Electromiografia este o procedura medicala utilizata pentru a masura activitatea electrica in fibrele musculare ca urmare a stimularii nervilor. Iata ce indicatii are si ce presupune aceasta procedura.

Cuprins:

1. Ce este electromiografia?
2. Afectiuni diagnosticare prin EMG
3. Riscuri si contraindicatii
4. Cum te pregatesti pentru electromiografie
5. Etapele procedurii
6. Interpretarea rezultatelor

Ce este electromiografia?

Electromiografia, numita pe scurt si EMG, implica testarea nervilor si muschilor, pentru a ajuta la diagnosticarea tulburarilor nervoase si musculare.

Medicul poate recomanda un test EMG atunci cand sunt semne si simptome precum slabiciune, furnicaturi, amorteala, durere de muschi, crampe sau alte senzatii anormale. Un mic electrod cu ac este introdus prin piele in muschi pentru a masura activitatea electrica in fibrele musculare (raspuns la stimularea nervilor). Acest test poate ajuta la identificarea cauzei simptomelor si poate chiar ajuta la determinarea duratei problemei.

EMG poate detecta daca slabiciunea sau amorteala musculara sunt din cauza unei tulburari a sistemului nervos sau a unei leziuni a unui nerv care este atasat la muschi.

Afectiuni diagnosticare prin EMG

Afectiunile diagnosticate prin EMG includ:

  • tulburari musculare progresive precum distrofia musculara si polimiozita;
  • tulburari care afecteaza conexiunile musculare si nervoase (neuromusculare), cum ar fi miastenia gravis, sindromul Lambert-Eaton si sindromul Guillain-Barré;
  • scleroza laterala amiotrofica, o boala care afecteaza celulele nervoase din creier si maduva spinarii;
  • tulburari ale nervilor periferici, care sunt cauzate de deteriorarea sistemului nervos periferic, nervilor din afara creierului si maduvei spinarii, cum ar fi neuropatia periferica si sindromul de tunel carpian;
  • tulburari ale radacinii nervoase, cum ar fi sciatica, radiculopatia si hernia de disc.

De asemenea, electromiografiile pot fi utilizate pentru a monitoriza conditii specifice, cum ar fi:

  • sindromul de tunel carpian;
  • sciatica;
  • neuropatie diabetica;
  • sindromul Lambert-Eaton;
  • miastenia gravis;
  • boala Charcot-Marie-Tooth;
  • hernie de disc;
  • paralizia Bell;
  • distrofii musculare;
  • sindromul Guillain-Barré.

Medicul poate recomanda un EMG daca aveti semne sau simptome care pot indica o tulburare nervoasa sau musculara. Astfel de simptome pot include:

  • furnicaturi;
  • amorteala;
  • slabiciune musculara;
  • dureri musculare sau crampe;
  • dureri la nivelul membrelor etc.

Riscuri si contraindicatii

Este posibil sa simtiti un anumit disconfort atunci cand electrozii acului sunt introdusi in muschi. Se poate simti ca la acupunctura. Pot aparea mici vanatai in locul insertiei acului. Introducerea electrozilor poate provoca, de asemenea, rezultate false la o biopsie musculara sau in timpul analizelor de sange in care sunt masurate enzimele musculare.

EMG poate solicita masuri de precautie speciale atunci cand este efectuata la persoanele care urmeaza terapie anticoagulanta (medicamente care subtieaza sangele, cum ar fi warfarina). Asta deoarece electrozii cu ac pot provoca sangerare in muschi.

Riscurile din urma efectuarii unei electromiografii sunt reduse. Cu toate acestea, exista un usor risc de a dezvolta o infectie sau sangerare in cazul in care s-au introdus electrozii. Daca sunt testati muschii din zona pieptului, exista un risc mic ca aerul sa poata intra in spatiul dintre peretele toracic si plamani si sa provoace pneumotorax (colaps pulmonar).

Informati personalul medical daca aveti un stimulator cardiac sau un defibrilator cardiac, deoarece puteti avea mici socuri electrice.

