Boala Basedow-Graves este o boala autoimuna, fiind cea mai frecventa cauza de hipertiroidism. Aflati mai multe despre boala Basedow din materialul urmator.
Boala Graves Basedow este o tulburare autoimuna a sistemului endocrin, ce stimuleaza si ataca glanda tiroida, fiind cea mai frecventa cauza de hipertiroidism. Femeile de varsta mijlocie sunt cele mai predispuse la aparitia bolii. Simptomele includ oboseala, pierderea in greutate si batai rapide ale inimii. De asemenea, exoftalomia, vederea incetosata si iritarea ochilor sunt simptome frecvent intalnite.
Boala Basedow Graves este o afectiune genetica incurabila. Tratamentul include medicamente pentru inhibarea hipersecretiei tiroidiene sau interventii chirurgicale pentru indepartarea glandei tiroide.
Tiroida (sau glanda tiroida) este un organ mic situat sub laringe. Tiroida produce hormoni tiroidieni si este controlata de catre glanda pituitara, care la randul sau este controlata de o anumita zona a creierului (hipotalamus). Prin aceasta bucla de control, cantitatea de hormoni tiroidieni in sange este foarte fin ajustata. Pentru producerea de hormoni glanda tiroida are nevoie de iod din alimente. Hormonii tiroidieni stimuleaza aproape toate procesele de metabolism celular. Ei echilibreaza nivelul de zaharuri, grasimi si proteine din organism si influenteaza temperatura corporala, sistemul circulator, muschii si sistemul nervos, etc. De asemenea, la copii, hormonii tiroidieni controleaza dezvoltarea sistemului osos, a creierului si a celulelor nervoase.
In boala Graves apare o tulburare autoimuna, in care sistemul imunitar produce anticorpi impotriva propriului tesut tiroidian. Acesti anticorpi stimuleaza secretia de hormoni tiroidieni. Rezultatul este un exces de hormoni tiroidieni in sange. Putem vorbi astfel de aparitia hipertiroidismului, afectiune ce permite manifestarea unor simptome specifice la nivelul intregului organism, cum ar fi: aritmii cardiace, puls crescut, pierdere in greutate, stari de nervozitate si teama, slabiciune, intoleranta la caldura, transpiratii abundente, etc.
In timp, este posibil ca organismul sa produca anticorpii si impotriva altor organe, nu numai a glandei tiroidei. Prin urmare, boala Graves este insotita de multe ori si de la alte boli ale sistemului imunitar, cum ar fi: diabetul zaharat de tip 1, artrita cronica, anemia pernicioasa, vitiligo, etc.
Boala Graves Basedow este provocata de o disfunctie la nivelul sistemul imunitar. Un raspuns normal al sistemul imunitar este producerea de anticorpi pentru a viza un anumit virus, bacterie sau o alta substanta straina. In boala Graves – din motive care nu sunt bine cunoscute – organismul produce anticorpi la o proteina ce se gaseste in tesutul tiroidian. Functia tiroidiana este reglata de un hormon eliberat de glanda pituitara. Anticorpii asociati cu boala Graves imita actiunea hormonului hipofizar de reglementare. Prin urmare, acesti anticorpi determina astfel o hipersecretie a glandei tiroide, rezultand hipertiroidismul.
Hormoni tiroidieni afecteaza:
Impactul bolii Graves-Basedow poate fi destul de important si poate conduce la un declin in calitatea generala a vietii.
Cauza exacta a oftalmopatiei Graves-Basedow nu este cunoscuta inca. Anticorpii generati de raspunsul imunitar anormal, ce provoaca disfunctiile tiroidiene, pot actiona, de asemenea, si asupra tesuturile din jurul ochilor, declansand inflamatia si ducand la aparitia simptomatologiei specifice oftalmopatiei.
