Prolapsul de valva mitrala este o modificare structurala a valvei mitrale a inimii. Aflati mai multe despre aceasta conditie din materialul urmator.
Prolapsul de valva mitrala este una dintre afectiunile cele mai frecvente ale inimii. El apare atunci cand cele doua valvule care formeaza valva mitrala bombeaza in atriul stang si nu se inchid etans.
Valva mitrala este o structura care separa atriul stang de ventriculul stang.
In mod normal, sangele trece din atriul stang in ventriculul stang in timpul diastolei, valva mitrala fiind deschisa, apoi valva mitrala se inchide si sangele trece mai departe in aorta, in timpul sistolei.
Cand valva mitrala nu se inchide perfect sangele trece din ventricul inapoi in atriu aparand asa numita insuficienta mitrala.
Prolapsul de valva mitrala afecteaza aproximativ 2 procente din populatia adulta.
Unii pacienti pot fi asimptomatici toata viata, diagnosticarea acestei afectiuni reprezentand o surpriza pentru ei.
Cand apar simptome, acestea sunt foarte variate de la un pacient la altul. Astfel poate aparea: ritm cardiac neregulat (aritmii), ameteli, respiratie ingreunata (dispnee), oboseala, tuse, anxietate si panica, durere toracica care nu e cauzata de o afectiune coronariana.
Cauza prolapsului de valva mitrala nu este cunoscuta. Poate fi ereditara sau poate aparea in boala coronariana, boli ale tesutului conjunctiv.
La majoritatea pacientilor afectiunea este asimptomatica si nu necesita tratament sau schimbarea stilului de viata. De asemenea nu produce scaderea sperantei de viata. Tratamentul este necesar doar atunci cand simptomatologia se agraveaza.
Complicatiile care pot aparea sunt insuficienta mitrala grava, endocardita, trombembolii, aritmii. In caz de prolaps de valva mitrala cu suflu sistolic este necesara profilaxia endocarditei bacteriene.
Prolapsul valvei mitrale duce uneori la trecerea sangelui inapoi in atriul stang, o afectiune numita regurgitare a valvei mitrale. In functie de simptome, unii pacienti pot suferi de regurgitare mitrala usoara.
Cand inima functioneaza corect, valva mitrala se inchide complet in timpul contractiei ventriculului stang si impiedica sangele sa curga inapoi in camera superioara stanga a inimii (atriul stang).
La unii oameni cu prolaps de valva mitrala, una sau ambele valvule ale valvei mitrale au un mai mult tesut (prolaps), ca o parasuta in atriul stang, de fiecare data cand inima se contracta.
Din cauza acestei bombari, valva nu se poate inchide bine. Cand sangele trece inapoi prin valva, conditia poarta denumirea de regurgitare a valvei mitrale.
Aceasta anomalie nu cauzeaza probleme daca se scurge doar o cantitate mica de sange in atriu. O regurgitare mitrala mai sever poate provoca simptome precum respiratie ingreunata, oboseala sau ameteala.
Un alt nume pentru prolapsul valvei mitrale este sindromul clic-murmur. In timp ce asculta inima pacientului cu un stetoscop, medicul poate auzi un sunet de clic pe masura ce valvulele se umfla. Acest clic este urmat de un murmur produs de sangele care curge inapoi in atriu. Alte denumiri pentru a descrie prolapsul valvei mitrale sunt:
Prolapsul de valva mitrala poate afecta orice persoana, indiferent de varsta.
Potrivit statisticilor, conditia ii poate afecta si pe copii si adolescenti. Simptomele grave ale prolapsului de valva mitrala tind sa apara cel mai frecvent la barbatii mai mari de 50 de ani.
Prolapsul valvei mitrale poate aparea in familii si poate fi asociat cu alte cateva conditii, cum ar fi:
Desi prolapsul de valva mitrala este de obicei o tulburare care dureaza toata viata, multe persoane cu aceasta afectiune nu au niciodata simptome. Cand sunt diagnosticati, oamenii raman surprinsi sa afle ca au o afectiune cardiaca.
