Electroencefalografia (EEG) – indicatii si recomandari

Electroencefalografia sau EEG este o procedura medicala de diagnostic, ce ofera date privind activitatea creierului. Iata ce indicatii are, ce presupune si ce inseamna rezultatele.

Cuprins:

1. Activitatea electrica a creierului
2. Ce este electroencefalografia?
3. Cand e indicata electroencefalografia?
4. Tipuri de EEG
5. Riscuri posibile
6. Cum te pregatesti pentru un EEG?
7. Ce presupune procedura?
8. Interpretarea rezultatelor
9. Cat costa un EEG?

Activitatea electrica a creierului

Creierul este format din sute de mii de celule, asa-numitii neuroni, care sunt interconectati prin sinapse. Sinapsele propaga informatii de la un neuron la altul sau previn trecerea de informatii de la un neuron la urmatorul.

Orice activitate sinaptica genereaza un impuls electric subtil denumit potential post-sinaptic. Ori de cate ori un grup mai mic de neuroni (circa 1000 sau mai multi) se sincronizeaza, genereaza un camp electric suficient de puternic pentru a se raspandi prin tesut, os si craniu. In cele din urma, acesta poate fi masurat pe suprafata capului.

Ce este electroencefalografia?

Electroencefalografia (encefal = creier) sau EEG este metoda fiziologica de inregistrare a activitatii electrice generate de creier, folosind electrozi plasati pe suprafata scalpului. EEG masoara activitatea electrica generata de activitatea sincronizata a mii de neuroni (in tensiune) si permite analiza zonelor active ale creierului la un moment dat.

Deoarece fluctuatiile de tensiune masurate la electrozi sunt foarte mici, datele inregistrate sunt digitalizate si trimise la un amplificator. Datele amplificate pot fi apoi afisate ca o secventa de valori de tensiune.

Un EEG este un test care detecteaza anomalii ale undelor cerebrale sau ale activitatii electrice a creierului. In timpul procedurii, electrozii formati din discuri metalice mici conectati prin fire subtiri sunt lipiti pe scalp. Electrozii analizeaza impulsurile electrice din creier si trimit semnale catre un computer care inregistreaza rezultatele. Impulsurile electrice dintr-o inregistrare EEG arata ca linii ondulate cu varfuri si vai. Aceste linii le permit medicilor sa evalueze rapid daca exista modele anormale. Orice modificari pot fi un semn de convulsii sau de alte tulburari ale creierului.

Electrozii

Electroencefalografia este o masuratoare a activitatii electrice continue a creierului. Acest lucru este detectat prin discuri metalice mici numite electrozi care sunt pozitionate pe baza unor modele standardizate pe scalp. Fiecare electrod are fire care se ataseaza la un computer, desi in prezent si sistemele wireless sunt folosite din ce in ce mai mult. Electrozii detecteaza activitatea electrica produsa de creier si transmit aceste informatii unui computer, unde datele sunt procesate si salvate electronic sau imprimate.

Cand e indicata electroencefalografia?

Electroencefalografia este folosita pentru a evalua mai multe tipuri de tulburari cerebrale, inclusiv epilepsie sau leziuni cerebrale. Testul poate fi, de asemenea, utilizat pentru a diagnostica alte tulburari care influenteaza activitatea creierului, cum ar fi boala Alzheimer, anumite psihoze si o tulburare de somn numita narcolepsie. Poate determina si activitatea electrica totala a creierului (de exemplu, pentru a evalua un traumatism, intoxicatia cu medicamente sau droguri sau gradul de afectare a creierului la pacientii aflati in coma). EEG poate fi, de asemenea, utilizat pentru monitorizarea fluxului sangvin in creier in timpul procedurilor chirurgicale.

Utilizarea principala a unui EEG este de a detecta si de a investiga epilepsia, o afectiune care provoaca in special convulsii repetate. Un EEG va ajuta medicul sa identifice tipul de epilepsie, ce ar putea declansa convulsiile si cum sa le trateze cel mai bine.

