Sindromul Guillain-Barre este o afectiune autoimuna rara, dar grava, in care sistemul imunitar ataca celulele nervoase sanatoase ale sistemului nervos periferic (SNP). Aflati mai multe despre cauzele si simptomele maladiei Guillain-Barre si ce tratamente sunt disponibile.
Sindromul Guillain-Barre este o afectiune rara in care sistemul imunitar ataca sistemul nervos. Primele simptome care apar sunt slabiciunea si furnicaturile la nivelul extremitatilor. Aceste senzatii se pot raspandi rapid, paralizand in cele din urma intregul corp. In forma sa cea mai severa, sindromul Guillain-Barre reprezinta o urgenta medicala. Majoritatea persoanelor care dezvolta aceasta afectiune trebuie sa fie spitalizate pentru a primi tratament.
Nu se cunoaste cauza exacta a sindromului Guillain-Barre. Cu toate acestea, doua treimi dintre pacienti raporteaza simptomele unei infectii cu sase saptamani inainte de aparitia semnelor sindromului. Printre acestea se numara infectii respiratorii sau gastrointestinale sau infectia cu virusul Zika.
Nu exista remediu pentru sindromul Guillain-Barre. Cu toate acestea, exista mai multe tratamente care pot ameliora simptomele si pot reduce durata bolii. Desi majoritatea oamenilor se recupereaza in urma simptomelor, rata mortalitatii este de 4-7%. Intre 60-80% dintre oameni pot sa mearga dupa sase luni. Pacientii pot prezenta efecte persistente, cum ar fi slabiciune, amorteala sau oboseala.
Dupa ce la inceput credeau ca exista o singura forma a maladiei, specialistii au clasificat sindromul Guillain-Barre in mai multe tipuri. Principalele forme sunt:
Sindromul Guillain-Barre debuteaza, de obicei, cu furnicaturi si slabiciune pornind de la picioare si raspandindu-se catre trunchi si brate. La aproximativ 10% dintre pacienti, simptomele incep la nivelul bratelor sau fetei. Pe masura ce sindromul avanseaza, slabiciunea musculara poate evolua spre paralizie.
De obicei, slabiciunea este cea mai semnificativa dupa doua saptamani de la debutul simptomelor.
Luati legatura cu medicul daca aveti furnicaturi usoare in degetele de la picioare care nu par sa se raspandeasca sau sa se inrautateasca. Solicitati ajutor medical de urgenta daca aveti oricare dintre aceste semne sau simptome severe:
Sindromul Guillain-Barre este o afectiune grava care necesita spitalizare imediata, deoarece se poate agrava rapid. Cu cat tratamentul este acordat mai devreme, cu atat sansele de recuperare sunt mai mari.
Cauzele exacte ale sindromului Guillian Barre nu sunt cunoscute inca.
In multe cazuri, afectiunea se dezvolta la cateva zile sau saptamani dupa o infectie a tractului digestiv sau respirator. Acest lucru sugereaza ca SGB ar putea avea o legatura cu infectiile. In cazuri mai rare, sindromul poate aparea in urma unei interventii chirurgicale, a altor infectii sau in urma unei vaccinari.
Unii medici considera ca infectiile virale si bacteriene pot schimba modul in care sistemul imunitar reactioneaza la nivelul nervilor periferici. Din aceasta cauza, exista riscul ca mielina si axonul subiacent sa nu mai fie recunoscute drept tesuturi corporale si sa fie atacate de sistemul imunitar.
Exista cativa factori de risc cunoscuti ai maladiei, printre care:
Descoperirile publicate in The Lancet sugereaza ca virusul Zika ar putea provoca SGB. Virusul Zika a fost asociat in trecut cu SGB. Legatura a fost descrisa pentru prima data in 2013 si 2014, cand incidenta sindromului Guillain Barre a crescut semnificativ in timpul unui focar de infectie cu Zika in insulele polineziene franceze.
Aceasta a fost prima dovada a unei astfel de legaturi, fiind necesare mai multe cercetari. Cu toate acestea, au existat cateva studii privind incidenta SGB in Polinezia Franceza si America Latina dupa focarele de infectie cu Zika din urma cu cativa ani. Infectia cu Zika a fost asociata cu simptome asemanatoare gripei la majoritatea oamenilor care au contractat boala, acest lucru fiind similar cu multe dintre infectiile care apar inainte de SGB.
In 1976, a existat o crestere mica a riscului de a contracta SGB dupa vaccinarile impotriva virusului gripei porcine.
Cu toate acestea, cresterea a fost cu doar un caz suplimentar la 100.000. Cercetarile au aratat, de asemenea, ca oamenii sunt mai expusi riscului de a dezvolta sindromul Guillain Barre dupa un caz de gripa decat dupa vaccinare.