Desi oricine poate dezvolta boala Graves, exista o serie de factori care pot creste riscul de boala. Acesti includ:
Boala Graves-Basedow este o afectiune caracterizata prin triada: hipertiroidism, gusa si exoftalmie (bombarea globilor oculari). Hipertiroidismul conduce la aparitia a numeroase efecte produse de accelerarea metobolismului celular in aproape tot corpul. Simptomele frecvente sunt:
Persoana devine sensibila la caldura si prezinta transpiratii abundente in ciuda unor temperaturi exterioare normale. Pielea devine calda si umeda De asemenea, apare stimularea tensiunii arteriale si cresterea frecventei cardiace. In special la pacientii mai in varsta, hipertiroidismul poate contribui la agravarea insuficientei cardiace sau, in cazul persoanelor afectate de diabet zaharat, la cresterea nivelului glicemiei in sange.
In plus fata de simptomele de hipertiroidism, alte doua semne specifice pentru boala Graves sunt: exoftalmia (boala basedow ochi) si gusa difuza hiperfunctionala.
Anticorpii generati de sistemul imunitar impotriva glandei tiroide conduc si la inflamarea tesuturilor la nivelul globului ocular.
Aceasta inflamare impinge globul ocular spre exterior (exoftalmie sau ochi bulbucati), privirea devenind fixa. Pleoape pot fi inchise cu dificultate. Apar simptome de presiune oculara, lacrimare excesiva, fotofobie, senzatie de arsura si inrosirea ochiului afectat. Zonele inflamate pot apasa pe nervul optic provocand tulburari de vedere (vedere dubla). Modificarile oculare pot avea loc inainte sau dupa aparitia simptomelor de hipertiroidie. Gravitatea manifestarilor este independenta de cantitatea hormonilor tiroidieni din sange, existand posibilitatea aparitiei oftalmopatiei in absenta hipertiroidismului. Exoftalmia este frecvent bilaterala si foarte rar se intalneste doar la un singur ochi.
Gusa difuza hiperfunctionala. Acest simptom este cauzat de cresterea uniforma de tesut tiroidian.
Boala Graves este responsabila pentru aproximativ jumatate din afectiunile tiroidiene la populatia adulta, fiind cea mai frecventa cauza pentru hiperactivitatea glandei tiroide (hipertiroidie). Prin urmare, boala Graves afecteaza aproximativ 1 din 200 de persoane. Femeile sufera de cinci ori mai des decat barbatii, boala putand fi legata de factori hormonali. Cei mai multi pacienti diagnosticati cu boala Graves au intre 20 si 40 de ani.
Se constata o secretie exagerata de hormon tiroidian, ea fiind o boala ereditara in majoritatea cazurilor. Incidenta maxima este intre 30-50 de ani, cu o frecventa de patru ori mai crescuta la femei.
Etiologia nu este complet elucidata, se presupune ca organismul produce anticorpi pentru receptorii TSH, tireoglobulina si T3, T4. Acesti anticorpi se leaga de receptorii TSH si ii stimuleaza in mod continuu. Receptorii TSH sunt exprimati de celulele foliculare ale glandei tiroide si astfel se produc cantitati crescute de T3, T4.
Exista 3 tipuri de autoanticorpi pentru receptorii TSH:
Se suspecteaza ca trigger o infectie virala sau bacteriana, Yersinia enterocolitica fiind tinuta sub observatie mai ales din cauza asemanarii structurale cu receptorii TSH.
Diagnosticul pentru boala Graves-Basedow se bazeaza in principal pe examinarea fizica si anamneza persoanelor ce manifesta simptomatologia specifica. Pentru confirmarea diagnosticului, medicul poate solicita efectuarea unor analize de laborator si teste de imagistica.
Medicul va examina globii oculari pentru a vedea daca acestia sunt iritati sau proeminenti. De asemenea, el va palpa glanda tiroida pentru a depista o eventuala marire a acesteia. Deoarece boala Graves-Basedow creste metabolismul, medicul va verifica pulsul si tensiunea arteriala si va depista eventuale semne de tremur.
TRAb (anticorpi anti receptor TSH) este considerat testul de aur pentru autoimunitatea bolii Graves, care este diagnosticata frecvent in mod clinic.