Cum te pregatesti pentru electromiografie

Informati medicul despre toate medicamentele si suplimentele pe care le utilizati, indiferent daca sunt pe baza de reteta, fara prescriptie sau pur si simplu vitamine sau plante medicinale. Pentru majoritatea oamenilor, postul nu este necesar inainte de acest test.

De asemenea, trebuie sa faceti un dus sau baie inainte de test, pentru a elimina excesul de ulei de pe piele, astfel incat electrozii de suprafata sa se lipeasca bine. Cel mai bine este sa nu folositi nicio lotiune, crema de protectie solara, parfum, ulei sau unguente in zona care va fi testata dupa ce ati facut dusul inainte de testare.

Medicul care efectueaza un test EMG va trebui sa stie daca aveti anumite afectiuni medicale. Informati personalul medical daca:

  • aveti un stimulator cardiac sau orice alt dispozitiv medical electric;
  • luati medicamente pentru subtierea sangelui;
  • aveti hemofilie, o tulburare de coagulare a sangelui care provoaca sangerare prelungita.

Etapele procedurii

Inainte de testare, medicul va discuta cu pacientul despre problema sa medicala si va efectua o scurta examinare. Apoi, exista doua parti ale testarii generale. Initial se face in general testarea vitezei de conducere nervoasa.  Implica testarea energiei pe care muschii si nervii o creeaza in mod natural. Medicul va fixa o serie de fire pe piele si va oferi o serie de stimulari electrice. Electromiografia, a doua parte a testului, ii permite medicului sa vada daca nervul care se extinde de la maduva spinarii la muschii individuali este deteriorat.

EMG poate dura 30 – 60 de minute. Testarea vitezei de conducere nervoasa pot dura de la 15 minute la mai mult de o ora, in functie de cati nervi sunt testati. In eventualitatea in care se fac ambele teste, toata procedura poate sa dureze 1-3 ore.

Electrozii de suprafata vor transmite periodic un mic curent electric pe care il puteti simti ca un spasm. Electrodul cu ac poate provoca disconfort usor sau durere care, de obicei, se reduce la scurt timp dupa indepartarea acului. In timpul EMG-ului, neurologul va evalua daca exista activitate electrica spontana atunci cand muschiul este in repaus – activitate care nu este prezenta in tesutul muscular sanatos – si gradul de activitate cand contractati usor muschiul. Va oferi instructiuni privind repausul si contractia musculara la momentele corespunzatoare. In functie de ce muschi si nervi examineaza neurologul, acesta va poate cere sa schimbati pozitiile in timpul examenului.

Dupa procedura

S-ar putea sa va confruntati cu vanatai temporare, minore, in zona unde electrodul cu ac a fost introdus in muschi. Aceasta vanataie ar trebui sa dispara in cateva zile. Daca persista, contactati medicul.

Interpretarea rezultatelor

Neurologul va interpreta rezultatele examenului si va pregati un raport medical. Medicul va discuta raportul la o intalnire ulterioara.

Interpretarea EMG si a testarii vitezei de conducere nervoasa nu este intotdeauna simpla si nu intotdeauna duce la un singur posibil diagnostic, dar testele pot reduce numarul posibilitatilor de diagnostic. Deoarece aceste teste nu au un rezultat negativ sau simplu, medicul va discuta rezultatele la o intalnire ulterioara.

Daca vedeti raportul medical dupa aceste teste, iata cativa termeni pe care ii puteti intalni:

  • Amplitudine – Semnalul electric este reprezentat ca o unda, iar amplitudinea este inaltimea sa.
  • Viteza de conducere (VC) – Viteza de conducere descrie viteza cu care impulsul electric se deplaseaza de-a lungul nervului.
  • Durata – Aceasta descrie latimea unei unde electrice.
  • Bloc de conducere – Este reducerea semnalului in intreaga regiune anatomica, cum ar fi incheietura mainii. Sugereaza afectarea nervilor ca in cazul sindromului de tunel carpian.
  • Reflexul F – Unda F este un fel de ecou electric in care impulsul circula pana la coloana vertebrala si apoi inapoi in jos de-a lungul aceleiasi fibre. Prin urmare, da un sentiment de conducere pe intreaga lungime a unui nerv motor.
  • Reflexul H – Unda H este echivalentul electric al unui reflex la nivelul piciorului. Un impuls circula catre maduva spinarii printr-un nerv senzorial, apoi inapoi de-a lungul unui nerv motor.

