Diareea se manifesta prin cresterea brusca a numarului de scaune, cu scaderea consistentei acestora. Aflati din materialul urmator care sunt cauzele, simptomele si tratamentul in cazul diareei.
Diareea poate fi definita fie pe baza frecventei miscarilor intestinului, fie a consistentei scaunelor.
Cresterea cantitatii de apa in scaun poate influenta consistenta acestuia, ajungand sa varieze foarte mult, de la moale la apoasa. In timpul digestiei normale, alimentele sunt pastrate sub forma lichida prin secretia de cantitati mari de apa de catre stomac, intestin, pancreas si vezica biliara. Alimentele care nu sunt digerate ajung la nivelul intestinului subtire si al colonului sub forma lichida. Intestinul subtire si in special colonul absorb apa, transformand alimentele nedigerate intr-un scaun mai solid sau mai putin solid. Cantitati crescute de apa in scaun pot aparea daca:
Diareea, in general, este impartita in doua tipuri: acuta si cronica, insa pot exista mai multe feluri de diaree.
Pacientii se confrunta cu episoade de enteroviroze, cu simptome mai accentuate toamna decat cele de primavara si cu evolutie rapida si intensa.
Enterocolita infectioasa este infectia mucoasei intestinale, cauzata de cele mai multe ori de bacterii, uneori de virusuri si paraziti.
Antibioticele, in special clindamicina, ampicilina, cefalosporinele siaminoglicozidele pot cauza diaree.
O excursie intr-o tara straina nu este echivalenta neaparat cu imbolnavire digestiva, constand in disconfort gastrointestinal. Dar, daca urmeaza sa calatoriti intr-o tara in care clima, conditiile sociale sau standardele si ingrijirea medicala difera de cele de acasa – in mod particular in tarile in curs de dezvoltare – riscul de a face turista sau diareea calatorului este crescut.
Este mai frecventa vara, din cauza caldurii care produce alterarea rapida a alimentelor. Pentru prevenirea bolii este foarte importanta igiena personala (spalarea mainilor), spalarea fructelor si legumelor inainte de a le manca, evitarea alimentelor care se strica sau fermenteaza repede (alimente ce contin oua si lapte).
De obicei, diareea este rezultatul dereglarii microbiomului intestinal de catre antibiotic, ceea ce permite anumitor bacterii sa prolifereze. Aceasta poate duce la inflamarea colonului.
Diareea cauzata de antibiotice este destul de frecventa, afectand pana la 25% dintre utilizatorii de clindamicina si pana la 10% dintre cei ce folosesc ampicilina. Cea mai serioasa forma de diaree provocata de antibiotice este colita pseudomembranoasa, cauzata de o toxina secretata de un microorganism numit Clostridium difficile.
Tipic, diareea debuteaza la 4-10 zile de la debutul tratamentului cu antibiotice, iar semnele si simptomele se amelioreaza odata cu intreruperea tratamentului. Totusi, la 25% dintre pacienti, simptomele nu apar pana cand tratamentul nu a fost intrerupt.
Aceasta diaree poate avea mai multe cauze printre care:
De obicei, cauza este igiena inadecvata. Principalele surse de infectie sunt reprezentate de alimente si apa (inclusiv gheata) contaminate. Atat alimentele prelucrate termic, cat si cele neprelucrate, pot fi implicate, in functie de modul in care au fost conservate.
Mancarea si apa contaminate pot contine bacterii, virusuri sau paraziti ce provoaca diaree si crampe abdominale.
De obicei, debuteaza brusc, in timpul calatoriei sau la putin timp de la intoarcerea acasa. De obicei este blanda si simptomele descresc in 3-4 zile, putand urma apoi cateva zile in care sa nu va simtiti prea bine. Alteori, diareea poate fi mai severa. Daca este provocata de alte bacterii decat cele obisnuite, simptomele pot fi mai severe, mai prelungite si mai dificil de tratat. De obicei, este nevoie de tratament medicamentos pentru a scapa de boala.
Acest tip de diaree, care cel mai frecvent se vindeca de la sine in 3-4 zile, este de departe cea mai comuna afectare a turistilor.
