorii ACE si ARB-urile sunt in general primii utilizati in astfel de cazuri.
Comprimatele pentru apa (diuretice) ajuta la ameliorarea umflaturii prin cresterea cantitatii de lichid a rinichilor. Cel mai cunoscut medicament diuretic este furosemidul. Exista si alte tipuri de diuretice, cum ar fi spironolactona si tiazidele, de exemplu hidroclorotiazida.
Medicamentele numite statine pot ajuta la scaderea nivelului de colesterol. Cu toate acestea, momentan este neclar daca medicamentele care scad colesterolul pot imbunatati in mod specific starea de sanatate a persoanelor cu sindrom nefrotic, cum ar fi evitarea atacurilor de cord sau scaderea riscului de deces precoce. Principalele statine folosite sunt atorvastatina, fluvastatina, lovastatina, pravastatina, rosuvastatina si simvastatina.
Medicamentele denumite anticoagulante ajuta la scaderea capacitatii de coagulare a sangelui. Acestea pot fi prescrise daca pacientul a avut un cheag de sange cu scopul de a reduce riscul de formare a unor cheaguri viitoare. Printre cele mai cunoscute anticoagulante se numara heparina, warfarina, dabigatranul, apixabanul si rivaroxabanul.
Medicamentele care mentin sub control sistemul imunitar, cum ar fi corticosteroizii, pot reduce inflamatiile provocate de afectiunile care stau la baza, cum ar fi lupusul si amiloidoza.
Afectiunea mai poate fi tinuta sub control prin modificarea dietei. Medicul va poate indruma catre un dietetician care va poate explica faptul ca alimentatia este esentiala si ca dieta aleasa va poate ajuta sa faceti fata complicatiilor sindromului nefrotic. Un dietetician va poate recomanda:
Posibilele complicatii ale sindromului nefrotic includ:
Incapacitatea glomerulilor de a filtra sangele in mod corespunzator poate duce la pierderea proteinelor care ajuta la prevenirea coagularii. Acest lucru sporeste riscul aparitiei unui cheag de sange (tromb) in vene.
Atunci cand nivelul albuminei din sange scade, ficatul produce si mai multa albumina. In acelasi timp, ficatul elibereaza mai mult colesterol si trigliceride.
Pierderea prea multor proteine din sange poate duce la malnutritie. Acest lucru poate duce la scaderea in greutate. Este posibil sa aveti prea putine celule rosii in sange (anemie) si niveluri scazute de vitamina D si calciu.
Deteriorarea glomerulilor si acumularea de deseuri in fluxul sanguin (uremie) poate provoca hipertensiune arteriala.
Daca rinichii isi pierd capacitatea de a filtra sangele din cauza deteriorarii glomerulilor, deseurile se pot acumula rapid in sange. In caz ca se produce acest lucru, este posibil sa aveti nevoie urgenta de dializa – un mod artificial de eliminare a deseurilor din sange.
Rinichii isi pot pierde treptat functia in timp din cauza sindromului nefrotic. Daca functia renala scade prea mult, pacientul poatea avea nevoie de dializa sau de transplant de rinichi.
Persoanele cu sindrom nefrotic prezinta un risc crescut de infectii.
Singura modalitate de a preveni sindromul nefrotic este prin tratarea sau mentinerea sub control a bolii care a cauzat acest sindrom. Daca aveti o boala care va afecteaza rinichii, intrebati-l pe medic cum puteti preveni alte leziuni renale. In plus, luati medicamentele exact cum v-a prescris medicul.
Referinte:
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…