Cand apar semne si simptome, pot fi cauzate de faptul ca sangele trece inapoi prin valva (regurgitare). Simptomele prolapsului de valva mitrala pot varia foarte mult de la o persoana la alta. Acestea tind sa fie usoare si se dezvolta treptat. Din punct de vedere clinic, afectiunea se caracterizeaza prin suflu de insuficienta mitrala. Printre simptome se numara:
Unii pacienti pot prezenta dureri in piept care nu sunt cauzate de un atac de cord sau de o boala coronariana.
Prolapsul de valva mitrala provoaca de multe ori aparitia extrasistolelor ventriculare, insa pot aparea si episoade de tahicardie ventriculara.
Daca simtiti ca aveti oricare dintre simptomele de mai sus, programati-va o intalnire cu medicul. Multe alte afectiuni provoaca aceleasi simptome ca si prolapsul de valva mitrala, astfel incat doar o vizita la medic poate determina cauza simptomelor. Daca aveti dureri in piept si nu sunteti sigur daca ar putea fi un atac de cord, solicitati imediat asistenta medicala de urgenta.
Daca ati fost deja diagnosticat cu prolaps de valva mitrala, consultati medicul daca simptomele se agraveaza.
Prolapsul valvei mitrale se caracterizeaza prin prolapsul uneia sau ambelor foite ale valvei in atriul stang (peste 2 mm) in timpul sistolei. Reprezinta o cauza importanta de regurgitare mitrala.
Cei mai multi pacienti cu prolaps de valva mitrala sunt asimptomatici. In trecut a fost postulata o relatie cauzala intre prolapsul de valva mitrala si multiple simptome, cum ar fi durere toracica, dispnee, palpitatii, insa studiile prospective au infirmat aceste asocieri. Au fost raportate complicatii rare dar severe ale PVM (endocardita bacteriana, complicatii cerebrovasculare, insuficienta mitrala severa progresiva, moarte subita).
Insuficienta mitrala poate avea mai multe grade, insuficienta mitrala gradul 1 si insuficienta mitrala grad 2 fiind cele mai usoare forme.
Se pare ca riscul de complicatii fatale si nonfatale este mai mare la barbati cu varsta de peste 45 de ani si la cei cu istoric familial de PVM. Desi cei mai multi pacienti cu PVM nu dezvolta regurgitare mitrala severa, PVM este cauza frecventa a unei regurgitari mitrale progresive, care necesita adesea valvuloplastie mitrala.
La examenul obiectiv al pacientului cu PVM se aude adesea un clic mezosistolic cu murmur telesistolic, in special la apex. Mecanismul responsabil pentru acest clic este punerea in tensiune a aparatului mitral in timpul prolapsului foitelor mitrale in mezosistola. Clicul este urmat frecvent de un murmur sistolic de durata variabila. Manevrele dinamice care scad presarcina (ortostatismul si manevra Valsalva) sau scad postsarcina (cum ar fi administrarea de nitrati) tind sa deplaseze clicul si murmurul mai devreme in sistola. In schimb, clicul si murmurul survin mai tarziu in sistola in cursul manevrelor care cresc umplerea ventriculara (pozitia de squatting) sau cresc postsarcina (exercitiile izometrice).
Ecocardiografia bidimensionala este cea mai importanta metoda de diagnostic a PVM. Diagnosticul se bazeaza pe prolapsul uneia sau ambelor foite mitrale in atriul stang (2 mm sau mai mult in timpul telesistolei, 3 mm sau mai mult daca prolapsul este holosistolic). Cele mai bune sectiuni pentru diagnostic sunt ax lung parasternal si apical 4 camere. La pacientii cu PVM ecocardiografia este de asemenea utila in determinarea prezentei si severitatii regurgitarii mitrale, evaluarea dimensiunilor atriului si ventriculului stang, a functiei ventriculului stang, a grosimii foitelor mitrale. In absenta regurgitarii mitrale severe, radiografia toracica si electrocardiograma nu sunt de regula utile.