Destinatia calatoriei este cel mai important factor de risc. Unele studii apreciaza ca riscul de producere a unei diarei in tarile dezvoltate, industrializate (Canada, nordul si vestul Europei, Australia, Noua Zeelanda, SUA) este de 4%. Riscul este mai ridicat, dar inferior cifrei de 10%, in sudul Europei.
Daca pierderea de lichide (diaree, varsaturi) este mare, pot aparea simptomele deshidratarii:
Greata si voma pot aparea in 10-25% din cazuri. In 1/3 din cazuri, se poate intalni febra moderata. Unii pacienti se confrunta cu deshidratarea. Boala dureaza 1-5 zile, dar 19-50% din calatori pot avea o evolutie a bolii de pana la 10 zile.
Din multitudinea de simptome pentru care mama se adreseaza medicului pediatru unele ocupa un loc prioritar si anume febra, tusea, varsaturile si diareea. Frecventa cea mai accentuata este a acestui ultim simptom si anume diareea acuta sau cronica. Diareea acuta este un proces acut si autolimitat, o malabsortie temporara apei si electrolitilor si a unor principii alimentare, determinand o evacuare fortata a continutului intestinal, prin scaune moi si lichide, cu pierderi importante de substante necesare organismului.
Diareea acuta este o afectiune pediatrica foarte comuna, dar totusi cauzeaza 2-3 milioane de decese anual pe tot globul. Frecventa ridicata a acestor imbolnaviri este explicata prin particularitatile morfofunctionale ale tubului digestiv la sugar si prin posibilitatile de contaminare si infectare a alimentatiei Mai poate fi explicata si prin incidenta crescuta a infectiilor, initial extradigestive ce pot determina ulterior o complicatie cu manifestare digestiva.
Un rol hotarator in aceste bolii il are si constitutia sugarului. Frecventa bolilor diareice este mai mare la nou-nascutul si sugarul mic pana la 3 luni, la cei nascuti din mame ce folosesc alcool, tutun, exces de medicamente. Acesti nou nascuti prezinta deseori greutate mica la nastere, au teren biologic cu risc mai ridicat si sunt supusi mai usor agresiunii factorilor declansatori ai bolii.
Diareea acuta la sugar poate fi insotita de:
Sporirea frecventei, a numarului scaunelor, modificarea consistentei acestor scaune si schimbarea aspectulului sunt semne comune ale diareei acute. Aceste scaune pot deveni apoase, mucoase, mucogrunjoase si mai rar sanguinolente (scaune cu sange). Trebuie precizat si mirosul particular al acestor scaune care pot prezenta un miros acid, putrid, fetid sau alcalin.In aceasta boala se pot intalni scaune in cantitate foarte mica dar cu emisie foarte frecventa (uneori 20-25 pe zi).
Deshidratarea poate face ca zona moale din crestetul capului acestuia (fontanela) sa devina usor concava.
Etiologia bolilor diareice acute la copil cunoaste o mare diversitate de cauze.
Acestea sunt grupate in cauze determinante care un rol insemnat il au infectiile cu diversi germeni microbieni (Shigella, Escheria Coli ), virusuri (enterovirus, echovirus) dar si de paraziti intestinali ca Giardia Lambia, Entamoeba Histolytica. Acesti agenti microbieni pot determina boala prin infectare directa a tractului digestiv. O alta cauza determinanta frecvent intalnita in cazul diareei este administrarea indelungata sau incorecta a antibioticelor. O importanta cauza majora a diareei acute sunt greselile alimentare atat cele referitoare la modul de preparare a alimentelor (dilutii de lapte necorespunzatoare, introducerea precoce sau tardiva a anumitor alimente, excese unilaterale in alimentatie), cat si greseli ce se refera la cantitatea alimentelor (supra sau subalimentatia). Nerespectarea masurilor de igiena a sugarului, de ingrijire corespunzatoare, caldura excesiva, intarcarea brusca sunt alte cauze ce pot declansa diareea acuta.