Astfel, un EEG este utilizat in mod obisnuit pentru a diagnostica urmatoarele conditii:

• Convulsii – atunci cand celulele creierului (neuronii) trimit mesaje necontrolate;
• Epilepsie – atunci cand o persoana are una sau mai multe convulsii si nu dispar in timp;
• Leziuni la nivelul capului – pot include leziuni corporale sau leziuni cerebrale traumatice;
• Tumori cerebrale – tumori canceroase sau necanceroase care se formeaza in creier;
• Inflamatia creierului (encefalita) – cauza este de obicei o infectie;
• Accident vascular cerebral – un accident vascular cerebral este atunci cand aportul de sange la creier este afectat complet sau redus, provocand simptome cum ar fi probleme de mers pe jos, vorbit etc.;
• Probleme cu somnul – problemele obisnuite ale somnului includ apnee in somn, insomnie sau sindrom de picioare nelinistite.
• Stari de confuzie
• Pierderi de memorie – amnezie;
• Monitorizarea creierului in timpul operatiilor pe creier;
• Coma

Electroencefalografia NU poate fi folosita pentru a masura inteligenta.

Tipuri de EEG

EEG de rutina

O inregistrare EEG de rutina dureaza aproximativ 20-40 de minute. In timpul testului, vi se va cere sa va odihniti in liniste si sa deschideti sau sa inchideti ochii din cand in cand. In cele mai multe cazuri, vi se va cere, de asemenea, sa respirati adanc si in profunzime (numita hiperventilatie) timp de cateva minute. La sfarsitul procedurii, in apropiere se poate amplasa o lumina intermitenta pentru a vedea daca aceasta afecteaza activitatea creierului.

EEG de somn

Electroencefalografia de somn se efectueaza in timpul somnului. Poate fi folosita daca un EEG de rutina nu ofera suficiente informatii sau pentru a testa tulburarile de somn. In unele cazuri, vi se poate cere sa stati treaz noaptea inainte de test, pentru a va asigura ca puteti dormi in timp ce se face testarea.

EEG ambulatorie

Un EEG ambulatoriu este facut in cazul in care activitatea creierului este inregistrata pe parcursul zilei si a noptii pe o perioada de una sau mai multe zile. Electrozii vor fi atasati la un mic recorder portabil EEG. Se vor efectua activitati obisnuite pe parcursul zilei, in timpul inregistrarii, desi va trebui sa evitati sa udati echipamentul.

Video EEG

Un EEG video este un tip special de EEG in care sunteti filmat in timp ce este inregistrata activitatea creierului. Acest lucru poate oferi mai multe informatii despre activitatea creierului. Testul se efectueaza de obicei in cateva zile. Semnalele EEG sunt transmise fara fir la un computer. De asemenea, videoclipul este inregistrat de calculator si este monitorizat periodic de catre personalul instruit.

Riscuri posibile

Electroencefalografia a fost folosita de multi ani si este considerata o procedura sigura. Testul nu cauzeaza disconfort. Pentru majoritatea oamenilor, un EEG este perfect sigur si nu prezinta riscuri semnificative. Retineti ca electrozii utilizati pentru EEG doar capteaza sarcini electrice. Ei nu emit energie electrica si sunt inofensivi. Nu exista niciun risc de electrocutare.

In cazuri rare, un EEG poate provoca convulsii unei persoane cu epilepsie. Acest lucru are drept cauza utilizarea luminilor intermitente sau respiratiei profunde care pot fi implicate in timpul testului. Daca aveti epilepsie, exista un risc foarte mic de a avea o criza in timpul efectuarii testului, dar veti fi atent monitorizat si medicul va interveni la timp daca este cazul.

