Boala Meniere este o afectiune care provoaca vertij, tinitus si surditate progresiva. Aflati care sunt cauzele acestui sindrom vertiginos, cum se manifesta si care sunt tratamentele pentru boala Meniere.
Boala Meniere este o tulburare care afecteaza urechea interna. Urechea interna este responsabila de auz si de echilibru. Aceasta afectiune provoaca vertij, simptom caracterizat printr-o senzatie de invartire. De asemenea, produce probleme de auz si un zgomot in ureche. Sindromul Meniere (sau sindrom vertiginos) afecteaza de obicei doar o ureche si apare, cel mai probabil, la persoanele de 40 si 50 de ani.
Boala Meniere este cronica, dar tratamentele si adoptarea unui nou stil de viata pot ajuta la ameliorarea simptomelor. Multi oameni diagnosticati cu boala Meniere vor trece in remisie in cativa ani dupa diagnostic.
Boala Meniere poate aparea din cauza unei anomalii in structura urechii interne sau a nivelurilor de lichid din ea. Cu toate acestea, motivul exact pentru care se produc aceste schimbari nu este clar.
Urechea interna contine un grup de canale conectate si cavitati numite labirint. Partea exterioara a urechii interne adaposteste labirintul osos. In interior, exista o structura de membrana moale, care este o versiune mai mica a labirintului si care are o forma similara.
Labirintul membranos contine un fluid numit endolimfa. De asemenea, are senzori asemanatori firelor de par care raspund la miscarea lichidului si care trimit mesaje catre creier prin impulsuri nervoase.
Partile componente ale urechii interne joaca anumite roluri in diferitele tipuri de perceptie senzoriala, cum ar fi:
Pentru ca toti senzorii din urechea interna sa functioneze bine, presiunea, volumul si compozitia chimica a fluidului trebuie sa fie ideale.
Anumite caracteristici ale bolii lui Meniere schimba proprietatile lichidului din urechea interna, declansand efectele dezorientante ale bolii.
Simptomele acestei afectiuni pot fi provocate de stres si anumite tulburari emotionale, cum ar fi statul pentru prea mult timp la birou, conditii de sanatate subiacente si oboseala.
Sarea este un alt declansator al bolii.
Simptomele bolii Meniere variaza de la o persoana la alta. Pot aparea brusc, iar frecventa si durata lor pot fi diferite.
De multe ori, medicii descriu simptomele care apar brusc drept atacuri. Atacurile variaza in durata, insa de obicei dureaza intre 20 de minute si 24 de ore.
Cele mai frecvente simptome care apar in timpul unui atac sunt:
De obicei, acesta este cel mai evident simptom al bolii Meniere. Vertijul se poate manifesta prin:
Este dificil de prezis cand va avea loc un vertij. Din acest motiv, este important sa aveti la indemana medicamente care trateaza acest simptom. Semnele vertijului pot afecta mai multe activitati, cum ar fi:
Acest zgomot persistent si perturbator din ureche poate semana cu urmatoarele sunete: tiuit, zumzet, suierat, sasait. De obicei, aceste sunete sunt percepute in perioadele de liniste sau de oboseala.
La pacientii cu boala Meniere, nivelul de pierdere a auzului poate sa fluctueze, in special in faza incipienta. De asemenea, persoana poate sa fie mai sensibila la sunetele puternice. In cele din urma, majoritatea persoanelor cu boala Meniere isi pierd auzul la un anumit nivel, pe termen lung.
Aceste simptome psihologice se pot dezvolta si din cauza bolii Meniere. Starea este imprevizibila si poate afecta capacitatea individului de a lucra, mai ales daca trebuie sa urce pe scari sau sa opereze utilaje.
Pe masura ce auzul se pierde in mod progresiv, oamenii ajung sa interactioneze social cu dificultate.
Unii pacienti nu mai pot sa sofeze, limitandu-si si mai mult independenta, perspectivele de angajare, libertatea si interactiunile cu prietenii si familia. Este esential ca persoanele care acuza stres, anxietate sau depresie sa mearga la medic.
Boala Meniere se dezvolta in doua etape. Intre aceste etape, pacientul poate sa nu aiba niciun simptom pentru o perioada lunga de timp.
In stadiile incipiente, sindromul Meniere provoaca episoade bruste si imprevizibile de vertij. In timpul acestor episoade, pacientul isi va pierde intr-o anumita masura auzul, insa si-l va recupera dupa ce vertijul dispare. In plus, poate simti o stare de disconfort, presiune si un blocaj la nivelul urechii. Tinitusul este, de asemenea, frecvent in stadiul incipient al afectiunii.
Dupa un atac de vertij cauzat de boala Meniere, pacientul se simte extrem de epuizat si simte nevoia sa doarma ore intregi.
De asemenea, oamenii pot experimenta urmatoarele semne in primele etape ale bolii:
Episoadele de vertij devin mai putin frecvente in stadiile avansate ale bolii si, in unele cazuri, nu revin niciodata. Cu toate acestea, continua problemele de echilibru, auz si vedere. Pacientii vor avea un sentiment de nesiguranta mai ales in intuneric. Tinitusul se agraveaza constant in aceasta faza. De asemenea, persoana poate cadea brusc din picioare.
