Endocardita este inflamatia membranei interioare a inimii, numita endocard. Aflati mai multe despre endocardita infectioasa din materialul urmator.
Endocardita bacteriana este o infectie a endocardului, membrana care captuseste cavitatile inimii. Efectul acestei infectii este lezarea sau chiar distrugerea valvelor inimii.
Endocardita bacteriana apare atunci cand sunt prezente bacterii in sange (bacteriemie) la un pacient care are o leziune valvulara sau alta afectare a tesutului endocardic. Anumite bacterii traiesc in mod normal in organismul nostru, de exemplu in gura, caile respiratorii superioare, intestin si piele. Unele interventii chirugicale sau stomatologice pot cauza o scurta bacteriemie, adica bacteriile patrund in sange prin leziunile provocate de interventia respectiva.
Principalele semne ale afectiunii sunt: febra si frisoane, fatigabilitate (oboseala), pierdere in greutate, transpiratii nocturne, dureri articulare, tuse persistenta si dispnee (respiratie cu dificultate), sangerari sub unghii si petesii (mici pete violacee sau rosii sub piele)
Endocardita bacteriana apare foarte rar la pacienti fara afectare cardiaca. In general, sunt supusi riscului pacientii care au o afectare cardiaca preexistenta cum ar fi: valva metalica, episoade de endocardita in antecedente, afectare cardiaca in contextul unui reumatism articular acut, defecte cardiace congenitale, cardiomiopatie hipertrofica.
Unele afectiuni cardiace cum ar fi defectul septal interventricular, defectul septal interatrial sau canalul arterial persistent pot fi cu succes reparate chirurgical. Dupa interventia chirurgicala scade foarte mult riscul de aparitie a endocarditei bacteriene.
Este necesara administrarea de antibiotice si in caz de interventii pe alte tesuturi daca acestea sunt infectate.
Nu toate cazurile de endocardita bacteriana pot fi prevenite pentru ca nu se stie intotdeauna cand apare bacteriemia. Totusi, daca un pacient cu risc de a face endocardita este supus unei interventii chirugicale sau unui tratament stomatologic este necesara antibioterapia pentru a preveni supravietuirea bacteriilor in sange. Medicul trebuie intotdeauna anuntat asupra existentei unei afectiuni cardiace.
Daca stiti ca aveti un defect congenital cardiac, un suflu, prolaps de valva mitrala sau alte afectiuni valvulare intrebati medical daca sunteti cu risc crescut pentru a face endocardita bacteriana si daca e asa, anuntati medicul chirug sau stomatolog inainte de a interveni chirugical.
In caz de febra, prezentati-va de urgenta la medic pentru a se efectua o hemocultura inainte de a incepe antibioterapia!
Endocardita apare atunci cand bacteriile patrund in circulatia sanguina, calatoresc spre inima si se opresc in valvele cardiace anormale sau in tesutul cardiac deteriorat. Endocardita poate fi provocata de mai multe tipuri de bacterii, insa fungii sau alte microorganisme produc majoritatea cazurilor.
De obicei, sistemul imunitar distruge bacteriile daunatoare care ajung in fluxul sanguin. Chiar daca bacteriile ajung la inima, acestea pot disparea fara sa provoace o infectie. Cu toate acestea, bacteriile care traiesc in gura, gat sau alte parti ale corpului, cum ar fi pielea sau intestinele, in circumstantele potrivite pot provoca in unele cazuri infectii grave precum endocardita.
Bacteriile, fungii sau alti germeni care provoaca endocardita patrund de obicei in circulatia sanguina in urma:
Periajul dintilor sau alte astfel de activitati pot provoca sangerari gingivale. Acestea sunt, practic, porti catre organism pentru bacteriile care patrund in circulatia sanguina – mai ales daca nu ca curatati dintii cu ata dentara sau daca dintii si gingiile nu sunt sanatoase.
Bacteriile pot fi transmise in urma contactului cu o alta zona infectata, cum ar fi o rana pe piele. Alte afectiuni medicale, cum ar fi o infectie gingivala, o infectie cu transmitere sexuala sau alte boli intestinale, cum ar fi boala inflamatorie a intestinului, pot oferi bacteriilor posibilitatea de a intra in circulatia sanguina.
Bacteriile pot patrunde in organism printr-un cateter – un tub subtire pe care medicii il folosesc uneori pentru a injecta sau elimina lichidul din organism. Acest lucru se poate intampla daca dispozitivul a fost mentinut in aceeasi pozitie pentru o perioada lunga de timp.
Bacteriile care pot provoca o endocardita infectioasa pot intra in fluxul sanguin si prin intermediul acelor folosite pentru realizarea tatuajelor sau piercing-urilor.
