Hipertiroidismul este reactia organismului la producerea in exces a hormonilor tiroidieni. Aflati mai multe despre cauzele si manifestarile hipotiroidismului din materialul urmator.
Hipertiroidismul reprezinta termenul medical pentru toate manifestarile de la nivelul organismului cauzate de o tiroida hiperactiva (functie in exces a tiroidei). La persoanele cu hipertiroidism, glanda tiroida produce prea multi hormoni tiroidieni (hipertiroida). Atunci cand se intampla acest lucru, metabolismul organismului este crescut, ceea ce poate cauza o multitudine de simptome.
Tiroida este o glanda in forma de fluture situata in mijlocul gatului, mai jos de laringe (corzile vocale) si deasupra claviculei. Tiroida produce doi hormoni, triiodotironina (T3) si tiroxina (T4), care reglementeaza modul in care organismul utilizeaza si stocheaza energie (de asemenea, cunoscut sub numele de metabolismul organismului).
Tiroida este controlata de o glanda din creier, cunoscuta sub numele de glanda pituitara sau hipofiza. Hipofiza produce hormonul de stimulare tiroidiana (TSH), care stimuleaza tiroida sa produca T3 si T4.
Dupa cum evidentiaza si denumirile, cele doua conditii se afla la cele doua extreme. Hipertiroidismul este caracterizat de o activitate crescuta a glandei tiroide, in timp ce hipotiroidismul se manifesta printr-o activitate incetinita a aceleiasi glande.
Boala Graves (boala Basedow, gusa toxica difuza, hiperplazia primara, hipertiroidism primar)
Este cea mai frecventa forma – este o boala autoimuna (hipertiroidism autoimun). Principalele caracteristici sunt gusa si oftalmopatia. Varsta cea mai interesata este intre 20-40 de ani. Criteriul cel mai important de diagnostic este cresterea difuza in volum a glandei tiroide, ajungand la valori de 3-5 ori mai mari decat volumul normal. Instabilitatea neuro-psihica, modificarile temperamentului sau somnului constituie indici pretiosi ai tireotoxicozei. De aceea, un rol important revine prestigiului si increderii pe care medicul trebuie sa o inspire bolnavilor hipertiroidieni.
Aceasta survine la varste inaintate. Nodulii din glanda tiroida au dispunere difuza si aproape intotdeauna sunt benigni. Nu exista oftalmopatie (afectarea ochilor) sau mixedem localizat.
Gusa toxica uninodulara se manifesta printr-un nod solitar cu functie autonoma. Aproape intotdeauna este benigna.
Aici pot fi enumerate tumori, hipertiroidism indus prin administrare de iod.
Foarte rar este diagnosticat hipertiroidismul secundar, afectiune caracterizata de o stimulare constanta a glandei tiroide.
Boala Basedow-Graves este cea mai frecventa cauza de hipertiroidism. La persoanele cu boala Graves, sistemul imunitar produce un anticorp care stimuleaza glanda tiroida sa produca hormoni tiroidieni in exces. Acest lucru se petrece cel mai frecvent la femei cu varste cuprinse intre 20 si 40 de ani, dar poate aparea la orice varsta, la barbati sau la femei. Glanda tiroida creste in volum (gusa) si produce cantitati excesive de hormoni tiroidieni, care provoaca simptome de hipertiroidism.
Unii pacienti dezvolta probleme cu ochii (orbitopatia Graves), care cauzeaza simptome de iritatie, roseata sau uscaciune la nivelul ochilor si, in cazuri severe, poate provoca vedere dubla. Altii dezvolta umflaturi in spatele sau in jurul ochilor care cauzeaza umflarea ochilor sau inflamarea muschilor pleoapelor ce provoaca deschiderea excesiva a lor. Manifestarile mai severe ale bolii oculare Graves sunt mai putin frecvente, cu exceptia pacientilor fumatori. In forma sa cea mai severa, persoanele cu oftalmopatie Graves pot dezvolta inflamarea nervului optic, ce poate duce la pierderea vederii.