Sunt necesare mai multe teste pentru a diagnostica aceasta maladie. In prima faza, medicul va pune intrebari despre simptome si va face o examinare fizica.
Medicul va pune intrebari despre urmatoarele aspecte:
Diagnosticarea bolii Meniere poate fi ingreunata si de faptul ca exista mai multe alte afectiuni care au simptome similare.
Pentru a stabili cat de mult si-a pierdut pacientul auzul, doctorul va efectua o audiograma. Un audiometru produce tonuri de zgomot si tonalitate variabile. Audiograma se efectueaza cu pacientul in pozitie sezanda caruia se fixeaza casti speciale, in care examinatorul prezinta toate sunetele pe care le aude urechea umana, la diferite intensitati, incercand sa se determine intesitatile minime pe care persoana examinata le poate percepe.
Multe persoane cu boala Meniere se confrunta cu probleme de echilibru. Pacientii isi recapata echilibrul intre episoadele de vertij.
Dupa ce sunt plasati trei electrozi in jurul fiecarui ochi, modificarile electrice antrenate prin miscarile globului ocular sunt inregistrate si reprezentate pe un grafic. Raspunsurile neobisnuite pot indica o problema a urechii interne.
Testele cu scaunul rotativ au loc de obicei intr-o camera intunecata. Medicul plaseaza electrozi in apropierea ochilor persoanei, in timp ce aceasta sta pe un scaun ghidat de computer. Scaunul se roteste usor inainte si inapoi la viteze variate. Miscarea stimuleaza sistemul de echilibru interior si provoaca nistagmus (sau miscari ale ochilor). Aceste miscari sunt inregistrate de un computer si un monitor cu o camera cu infrarosu.
Acest test masoara functia anumitor senzori din urechea interna care detecteaza acceleratia.
In timpul acestui test, individul este asigurat cu un ham de siguranta in timp ce sta descult pe o platforma speciala si incearca sa-si pastreze echilibrul in diverse conditii.
Un medic poate dori sa excluda alte boli si afectiuni posibile, cum ar fi o tumora cerebrala sau scleroza multipla (SM). Acestia pot solicita urmatoarele scanari pentru a stabili un diagnostic:
Boala Meniere este influentata de stres si anxietate. Cu toate acestea, nu se stie exact daca stresul si anxietatea provoaca simptomele bolii Meniere sau daca boala duce la stres si anxietate.
Oricum ar fi, stresul si gestionarea anxietatii pot ajuta la reducerea intensitatii simptomelor. Oamenii se pot relaxa practicand yoga, meditatie, tai-chi sau mindfulness.
Cercetarile sugereaza ca exista o legatura intre fumat si tinitus. De aceea, renuntarea la acest viciu poate ajuta la reducerea acestui simptom.
Doctorii pot recomanda diferite tipuri de medicamente pentru a combate vertijul. Printre acestea se numara:
In plus, reduceti cantitatea de lichid retinuta de corp pentru a ameliora volumul si presiunea lichidului in urechea interna. Drept urmare, se vor reduce gravitatea si frecventa simptomelor.
Doctorul poate injecta unele medicamente in urechea medie pentru a imbunatati simptomele vertijului. Aceste medicamente sunt antibioticul gentamicina si steroizii, cum ar fi dexametazona.
Operatia este propusa de medici in cazul in care celelalte tratamente nu au dat roade sau daca simptomele sunt severe. Printre tipurile de operatii se numara:
Persoanelor cu pierderi de auz li se pot implanta aparate auditive.
Schimbarea regimului alimentar poate ajuta la reducerea cantitatii de lichid din urechea interna si la usurarea simptomelor. Alimentele si substantele care trebuie limitate sau excluse din dieta sunt:
De asemenea, este important sa beti sase-opt pahare de apa pe zi, astfel incat corpul sa nu retina lichidele.
Pe langa schimbarea dietei si a stilului de viata, exista cateva variante naturale disponibile de gestionare a bolii Meniere.
Unele plante, cum ar fi radacina de ghimbir si ginkgo biloba, pot ameliora simptomele de vertij la unele persoane.
Cu toate acestea, nu exista dovezi care sa sustina utilizarea suplimentelor pe baza de plante, a acupuncturii sau a acupresurii pentru a trata aceasta afectiune. In plus, autoritatile spun ca suplimentele din plante ar putea interactiona, de asemenea, cu unele medicamente. Persoanele care doresc sa incerce aceste remedii trebuie sa se adreseze medicului inainte de a le lua.
Acest dispozitiv elibereaza mici impulsuri de presiune a aerului in urechea medie. Aceste impulsuri par sa interactioneze cu lichidul din interiorul urechii pentru a reduce ametelile.
Cea mai deranjanta caracteristica a bolii Meniere este debutul brusc al atacurilor de vertij. Din aceasta cauza, pacientul trebuie sa stea intins si, astfel, ajunge sa rateze activitati sociale, de agrement, de munca sau de familie. In plus, se recomanda ca pacientii cu boala Meniere sa renunte conducerea autovehiculelor.
Referinte:
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…