Folosirea acelor si seringilor contaminate de catre persoanele care isi injecteaza droguri intravenoase, cum ar fi heroina sau cocaina, reprezinta o mare ingrijorare la nivel international. Adesea, persoanele care utilizeaza aceste tipuri de droguri nu au acces la ace sau seringi noi, neutilizate.
Bacteriile mai pot patrunde in organism si in urma unor interventii stomatologice care prevad taierea gingiilor.
Bacteriile pot afecta mai usor invelisul inimii (endocard), daca suprafata captuselii este aspra. De asemenea, este mai probabil sa dezvolti endocardita daca aveti valve cardiace defecte, bolnave sau deteriorate. Cu toate acestea, endocardita apare ocazional la persoanele anterior sanatoase.
Endocardita nu este o infectie contagioasa. Daca aveti endocardita, nu trebuie sa stati departe de oameni.
Endocardita reumatismala apare din cauza unor leziuni inflamatorii produse la nivelul endocardului in urma evolutiei reumatismului articular acut.
Endocardita infectioasa reprezinta infectia endocardului, de obicei cu bacterii (streptococci si stafilococi) sau fungi. Se manifesta cu febra, sufluri cardiace, petesii, anemie, fenomene embolice si vegetatii endocardice.
Prezenta vegetatiilor poate duce la incompetenta valvulara sau obstructie, abcese miocardice sau anevrisme micotice. Diagnosticul necesita demonstrarea prezentei microorganismelor in sange si efectuarea unei ecocardiografii. Tratamentul consta in antibioterapie prelungita si uneori interventie chirurgicala.
Endocardita poate apare la orice varsta, in special la barbati. Riscul cel mai mare il prezinta cei care folosesc droguri IV si pacientii imunocompromisi.
Endocarditele infectioase pot avea o evolutie indolenta, subacuta sau acuta, fulminanta, cu potential mai mare de decompensare rapida.
Endocardita bacteriana subacuta, desi agresiva, se dezvolta insidios si progreseaza lent (saptamani sau luni). Adesea, poarta de intrare a infectiei nu este evidenta. Cel mai des, endocardita subacuta este determinata de streptococci (in special viridans, microaerofilic, anaerobic, streptococi nonenterococi de grup D, enterococi) si mai putin frecvent de stafilococul auriu, stafilococul epidermidis etc. Endocardita bacteriana subacuta se dezvolta adesea pe valve anormale, dupa bacteriemii asimptomatice cauzate de infectii periodontale, gastrointestinale sau urinare.
Endocardita bacteriana acuta apare de obicei brusc si progreseaza rapid (in cateva zile). Sursa si poarta de intrare a infectiei sunt de obicei evidente. Daca microorganismul este foarte virulent sau expunerea bacteriana este masiva, endocardita poate apare pe valve normale. Este de obicei produsa de stafilococul auriu, streptococ hemolitic de grup A, pneumococi sau gonococi.
Endocardita valvulara protetica se dezvolta la 2-3% din pacientii protezati valvular in primul an de la protezare. Este mai frecventa la pacientii protezati aortic decat mitral si afecteaza in mod egal valvele mecanice si biologice. Infectiile precoce (la mai putin de 2 luni dupa operatie) sunt cauzate in principal de contaminarea din cursul interventiei chirurgicale cu bacterii rezistente la antibiotice ( S. epidermidis, bacilli coliformi, Candida, Aspergillus). Infectiile mai tardive sunt cauzate de regula de infectia cu microorganisme mai putin virulente, adesea de streptococi.
Initial, simptomele sunt vagi – febra sub 39° C, transpiratii nocturne, fatigabilitate, scadere ponderala. Pot apare frisoane si artralgii. Simptomele si semnele de insuficienta valvulara pot fi un prim indiciu de endocardita. Initial, mai putin de 15 % din pacienti sunt febrili sau dezvolta sufluri. Examenul obiectiv poate fi normal sau poate decela paloare, febra, modificari ale unor sufluri preexistente sau aparitia unui suflu nou, tahicardie.
Embolii retinieni pot cauza leziuni retiniene hemoragice rotunde sau ovalare cu centrul mic si alb (pete Roth).
Manifestarile cutanate includ petesii (pe toracele superior, conjunctive, mucoase, extremitati distale), noduli subcutanati eritematosi durerosi, noduli in pulpa degetelor (noduli Osler), macule hemoragice pe palme si plante (leziuni Janeway), hemoragii unghiale. Aproximativ 35% din pacienti au leziuni ale sistemului nervos central, incluzand atacuri ischemice tranzitorii, accident vascular cerebral, encefalopatie toxica si, daca se produce ruptura unui anevrism micotic al SNC, abcese cerebrale si hemoragii subarahnoidiene. Embolii renali pot cauza durere lombara si, rareori, hematurie macroscopica. Embolii splenici pot determina durere in etajul abdominal superior stang. Infectia prelungita poate cauza splenomegalie.