Unul sau mai multi noduli tiroidieni pot produce hormoni tiroidieni in exces. Nodulul mai este numit nodul fierbinte, nodul toxic sau atunci cand exista mai mult de un nodul, gusa nodulara toxica.
Tiroidita nedureroasa si tiroidita postpartum sunt tulburari in care tiroida devine temporar inflamata si elibereaza in sange o cantitate prea mare de hormoni tiroidieni, cauzand hipertiroidism.
Tiroidita postpartum se poate declansa la mai multe luni de la nastere. Simptomele de hipertiroidism pot dura mai multe luni, urmate adesea de mai multe luni de simptome de hipotiroidie, cum ar fi oboseala, crampe musculare, balonare si cresterea in greutate.
Tiroidita subacuta (granulomatoasa) se considera a fi cauzata de un virus. Aceasta cauzeaza marirea dureroasa a glandei tiroide. Tiroida devine inflamata si elibereaza o cantitate crescuta de hormoni tiroidieni in circuitul sanguin. Hipertiroidismul se rezolva atunci cand infectia virala se amelioreaza si poate fi, de asemenea, urmat de mai multe luni de simptome hipotiroidiene.
Administrarea in exces de medicamente ce contin hormoni tiroidieni pentru tratarea hipotiroidismului.
Cu toate ca femeile sunt de 2 pana la 10 ori mai predispuse decat barbatii la hipertiroidism, hipertiroidismul la barbati apare si, de obicei, necesita medicamente pentru a fi tinut sub control. Barbatii si femeile impartasesc multe dintre simptomele principale ale hipertiroidismului, dar exista unele simptome unice in cazul barbatilor. Boala Basedow-Graves este cea mai frecventa cauza de hipertiroidism la barbati, desi femeile au mai multe riscuri sa dezvolte aceasta tulburare autoimuna.
Disfunctia tiroidiana poate incepe in timpul sau dupa nastere la femeile care nu au avut probleme tiroidiene inainte. Acest lucru se intampla deoarece sarcina provoaca modificari majore ale nivelului de hormoni produsi de tiroida.
Hipertiroidismul in timpul sarcinii nu este frecvent. Cu toate acestea, simptomele pot fi trecute cu vederea, deoarece unele semne pot imita modificarile hormonale pe care le resimte o femeie in timpul sarcinii: de exemplu, se simte obosita sau nelinistita. Daca nu este tratat, hipertiroidismul matern prezinta un risc atat pentru mama, cat si pentru copil. Femeile insarcinate cu hipertiroidism necontrolat pot dezvolta hipertensiune arteriala. De asemenea, exista un risc crescut de avort spontan, nastere prematura si de nastere a unui copil cu o greutate scazuta la nastere.
Simptomatologia nu este specifica sau este absenta, nivelul TSH este mic, iar T4 si T3 sunt in limite normale.
Aspectul bolnavului cu hipertiroidie este unul specific: este o persoana slaba, agitata, nervoasa, care vorbeste mult si repede, transpira si roseste usor. Hipertiroidia se asociaza cu cresterea volumului glandei tiroide, iar atunci cand apar si modificari oculare, cu protruzia globilor oculari, se numeste boala Graves-Basedow.
Adultul cu hipertiroidie slabeste rapid si masiv in greutate, in pofida aportului alimentar exagerat. Masele adipoase si musculare se topesc, iar forta musculara si rezistenta la efort fizic scade. Bolnavul se plange ca ”i se taie picioarele” sau ”ii fug picioarele de sub el“ atunci cand urca sau coboara scarile. Tulburarile neurologice sunt evidente si suparatoare: tremuraturi ale mainilor cand sta cu bratele intinse inainte si degetele rasfirate, tremuraturi care pot cuprinde intreg corpul. Faciesul este cu privire fixa, ochii larg deschisi, clipind rar, semne care dau privirii aspectul de teama.
Bolnavii se plang de insomnii si palpitatii. Hiperexcitabilitatea sistemului nervos le determina tulburari psihocomportamentale, cum ar fi irascibilitate si neliniste. Un hipertiroidian este o persoana dificila in familie si societate. Cu o emotivitate exagerata, plange si rade usor, iar ideatia este rapida, mergand pana la fuga de idei.
