Edemul pulmonar este o afectiune in care plamanii se umplu cu lichid. Aflati din materialul urmator care sunt cauzele, simptomele si tratamentul pentru edem pulmonar.
Edemul pulmonar se produce atunci cand presiunea crescuta la nivelul capilarelor si venelor pulmonare forteaza lichidul sa patrunda in alveole. Drept urmare, plamanii se umplu cu lichid, fiind dificil pentru ei sa aprovizioneze corpul cu oxigen si sa elimine dioxidul de carbon. Aceasta este o situatie de urgenta care necesita ingrijiri medicale imediate.
Edemul pulmonar este produs de obicei de probele cardiace precum un infarct extensiv sau o boala valvulara. Rareori, poate fi produs de o cauza non-cardiaca precum expunerea la altitudine sau o criza hipertensiva. Edemul poate aparea si daca parenchimul pulmonar a fost lezat sau vasele de sange pulmonare (edem pulmonar non-cardiogen) au fost afectate.
Principalele semne de urgenta ale unui edem pulmonar sunt: dispnee (sufocare), agitatie, anxietate, eliminarea de sputa rozacee, spumoasa, transpiratii, paloare.
Dispneea severa este simptomul principal al edemului pulmonar acut. Pacientul se simte ca si cum s-ar sufoca sau s-ar ineca. Aceasta senzatie de sufocare este adeseori insotita de anxietate si neliniste.
Alte semne si simptome includ transpiratii, paloare si tuse insotite de sputa spumoasa, rozacee. La unii pacienti lichidul pulmonar determina aparitia expirului prelungit (a astmului cardiac).
Radiografia toracica evidentiaza accentuarea desenului vascular pulmonar. Razele X nu traverseaza lichidul asa usor cum traverseaza aerul asa ca lichidul care a extravazat in plamani este vizibil pe radiografia toracica.
Se administreaza uzual un diuretic pentru a favoriza resorbtia lichidului din plaman. Sulfatul de morfina pare de asemenea sa scada simptomele de congestie pulmonara. Daca edemul pulmonar este cauzat de reducerea fortei de pompare a inimii, pot fi administrate intravenos medicamente care cresc contractilitatea cardiaca. La pacientul hipertensiv, medicul poate prescrie un vasodilatator intravenos, care determina relaxarea peretelui vascular si reduce astfel presiunea sangvina.
Plamanii contin numerosi saci mici si elastici, plini cu aer, numiti alveole. Cu fiecare respiratie, acesti saci pulmonari preiau oxigen si elibereaza dioxid de carbon. In mod normal, schimbul de gaze are loc fara probleme.
Dar, in anumite circumstante, aceste alveole se umplu cu lichid in loc de aer, impiedicand absorbtia oxigenului in fluxul sanguin. Acumularea de lichid in plamani poate fi cauzata de anumite conditii, dar majoritatea au legatura cu inima (edem pulmonar cardiogen).
Edemul pulmonar cardiogen este un tip de edem pulmonar cauzat de presiuni crescute in inima.
Aceasta afectiune apare de obicei atunci cand ventriculul stang bolnav sau suprasolicitat nu este capabil sa pompeze suficient din sangele pe care il primeste de la plamani (insuficienta cardiaca congestiva). Ca urmare, presiunea creste in interiorul atriului stang si apoi in vene si capilarele din plamani, determinand impingerea lichidului prin peretii capilari in saculetii de aer.
Afectiunile medicale care pot provoca slabirea ventriculului stang si, in cele din urma, insuficienta acestuia, sunt:
Edemul pulmonar care nu este cauzat de presiunea crescuta din inima poarta denumirea de edem pulmonar necardiogen.
In cazul acestei forme a bolii, lichidul se poate scurge din capilarele sacilor pulmonari, deoarece capilarele in sine devin mai permeabile. Edemul pulmonar necardiogen poate fi provocat de anumite afectiuni si situatii, cum ar fi:
Simptomele si semnele edemului pulmonar acut traduc transferul de lichide din compartimentul intravascular in interstitiu si ulterior in alveole. Intrucat edemul pulmonar acut poate fi atat de cauza cardiaca, cat si noncardiaca, trebuie cunoscuta cauza care determina aparitia acestuia. Adeseori, pacientii care fac edem pulmonar acut au patologie complexa, cardiaca si noncardiaca.