Simptomele si semnele sunt similare cu cele ale endocarditei subacute, dar evolutia este mai rapida. Febra este aproape intotdeauna prezenta la debut, iar pacientii dezvolta uneori soc septic. Suflurile cardiace sunt prezente initial la aprox. 50 pana la 80% din bolnavi. Rareori apare meningita purulenta.
Embolii pulmonari septici pot cauza tuse, durere toracica pleuritica si uneori hemoptizie. Tipic apare un suflu de regurgitare tricuspidiana.
Medicul va dori sa afle simptomele pacientului si va verifica eventualele probleme cardiace. In plus, daca va fi necesar, va efectua o serie de proceduri sau teste medica noi, cum ar fi operatii, biopsii sau endoscopii.
Doctorul va verifica, de asemenea, daca pacientul prezinta febra, noduli, dar si alte semne, cum ar fi un murmur cardiac sau un murmur cardiac diferit daca pacientul a avut deja unul.
O serie de teste pot fi utilizate pentru a confirma endocardita. Simptomele endocarditei pot fi similare cu ale altor afectiuni, de aceea diagnosticul diferential este extrem de important. Acest lucru ar putea dura ceva timp.
Pot fi facute urmatoarele teste:
Acestea sunt necesare si utilizate pentru a verifica bacteriile sau ciupercile din sangele pacientului. In cazul in care exista, acestea sunt de obicei tratate cu cateva antibiotice pentru a afla care este cel mai bun tratament.
Prin intermediul acestui test se masoara viteza cu care celulele sanguine cad pe fundul unor eprubete pline cu lichid. Cu cat cad mai repede, cu atat probabilitatea ca o afectiune inflamatorie, cum ar fi endocardita, sa existe, este foarte mare. Majoritatea pacientilor cu endocardita prezinta VSH ridicat. Sangele ajunge pe fundul lichidului mai repede decat in mod normal.
Cu ajutorul undelor sonore sunt reproduse imagini ale anumitor zone ale inimii, cum ar fi muschiul, valvele si camerele. Acest test arata o imagine mai detaliata a structurii si functiei inimii. O ecocardiograma poate dezvalui si grupuri de bacterii si celule, cunoscute sub denumirea de vegetatii, si tesut cardiac infectat sau deteriorat.
O scanare CT poate ajuta la identificarea abceselor din inima.
Antibioticele reprezinta principalul tratament, insa uneori este necesara interventia chirurgicala.
Majoritatea pacientilor cu endocardita vor primi un tratament cu antibiotice. Acestea vor fi administrate intravenos, prin branula, de aceea pacientul va trebui sa ramana in spital pe durata tratamentului. Eficacitatea medicatiei va fi verificata periodic prin intermediul analizelor de sange.
Pacientii pot fi externati in momentul in care temperatura corporala revine la normal si simptomele se amelioreaza. Cu toate acestea, majoritatea vor continua sa ia antibiotice acasa.
Pacientul trebuie sa tina legatura cu medicul pentru a se asigura ca tratamentul este eficient si ca efectele secundare nu impiedica recuperarea.
Cele mai utilizate antibiotice sunt penicilina si gentamicina. Pacientilor care sunt alergici la penicilina li se poate administra vancomicina. Tratamentul cu antibiotice dureaza in mod normal intre 2 si 6 saptamani, in functie de gravitatea infectiei, printre altele.
Medicul poate recomanda interventia chirurgicala, in cazul in care endocardita a afectat inima.
Operatia este recomandata daca:
Operatia poate repara un defect cardiac sau valvele cardiace bolnave, pe care le poate inlocui cu unele artificiale.
Complicatiile pot aparea daca endocardita nu este tratata sau daca tratamentul este intarziat.
Riscul de insuficienta cardiaca poate creste daca nu sunt reparate valvele deteriorate. Daca ritmurile cardiace sunt afectate, pot aparea aritmii sau batai neregulate ale inimii.
Infectia se poate raspandi si catre alte organe, cum ar fi rinichii, plamanii si creierul. Daca vegetatiile se rup, pot calatori prin sange catre alte zone ale corpului si pot provoca infectii si abcese.
Daca vegetatiile ajung la creier si se cantoneaza acolo, pacientul poate suferi un accident vascular cerebral sau orbire.
Puteti ajuta la prevenirea endocarditei in mai multe moduri.
Este important sa fiti atenti la urmatoarele sfaturi pentru a incerca prevenirea endocarditei:
Referinte:
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…