De multe ori, persoanele cu prolaps de valva mitrala nu au nevoie de tratament. Cu toate acestea, un medic poate recomanda tratament daca o persoana cu prolaps de valva mitrala prezinta simptome sau are o cantitate semnificativa de sange care trece in atriul stang.
Exista mai multe tipuri de tratament si sunt disponibile in functie de gravitatea prolapsului si de simptome. Printre metodele de tratare se numara:
In cele mai multe cazuri, observarea atenta este suficienta pentru a trata prolapsul de valva mitrala. Astfel, o persoana cu aceasta afectiune trebuie sa-si viziteze medicul in mod regulat pentru efectuarea controalelor. In cadrul vizitelor, pacientul trebuie sa raporteze orice simptome noi care sugereaza ca starea se agraveaza. De asemenea, medicul poate recomanda o ecocardiograma.
In cazul unei forme mai severe de prolaps de valva mitrala care provoaca simptome, doctorul poate prescrie medicamente care sa ajute la gestionarea afectiunii, desi aceasta abordare are o eficienta limitata.
Un medic poate prescrie medicamente numite beta-blocante pentru persoanele care acuza palpitatii cu un debit minim.
Daca simptomele sunt mai semnificative, un medic poate prescrie o combinatie de medicamente, cum ar fi:
Un medic poate recomanda o interventie chirurgicala pentru a trata prolapsul valvei mitrale daca:
In general, medicul va recomanda interventia chirurgicala numai daca o cantitate mare de sange revine in atriu si produce simptome severe sau provoaca alte complicatii mai grave.
Un chirurg poate efectua o operatie pe cord deschis sau o tehnica mai putin invaziva. Printre metodele disponibile se numara:
Insuficienta mitrala severa poate fi vindecata cu ajutorul procedurii MitraClip.
Desi majoritatea persoanelor cu prolaps de valva mitrala nu au niciodata probleme, pot aparea complicatii in unele cazuri. Acestea pot fi:
Cea mai frecventa complicatie este regurgitarea mitrala, o afectiune in care valva permite scurgerea sangelui inapoi in atriul stang.
Riscul de regurgitare mitrala este crescut la barbati si la persoanele cu hipertensiune arteriala. Daca regurgitarea este severa, poate fi nevoie de o interventie chirurgicala pentru repararea sau inlocuirea valvei. Aceasta procedura este necesara pentru a fi prevenita insuficienta cardiaca.
Ritmurile cardiace neregulate apar cel mai frecvent in camerele superioare ale inimii. Pot fi deranjante, insa in majoritatea cazurilor nu pun viata in pericol.
Persoanele cu regurgitarea mitrala severa sau cu o deformare severa a valvei mitrale prezinta cele mai mult riscuri de a suferi aritmii, simptome care pot afecta circulatia sangelui prin inima.
Interiorul inimii este captusit cu o membrana (tunica) subtire numita endocard. Endocardita este o infectie a acestei captuseli interioare. O valva mitrala anormala poate provoca o endocardita cauzata de bacterii, ceea ce poate deteriora si mai mult valva mitrala.
Persoanelor cu risc ridicat de endocardita li se pot prescrie antibiotice inaintea unor proceduri medicale si dentare, pentru a se reduce riscul de infectie.
Majoritatea persoanelor cu prolaps de valva mitrala duc vieti normale, productive si fara simptome.
In general, medicii nu recomanda restrictii privind stilul de viata, sport sau alimentatie. Cu toate acestea, este recomandat sa-l intrebati pe medic daca trebuie sa faceti anumite schimbari. Daca aveti o regurgitare mitrala severa, medicul va poate recomanda anumite limitari de efort.
De asemenea, doctorul va poate recomanda sa efectuati vizite regulate de monitorizare a starii.
Referinte:
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…