Factori care pot interfera cu rezultatele

Anumiti factori pot interfera cu citirea unui test EEG. Acestia includ:

• scaderea zaharului din sange (hipoglicemia) cauzata de post;
• miscarea corpului sau a ochilor in timpul testelor;
• surse de lumina, mai ales intermitente;
• anumite medicamente, cum ar fi sedativele;
• bauturi care contin cafeina, cum ar fi cafea, cola si ceai (in timp ce aceste bauturi pot modifica ocazional rezultatele EEG, acest lucru nu intervine aproape niciodata in mod semnificativ in interpretarea testului);
• parul uleios sau prezenta anumitor produse aplicate pe par.

Cum te pregatesti pentru un EEG?

Adresati-va medicului pentru a va spune ce trebuie sa faceti inainte de test. Mai jos este o lista cu pasi obisnuiti care pot fi indicati. Medicul va va explica procedura si puteti pune intrebari.

Recomandari:

• Spalati-va parul cu sampon, dar nu utilizati balsamul cu o noapte inainte de test. NU utilizati balsam, uleiuri, spray-uri sau gel pe par.
• Spuneti-i medicului despre toate medicamentele (pe baza de prescriptie medicala si fara prescriptie medicala) si suplimentele pe baza de plante pe care le luati.
• Intrerupeti utilizarea medicamentelor care ar putea interfera cu testul, daca medicul va recomanda acest lucru. Nu intrerupeti utilizarea medicamentelor fara a consulta mai intai medicul.
• Evitati sa consumati alimente sau bauturi care contin cofeina timp de 8 – 12 ore inainte de testare.
• Urmati instructiunile furnizate de medic despre somn cu o noapte inainte de testare. Unele teste EEG necesita sa dormiti inainte de procedura, iar altele nu. Daca se efectueaza EEG in timpul somnului, este posibil ca adultii sa nu aiba voie sa doarma mai mult de 4 – 5 ore cu o noapte inainte de test. Copiilor nu li se permite sa doarma mai mult de 5 – 7 ore cu o noapte inainte.
• Evitati postul inainte sau in ziua procedurii. Scaderea zaharului din sange poate influenta rezultatele.

Ce presupune procedura?

In general, electroencefalografia de rutina poate dura doar 20-30 de minute ca procedura in ambulatoriu sau pana la 24 de ore  – pana la cateva zile intr-un spital, astfel incat undele creierului sa poata fi masurate in timpul somnului.

In timpul testului, vi se va cere sa stati pe un pat sau un scaun confortabil, in timp ce electrozii sunt plasati pe scalp. Incercati sa evitati orice miscare, deoarece acest lucru poate influenta rezultatul testului. EEG este o procedura nedureroasa si nu veti simti nicio activitate electrica in corp.

In majoritatea cazurilor, un test EEG este o procedura de ambulatoriu efectuata intr-un cabinet medical, spital, laborator sau clinica. Cu toate acestea, daca aveti nevoie de EEG de 24 ore, este posibil sa fiti nevoit sa fiti internat in spital peste noapte. Daca aveti un EEG ambulatoriu, acesta se poate efectua acasa.

Etape

In general, o procedura EEG urmeaza acest proces:

• Vi se va cere sa va relaxati pe un  scaun inclinat sau sa va culcati pe un pat.
• Intre 16 -25 de electrozi vor fi atasati pe scalp cu o pasta speciala sau se va folosi o casca ce contine electrozii.
• Vi se va cere sa va inchideti ochii, sa va relaxati si sa fiti linistiti.
• Odata ce incepe inregistrarea, va trebui sa ramaneti nemiscat pe tot parcursul testului. Medicul va poate monitoriza printr-o fereastra dintr-o incapere adiacenta pentru a observa orice miscare care poate determina o modificare, cum ar fi inghitirea sau clipirea. Inregistrarea poate fi oprita periodic pentru a va permite sa va odihniti sau sa va repozitionati.
• Tehnicianul va poate instrui sa faceti anumite lucruri in timp ce testul este in desfasurare. Ei va pot cere sa stati linistit, sa va inchideti ochii, sa respirati profund sau sa priviti la stimuli (cum ar fi o lumina intermitenta sau o imagine).