Principalele simptome care apar la copii, de cele mai multe ori asociate, sunt:
Aceste semne sunt insotite de scaun moale si fetid care contine grasimi si amidon. Tanarul pacient nu are pofta de mancare si slabeste considerabil, avand totodata un abdomen slabit. Acesta prezinta denutritie, carente, astenie, dureri abdominale. Boala evolueaza cu anumite crize insotite de infectii respiratorii, care mai apoi dispar treptat.
Nu se cunoaste exact care este cauza. Se considera ca la originea bolii sta o intoleranta la un element al glutenului: gliadina (proteine). Aceasta intoleranta duce la atrofia vilozitatilor intestinale (intestinul subtire) si, in consecinta, la o asimilare necorespunzatoare a elementelor nutritive indispensabile cresterii. Cel mai adesea, aceasta afectiune intestinala ii afecteaza pe copiii de varsta mai mica.
Alaptarea (hranirea copilului la sanul mamei) este foarte importanta. Daca, din pacate, copilasul nu mai beneficiaza de alaptare, se recomanda lapte-formula cu lactoza putina sau fara lactoza.
Alte lactate admise sunt branza de vaci, casul dulce, telemeaua bine desarata, iaurtul cu zerul scurs. Dupa 5-6 luni, cand incepe diversificarea alimentatiei, se vor oferi legume nelaxative fierte (morcov, albitura, dovlecel) sub forma de piure la care se adauga putin ulei de masline. Fructele se vor limita la mar copt in cuptor sau ras si calit pe flacara mica, fara adaos de zahar sau ulei. Dupa 10-11 luni sunt bune si bananele, afinele, macesele (fara sambure), coarnele. Hranitoare si nelaxative mai sunt:
Acestea contin “microorganisme antidiareice”. Se administreaza cu putina apa sau cu alimente, cate o doza in fiecare zi, pana cand copilul are scaun normal timp de cel putin doua zile.
Exemple:
Pe langa efectuarea unui examen fizic si verificarea medicamentelor, medicul poate sa comande si alte teste pentru a determina cauza diareei. Printre acestea se numara:
Ambele proceduri implica utilizarea unui tub subtire, luminat, cu o lentila la capat, pentru a privi in interiorul colonului.
In cazul diareei produse de antibiotice se va intrerupe tratamentul antibiotic care a provocat afectiunea. Metronidazol si vancomicina pot fi utilizate daca este cazul. Alt medicment utilizat este colestiramina care se leaza de toxina produsa de Clostridium difficile si favorizeaza eleiminarea acesteia.
Aceste doua remedii homeopate au fost totdeauna insotite de combinatiile de preparate gemoterapice si de dieta alimentara de crutare (fierturi din fructe si legume, paine prajita), fara proteine animale.
Rezistenta scazuta a populatiei la actiunea virusurilor cu tropism intestinal arata inca odata, daca mai era nevoie, efectul dezastruos pe care il are alimentatia moderna, tip fast-food, asupra tractului digestiv uman.
Revenirea la o dieta naturala, cu preparate proaspete, ecologice si apropiate de natura este solutia pentru buna functionare a organismului.
Diareea poate determina deshidratare, care poate pune viata in pericol daca nu este tratata. Deshidratarea este deosebit de periculoasa la copii, adulti mai in varsta si la cei cu sistem imunitar slabit.
Daca aveti semne de deshidratare grava, solicitati ajutor medical.
Alimente cu risc scazut, considerate sigure:
Mancarea gatita este, in general, lipsita de risc, exceptand cea gatita si reincalzita, care poate prezenta risc de toxiinfectie stafilococica, din cauza toxinei termostabile; alimentele sunt, de regula, sigure, daca temperatura de prelucrare a atins cel putin 160°F / 100°C.
Referinte:
https://www.medicinenet.com/diarrhea/article.htm#how_is_the_cause_of_diarrhea_diagnosed
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/diarrhea/symptoms-causes/syc-20352241
https://www.webmd.com/digestive-disorders/digestive-diseases-diarrhea
https://www.verywellhealth.com/how-to-make-diarrhea-go-away-1324506
https://www.verywellhealth.com/causes-of-diarrhea-sudden-or-chronic-1324505
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…