Sindromul Guillain-Barre este dificil de diagnosticat la inceput. Acest lucru este cauzat de faptul ca simptomele sunt foarte similare cu cele ale altor afectiuni neurologice sau ale sistemului nervos, cum ar fi botulismul, meningita sau intoxicatiile cu metale grele. Intoxicatiile cu metale grele pot fi cauzate de substante precum plumbul, mercurul si arsenicul.
In prima faza, medicul va pune intrebari despre simptome si istoricul medical. Este recomandat sa-i spuneti medicului daca ati avut simptome neobisnuite si boli sau infectii recente sau anterioare.
De asemenea, specialistul poate efectua urmatoarele teste pentru a confirma diagnosticul:
Punctia lombara presupune prelevarea unei cantitati mici de lichid din coloana vertebrala, din zona lombara. Acest fluid poarta denumirea de lichid cefalorahidian. Lichidul cefalorahidian este testat apoi pentru a se afla nivelul de proteine. In majoritatea cazurilor, persoanele cu sindrom Guillain-Barre au mai multe proteine decat in mod normal in lichidul cefalorahidian.
Scopul electromiografiei este de a verifica functia nervilor. Electromiografia analizeaza activitatea electrica din muschi pentru ca medicul sa determine daca slabiciunea musculara este cauzata de leziuni ale nervilor sau leziuni musculare.
Testul vitezei de conducere nervoasa poate fi utilizat pentru a determina cat de bine reactioneaza nervii si muschii la impulsuri electrice mici.
Nu exista leac pentru sindromul Guillain-Barre. Pacientii au, insa, la dispozitie doua tipuri de tratamente care pot accelera recuperarea si pot reduce gravitatea bolii:
In timpul plasmaferezei, portiunea lichida a unei componente a sangelui (plasma) este eliminata si separata de celulele sangelui. Celulele sanguine sunt introduse inapoi in corp, dupa care incep sa produca mai multa plasma pentru a compensa ceea ce a fost eliminat. Plasmafereza poate da roade pentru ca sunt eliminati anumiti anticorpi care contribuie la atacul sistemului imunitar asupra nervilor periferici.
Imunoglobulina care contine anticorpi sanatosi de la donatorii de sange este administrata prin vena (intravenos). Imunoglobulina in cantitati mari poate bloca anticorpii daunatori care produc sindromul Guillain-Barre.
Aceste tratamente sunt la fel de potrivite. Amestecarea lor sau administrarea unui tratament dupa cealalt nu este mai eficienta decat utilizarea oricareia dintre metode.
De asemenea, doctorul poate sa recomande si medicamente care sa:
Persoanele cu sindrom Guillain-Barre au nevoie de ajutor fizic si fizioterapie inainte si in timpul procesului de recuperare. Metodele de ajutor recomandate presupun:
Sindromul Guillain-Barre afecteaza nervii. Deoarece nervii controleaza miscarile si functiile corpului, persoanele cu sindrom Guillain-Barre pot experimenta:
Slabiciunea sau paralizia se pot extinde catre grupele musculare care controleaza respiratia, aceasta fiind o complicatie potential fatala. Aproximativ 22% dintre pacienti sunt ventilati mecanic in prima saptamana dupa internare.
Majoritatea persoanelor cu sindrom Guillain-Barre isi revin complet sau raman doar cu o mica slabiciune, amorteala sau furnicaturi.
Fluctuatiile tensiunii arteriale si ritmurile cardiace neregulate (aritmii cardiace) sunt reactii adverse frecvente ale sindromului Guillain-Barre.
O treime dintre pacienti se confrunta cu dureri nervoase puternice, care pot fi ameliorate doar cu ajutorul medicamentelor.
Sindromul Guillain-Barre poate provoca o functionare lenta a intestinelor si retentie de urina.
Din cauza lipsei de micare provocate de sindromul Guillain-Barre, pacientii risca sa dezvolte cheaguri de sange. De aceea, pana cand isi recupereaza mobilitatea, ar putea fi recomandat ca pacientii sa ia anticoagulante.
De asemenea, din cauza lipsei de mobilitate, pacientii sunt in pericol sa dezvolte escare. In acest caz, acestia trebuie miscati in mod constant pentru a fi evitata aceasta problema.
Intre 2% si 5% dintre persoanele cu sindrom Guillain-Barre se pot confrunta cu recidive ale bolii.
Simptomele grave si precoce ale sindromului Guillain-Barre cresc semnificativ riscul de complicatii serioase pe termen lung. Rareori, decesul poate aparea din cauza unor complicatii precum sindromul de detresa respiratorie si atacul de cord.
Unii pacienti se refac dupa cateva luni sau chiar ani. Cu toate acestea, majoritatea persoanelor cu sindrom Guillain-Barre experimenteaza urmatorul ”traseu” general:
Dintre adultii care se recupereaza in urma sindromului Guillain-Barre:
Copiii, care rareori dezvolta sindromul Guillain-Barre, se recupereaza mai bine decat adultii.
Referinte:
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…