Pentru testarea la domiciliu, veti fi incurajati sa faceti cat mai mult posibil activitatile normale, cu cateva exceptii notabile: puteti fi instruit sa nu mestecati guma sau sa sugeti bomboane, deoarece actiunea maxilarului ar putea afecta testul. De asemenea, este important sa pastrati electrozii si dispozitivul uscat, astfel incat este posibil sa nu puteti face baie sau dus.

Sfaturi dupa procedura

Va puteti relua activitatea normala dupa ce ati terminat testul. Parul poate ramane lipicios dupa procedura, necesitand spalarea. Puteti descoperi ca scalpul este rosu si iritat in locurile unde au fost plasati electrozi. Acest lucru nu persista si iritatia trece in scurt timp.

Interpretarea rezultatelor

Activitatea electrica a creierului are un anumit numar de unde pe secunda (frecvente) care sunt normale pentru niveluri diferite de vigilenta. De exemplu, undele creierului sunt mai rapide cand sunteti treaz si mai lente in anumite etape ale somnului.

Rezultatele anormale de la o electroencefalografie pot indica:

• migrene;
• sangerari (hemoragie);
• o lovitura la cap;
• leziune de tesut;
• convulsii;
• umflare (edem);
• abuz de substante;
• probleme de somn;
• tumori etc.

Undele cerebrale

Medicul va interpreta rezultatele in functie de zonele creierului responsabile de procesarea informatiilor la un moment dat. In afara de caracteristicile regionale ale locului in care are loc activitatea electrica, se pot analiza si frecventele care conduc in principal activitatea in desfasurare. Ori de cate ori creierul este intr-o anumita stare, modelele de frecventa se schimba dupa forma undelor:

• Delta (1 – 4 Hz) – undele delta sunt examinate pentru a evalua profunzimea somnului. Cu cat ritmul acestor unde este mai puternic, cu atat somnul e mai profund.
• Theta (4 – 7 Hz) – theta sunt unde asociate cu o gama larga de procesari cognitive.
• Alpha (7 – 12 Hz) – cand inchidem ochii si ajungem  intr-o stare relaxata, treaza, acestea se intensifica; undele alpha coordoneaza procesarea, atentia si concentrarea multi-senzoriala.
• âBeta (12 – 30 Hz) – in regiunile motorii, frecventele beta devin mai puternice pe masura ce planificam sau executam miscarile oricarei parti a corpului.
• Gama (> 30 Hz, de obicei 40 Hz) – unii cercetatori sustin ca undele gama reflecta focalizarea atenta si serveste ca frecventa purtatoare pentru a facilita schimbul de date intre regiunile creierului.

Cat costa un EEG?

Preturile difera in functie de tipul de EEG. De exemplu, pretul pentru un EEG este de aproximativ 100 RON pentru un EEG de veghe standard. Poate fi de aproximativ 100-200 RON pentru EEG de somn (o ora), de 200-300 RON pentru EEG video in functie de durata – 2 ore si pana la 800 RON pentru 8 ore. Preturile cresc la aproximativ 2200 RON pentru 12 ore si chiar peste 4000 RON pentru monitorizare EEG 24-48 ore. Pentru video EEG cu localizarea sursei (mapping) pretul este de 2000-3000 RON.

Pentru EEG nocturn preturile sunt de aproxmativ 1000 RON pentru 8-12 ore.

Referinte:
(1) Electroencephalogram EEG, link: https://www.nhs.uk/conditions/electroencephalogram
(2) EEG, link: https://medlineplus.gov/ency/article/003931.htm
(3) Electroencephalography, link: http://www.bem.fi/book/13/13.htm
(4) EEH (electroencephalogram), link: https://www.healthline.com/health/eeg
(5) Electroencephalography, link: https://www.aesnet.org/sites/default/files/file_attach/elec-16-01-01.pdf
(6)Electroencephalography, link: http://www.surgeryencyclopedia.com/Ce-Fi/Electroencephalography.html