Edemul pulmonar poate fi modalitatea de debut a unei anumite patologii sau poate aparea pe parcursul evolutiei unei boli.
Pacientii prezinta dispnee, tahipnee, ortopnee, tahicardie, hipertensiune arteriala, senzatie de constrictie toracica, extremitati reci, cianotice, tuse cu expectoratie de culoare roz, folosirea musculaturii respiratorii accesorii, raluri umede cu sau fara wheezing. La debutul edemului pulmonar, cand edemul este numai in interstitiu, pacientii pot prezenta numai tahidispnee si tuse seaca. Este nevoie ca fluidul pulmonar sa creasca de peste 3 ori valorile normale pentru a aparea ralurile umede. Pe de alta parte, se pot intalni situatii dramatice. Cand acumularea de fluid este foarte mare si rapida, pacientii prezinta dispnee intensa, cianoza si elimina o cantitate mare de sputa rozata.
Edemul pulmonar este o situatie amenintatoare de viata, care necesita spitalizare imediata si tratament de urgenta. Tratamentul tipic consta in suplimentarea aportului de oxigen. Daca respiratia este foarte dificila, poate fi necesara intubatia traheala si asigurarea ventilatiei mecanice temporare.
Lasat netratat, edemul pulmonar acut poate fi mortal. In unele cazuri, poate fi fatal chiar daca pacientul primeste tratament imediat.
In primul rand, pacientul va fi supus unui examen fizic. Medicul va folosi un stetoscop pentru a asculta plamanii pentru a detecta eventualele sunete specifice si respiratia rapida, iar inima pentru ritmurile anormale.
Analizele de sange vor fi efectuate, in principal, pentru a determina nivelurile de oxigen din sange. De asemenea, doctorul va solicita efectuarea unor alte analize de sange pentru a verifica:
Starea inimii poate fi determinata si prin efectuarea unor teste cum ar fi ecografia la inima, ecocardiograma si electrocardiograma (EKG).
O radiografie toracica poate fi utilizata pentru a vedea daca exista lichid in sau in jurul plamanilor si pentru a verifica dimensiunea inimii. De asemenea, poate fi solicitata o scanare CT a toracelui.
Edemul pulmonar este una din cele mai frecvente urgente medicale majore. Interventia terapeutica trebuie facuta de urgenta, imediat ce diagnosticul de edem pulmonar este suspectat.
Edemul pulmonar acut este o urgenta majora, dinamica, si de aceea tratamentul trebuie initiat cat mai rapid, iar pacientul trebuie monitorizat. Principalele masuri terapeutice in caz de edem pulmonar acut sunt:
Se administreaza morfina pentru a reduce anxietatea, a scadea tonusul simpatic si a produce venodilatatie, care scade presarcina. Morfina nu trebuie administrata pacientilor cu alterari senzoriale sau cu deprimare respiratorie, deoarece poate produce stop respirator. In cazul producerii acestuia, trebuie sa se administreze naloxona (0.8 pana la 2 mg IV in bolus, doza care poate fi repetata pana la un maximum de 15 mg)
Furosemidul (40-60 mg IV bolus) se administreaza deoarece produce venodilatatie instanta si apoi diureza, mobilizand fluidul din plamani in circulatie, fiind apoi excretat prin urina si scazand intoarcerea venoasa.
Nitroglicerina se poate administra ca tablete sublinguale sau in perfuzie IV (0,4 mg) deoarece reduce edemul pulmonar prin venodilatatie. Dilata de asemenea coronarele epicardice, ameliorand ischemia, care poate fi cauza subiacenta a edemului pulmonar. Nitroglicerina poate fi repetata de 2 ori la interval de 5 minute, daca nu se produce scaderea severa a TA si oricum nu se administreaza daca TA sistolica este mai mica de 120 mm Hg.