Aceste masuri ofera informatii despre componentele motorii si senzoriale ale sistemului nervos periferic. Ele sugereaza, de asemenea, daca teaca de mielina, care este stratul exterior al nervilor care ajuta impulsurile electrice sa calatoreasca mai repede, este afectata.

Rezultat normal EMG

Cand muschii sunt in repaus, in mod normal nu produc nicio activitate electrica. Cand un nerv stimuleaza un muschi sa se contracte, rezultatul este o scurta explozie de activitate electrica numita potential de actiune a unitatii motorii (MUP). In mod normal, cu cat se contracta mai mult muschiul, cu atat apare mai multa activitate electrica. Aceasta activitate arata un potential lin de actiune intr-un EMG normal.

Activitate in repaus

In bolile nervilor periferici, cum ar fi sindromul de tunel carpian si neuropatia periferica, muschii incep uneori sa aiba activitate spontana, ceea ce arata ca exista o problema cu aportul nervos al acelui muschi. Activitatea electrica de repaus poate indica, de asemenea, inflamatie sau o boala musculara. Aceasta activitate in repaus poate fi detectata de electromiografie ca fibrilatii si unde pozitive ascutite pe monitor.

Daca electromiografia prezinta orice activitate electrica intr-un muschi in repaus, atunci puteti avea:

  • o tulburare musculara;
  • tulburare care afecteaza nervii care se conecteaza la muschi;
  • inflamatie cauzata de o leziune etc.

Daca electromiografia arata o activitate electrica anormala atunci cand un muschi se contracta, atunci poate fi vorba de o hernie de disc sau o tulburare nervoasa, cum ar fi sindromul de tunel carpian. In functie de rezultate, medicul va va vorbi despre orice teste suplimentare sau tratamente care ar putea fi necesare.

Activitate anormala in timpul contractiei

Pe masura ce muschiul este contractat, fibrele nervoase semnaleaza din ce in ce mai multe unitati motorii. In bolile nervilor periferici, amplitudinea diferitelor unitati motorii este puternica, dar exista mai putine, deoarece nervul nu este in masura sa se conecteze la cat mai multe unitati. In bolile musculare, numarul de unitati motorii este normal, dar amplitudinea este mai mica.

Modelul descarcarilor electrice din muschi tinde sa fie distinctiv pentru fiecare problema potentiala, astfel ca modelul care rezulta din fiecare testare ajuta neurologul sa vada daca muschii raspund in mod corespunzator.

 

Referinte:
(1) Electromyography (EMG), link: https://www.hopkinsmedicine.org/health/treatment-tests-and-therapies/electromyography-emg
(2) Electromyograms, link: https://my.clevelandclinic.org/health/articles/4825-electromyograms
(3) Electromyography (EMG) & nerve conduction studies (NCS), link: https://mayfieldclinic.com/pe-emg.htm
(4) What is EMG and Nerve Conduction Study?, link: https://www.webmd.com/brain/emg-and-nerve-conduction-study#1
(5) Electromyography (EMG), link: https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/emg/about/pac-20393913
(6) Electromyography (EMG), link: https://www.healthline.com/health/electromyography

Malina Mancas

Absolventa a Facultatii de Bioinginerie Medicala - Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, si a unui masterat de Bioinginerie Clinica.

Articole recente

Turmeric latte – ce beneficii poate avea?

Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…

11 luni in urma

Sosul de mere – beneficii si utilizari

Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…

11 luni in urma

Dermatilomania – cauze, simptome, tratament

Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…

11 luni in urma

Steatoree – cauze, simptome, tratament

Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…

11 luni in urma

8 Mituri despre sindromul de colon iritabil

Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…

11 luni in urma

8 Solutii pentru a ameliora disconfortul dat de hemoroizi

Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…

11 luni in urma