In cursul evolutiei tireotoxicozei poate sa apara un accident acut denumit criza tireotoxica sau encefalopatia tireotoxica, declansata de infectii intercurente, stresuri. Tabloul clinic este dominat de tulburarile neuropsihice: agitatie psihomotorie, delir, stari confuzionale, halucinatii auditive si vizuale, care necesita instituirea de urgenta a tratamentului, boala evoluand rapid catre deces.
Hipertiroidismul la copil debuteaza in peste 80% din cazuri dupa varsta de 10 ani si este mai frecvent la fete decat la baieti. Semnele de debut sunt pierderea greutatii in conditiile unui aport alimentar normal sau crescut, tahicardia inexplicabila, care se mentine si in somn, nervozitate, logoree. Copiii sunt irascibili, neascultatori, cu randament scolar scazut, din cauza lipsei de atentie si concentrare. Ritmul cresterii in hipertiroidismul infantil este accelerat, copiii avand o inaltime medie peste normal. In unele cazuri, hipertiroidismul poate intarzia maturatia sexuala. Postoperator, pot sa apara tulburari ale ciclului menstrual la fete, fertilitate scazuta si risc de avort crescut dupa conceptie.
In cazul hipertiroidismului, femeile sunt de 4-6 ori mai afectate decat barbatii. Totodata, apare de obicei la varste mai inaintate, peste 50 de ani, fiind mai frecventa in zonele cu deficit de iod.
Hipertiroidismul poate fi diagnosticat in principal cu ajutorul analizelor de sange care masoara cantitatea de hormoni tiroidieni (T3 si T4) si de stimulare a hormonilor tiroidieni (TSH).
De obicei, nivelul de hormoni tiroidieni este ridicat si nivelul TSH este scazut (tsh mic).
De asemenea, scanarea tiroidei prin ecografie sau computer tomograf (CT) sau rezonanta magnetica (RMN) poate fi, de asemenea, recomandata pentru a ajuta la determinarea cauzei hipertiroidiei (boala Graves, gusa nodulara toxica sau tiroidita). Ecografia permite masurarea dimensiunilor tiroidei si prezenta nodulilor pe cand CT sau RMN ar fi utile la stabilirea raporturilor tiroidei cu organele vecine.
Tratamentul hipertiroidismului are ca obiectiv normalizarea productiei de hormoni tiroidieni. Tratamentul medical pentru hipertiroidism include tratament medicamentos, tratament cu iod radioactiv sau interventii chirurgicale.
Cele doua tipuri principale de medicamente utilizate pentru tratarea hipertiroidismului sunt medicamente antitiroidiene si beta-blocante.
Medicamentele antitiroidiene actioneaza prin reducerea cantitatii de hormoni tiroidieni produse de tiroida.
Aceste medicamente pot fi utilizate:
Medicamentele antitiroidiene pot avea unele efecte secundare minore, cum ar fi eruptii cutanate, urticarie, dureri articulare, febra si deranjamente la stomac. O complicatie mult mai grava numita agranulocitoza (lipsa de celule albe din sange) poate aparea, dar acest lucru este foarte rar. Pacientii care iau medicamente antitiroidiene ar trebui sa informeze imediat doctorul lor specialist, in cazul in care apar simptome cum ar fi dureri de gat, febra sau orice alte semne de infectie.
In timpul tratamentului cu medicamente antitiroidiene, se vor face analize de sange pentru hormonii tiroidieni la fiecare patru pana la sase saptamani pana ce hipertiroidismul este sub control.
Betablocantele, cum ar fi atenololul sau propranololul, sunt adesea initiate imediat ce diagnosticul de hipertiroidism este dat. In timp ce medicamentele beta-blocante nu reduc productia de hormoni tiroidieni, ele pot controla multe dintre simptomele suparatoare, cum ar fi tahicardia, tremurul, anxietatea si intoleranta la caldura. Odata ce hipertiroidismul este sub control (dupa tratamente cu medicamente antitiroidiene, chirurgie sau iod radioactiv), se opreste tratamentul cu beta-blocante.