Digoxinul (0.25 mg lent IV) poate fi administrat in caz de fibrilatie atriala cu raspuns ventricular rapid, deoarece scade alura ventriculara. Doza totala poate fi de 1-1,5 mg IV in primele 24 ore.
Beta-agonistii inhalatori sau aminofilina IV pot fi administrati pentru a trata bronhospasmul ce poate aparea ca raspuns la edemul pulmonar. Aminofilina creste fluxul plasmatic renal, excretia de sodiu, contractilitatea cardiaca si provoaca venodilatatie, scazand astfel rezistenta vasculara periferica. Totusi, ambele pot induce tahicardie si aritmii supraventriculare.
Alt mijloc de a reduce presarcina ventriculara este flebotomia, scotand aproximativ 500 ml sange.
Daca urcati sau calatoriti la altitudini mari si simtiti simptome usoare ale acestui tip de edem, coborati aproximativ 300 pana la 1.000 de metri cat mai repede posibil. Acest lucru ar trebui sa va amelioreze simptomele. De asemenea, ar trebui sa reduceti activitatea fizica si sa mentineti caldura corporala, deoarece activitatea fizica si frigul va pot inrautati starea.
Oxigenul este de obicei primul remediu oferit si de cele mai multe ori cel mai bun. Pe langa oxigen si coborarea la o altitudine mai mica, medicamentul nifedipina poate ajuta la reducerea presiunii in arterele pulmonare si la imbunatatirea starii.
Unii alpinisti iau medicamente pe baza de prescriptie medicala precum acetazolamida sau nifedipina pentru a trata sau preveni simptomele edemului pulmonar. Pentru a preveni edemul pulmonar la altitudine, medicamentele trebuie administrate cu cel putin o zi inainte de ascensiune.
Se crede ca unele plante asigura o mai buna circulatie si stimuleaza functia inimii. Cu toate ca exista unele dovezi stiintifice ca aceste ierburi pot fi de ajutor, este nevoie de mai multe cercetari pentru a determina cat de benefice sunt si cum functioneaza. Nu luati niciodata plante medicinale fara aprobarea medicului si asigurati-va ca primeste lista completa cu toate medicamentele sau suplimentele pe care le luati. Printre plantele medicinale care pot ajuta se numara:
Daca edemul pulmonar nu se vindeca, presiunea in artera pulmonara poate creste (hipertensiune pulmonara) iar, in cele din urma, ventriculul drept al inimii devine si mai slabit si poate sa apara insuficienta. Ventriculul drept are un perete mult mai subtire decat cel stang, deoarece se afla sub o presiune mai mica de pompare a sangelui in plamani. Presiunea crescuta poate afecta atriul drept, dar si alte zone diferite ale corpului, unde poate provoca:
Pentru a-si tine starea sub control, pacientii cu un risc crescut de a dezvolta edem pulmonar trebuie sa urmeze sfatul medicului.
Daca edemul este cauzat de insuficienta cardiaca congestiva, pacientii trebuie sa adopte o dieta sanatoasa, bine echilibrata si sa-si mentina o greutate corporala sanatoasa pentru a preveni alte episoade de edem pulmonar.
De asemenea, starea inimii poate fi imbunatatita cu ajutorul exercitiilor fizice, dar si prin:
Excesul de sare poate provoca retentia de apa. Acest lucru produce suprasolicitarea cordului.
Colesterolul marit poate duce la acumularea de aterom in artere, lucru care, la randul sau, creste riscul de atac de cord si accident vascular cerebral si, prin urmare, edem pulmonar.
Dupa cum este bine stiut, tutunul este asociat cu mai multe afectiuni, inclusiv boli de inima, boli pulmonare si probleme de circulatie.
Edemul pulmonar indus de altitudine poate fi redus la minimum printr-o ascensiune treptata, administrarea de medicamente inainte de inceperea calatoriei si evitarea efortului excesiv in timpul unor drumetii la altitudini mari.
Referinte:
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…