Distrugerea tiroidei cu iod radioactiv, procedeu numit ablatie, este un mod permanent de a trata hipertiroidia. Cantitatea de radiatii utilizate este mica si nu cauzeaza cancer, infertilitate sau malformatii congenitale. Iodul radioactiv este dat in forma lichida sau de capsule si functioneaza prin distrugerea celei mai mari parti din tesutul tiroidian. Aceasta dureaza aproximativ 6 pana la 18 saptamani. Persoanele cu simptome severe, adultii mai in varsta si persoanele cu probleme cardiace ar trebui sa fie mai intai tratate cu medicamente antitiroidiene pentru a controla simptomele. Cei mai multi oameni care iau iod radioactiv dezvolta hipotiroidism si vor trebui sa ia suplimente de hormoni tiroidieni pentru tot restul vietii lor.
Asemenea altor tratamente, exista anumite riscuri ale tratamentului cu iod radioactiv. Uneori, dupa un tratament aparent de succes, se revine la conditia dinainte si tratamentul trebuie repetat. Aproximativ 10 la 20 la suta din persoanele care folosesc un tratament cu iod radioactiv au nevoie de o a doua doza. Aceste persoane au, de obicei, hipertiroidism sever sau o gusa foarte mare.
Ocazional, persoanele cu boala Graves constata ca simptomele lor la ochi se agraveaza dupa terapie. Pacientii care nu sunt tratati cu iod radioactiv trebuie sa evite contactul fizic apropiat, mai ales cu copii mici si femeile gravide, de la trei la sapte zile dupa tratament, deoarece exista posibilitatea de a le expune la doze mici de radiatii. Acest lucru poate fi dificil pentru parintii cu copiii mici.
Desi extirparea chirurgicala a glandei tiroide este un tratament permanent pentru hipertiroidism, este folosit mai putin decat tratamentul cu medicamente antitiroidiene sau iod radioactiv, din cauza riscurilor si a cheltuielilor asociate cu chirurgia tiroidei. Riscurile includ deteriorarea nervilor din zona corzilor vocale si afectarea glandelor paratiroide, care controleaza metabolismul calciului in organism.
Cu toate acestea, interventia chirurgicala este recomandata atunci cand:
Dupa interventia chirurgicala sunt necesare testari regulate, la intervale de 3-6 luni, al nivelului hormonilor tiroidieni si monitorizarea pentru semne de hipo sau hipertiroidism. Cei mai multi pacienti dezvolta hipotiroidism dupa interventia chirurgicala si necesita tratament cu hormoni tiroidieni de sinteza.
Fitoterapie: roinita, lavanda, salvie, chimen, coriandru, fenicul, anason, busuioc, talpa gastii, paducelul.
Gemoterapie: Se recomanda administrarea alternativa o zi Cornus sanguinea (muguri de sanger, 50 pic. dimineata), o zi Viburnum lantana (muguri de calin, 50 pic. dimineata). Seara, pentru a contracara manifestarile hipertiroidiei se administreaza alternativ o zi Tilia tomentosa (sedativ, linistitor, 50 pic), o zi Crataegus oxyacantha (sedativ si reglator neurovegetativ la nivel cardiac, 50 pic.) Daca valorile hormonilor tiroidieni (T3 si T4) si ale TSH sunt normale, dar pacientul prezinta simptome caracteristicie hipertitoidiei (hipertiroidism palpitatii, tremuraturi etc. cauzate de tulburari neurovegetative), se alterneaza o zi Cornus sanguinea (50 pic.dimineata), o zi Rosa canina (mladite de maces, 50 picaturi dimineata).
In general, persoanele care sufera de hipertiroidism ar trebui sa duca un stil de viata sanatos si echilibrat. Alimentatia in hipertiroidism ar trebui sa includa:
Hipertiroidismul indus de medicamente tiroidiene poate fi prevenit. Urmati instructiunile medicului si faceti periodic analize de sange pentru a verifica nivelul tiroidei. In schimb, hipertiroidismul natural nu poate fi prevenit.
Referinte:
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…