Acestea permit stabilirea nivelurilor de hormon tiroidian (TSH), hormon hipofizar care in mod normal stimuleaza glanda tiroida, precum si nivelurile de hormoni tiroidieni. Persoanele afectate de aceasta maladie au valori mai mici decat cele normale pentru TSH si valori mai mari pentru hormonii tiroidieni. Cu ajutorul acestor analize, se poate stabili diagnosticul de hipertiroidism.
Pentru producerea hormonilor tiroidieni organismul are nevoie de iod. Un consum marit de iod radioactiv indica un nivel crescut de hormoni secretati de glanda tiroida.
Daca diagnosticul de oftalmopatie nu este clar la evaluarea clinica, medicul poate solicita un test de imagistica, cum ar fi o tomografie computerizata (CT) si un test de imagistica prin rezonanta magnetica (RMN), ce pot furniza informatii vizuale din zona afectata.
Deoarece cauza bolii Graves-Basedow nu este inca cunoscuta, ea nu poate fi tratata cauzal. Exista insa mai multe terapii pentru a combate simptomele acestei afectiuni. Obiectivele metodelor de tratament includ inhibarea producerii hormonilor tiroidieni si controlul efectelor excesului de hormoni asupra organismului.
Principalele metode de tratament: tratament medicamentos, terapia cu iod radioactiv si interventia chirurgicala de indepartare a glandei tiroide.
Boala Graves este tratata initial cu medicamente ce inhiba productia de hormoni la nivelul glandei tiroide, asa-numitele medicamente anti-tiroidiene. Deoarece hormonii tiroidieni sunt stocati in continuare, de obicei, dureaza 2-8 saptamani pentru a obtine normalizarea valorilor hormonilor din sange si disparitia simptomatologiei specifice. Acest tratament cu medicamente anti-tiroidiene necesita controale periodice la medic, pentru actualizarea permanenta a dozei de medicament necesara pentru fiecare pacient in parte. Mentinerea valorii hormonilor tiroidieni in limite normale pentru o anumita perioada de timp poate permite oprirea tratamentului. Pentru unele persoane valorile hormonilor tiroidieni se mentin normale si in absenta tratamentului cu anti-tiroidiene. La altele, tiroida reincepe sa secrete excesiv hormoni dupa o anumita perioada de timp. Medicamentele anti-tiroidieni pot fi administrate ca tratament suplimentar inainte sau dupa un tratamentul cu iod radioactiv.
Iodul radioactiv este una dintre metodele de tratare definitiva a bolii Graves. Aceasta terapie implica administrarea orala de iod radioactiv, sub forma de tablete. Deoarece tiroida necesita iod pentru a produce hormoni, prin administrarea iodului radioactiv se distrug celulele tiroidiene hiperactive. Acest lucru conduce la micsorarea glandei tiroide, iar normalizarea hormonilor tiroidieni in sange apare dupa primele luni.
Terapia cu iod radioactiv poate creste riscul de simptome noi sau agravate pentru oftalmopatia endocrina. Acest efect secundar, desi temporar, face ca tratamentul sa nu poata fi recomandat daca exista deja simptome oculare moderate sau severe. Alte reactii adverse includ sensibilitate la nivelul gatului si o crestere temporara a hormonilor tiroidieni. Barbatii pot avea o reducere temporara a nivelului de testosteron. Terapia cu iod radioactiv nu este aplicata pentru tratarea femeilor insarcinate sau cele care alapteaza. Iodul radioactiv absorbit de glanda tiroida este excretat in urina si saliva.
Un alt efect al terapiei cu iod radioactiv il constituie instalarea hipotiroidiei. Din acest motiv, este necesar un tratament ulterior pentru a furniza corpului cantitati normale de hormoni tiroidieni.
In cazul in care alte tratamente nu au fost eficiente, exista posibilitatea indepartarii chirugicale a tirodei (tiroidectomie). Riscurile acestei interventii chirurgicale includ afectarea corzilor vocale si glandelor paratiroide, glandele mici situate adiacent glandei tiroide. Glandele paratiroide produc un hormon ce controleaza nivelul de calciu din sange. Dupa indepartarea chirurgicala a tesutului tiroidian, pacientul trebuie sa urmeze un tratament cu hormoni tiroidieni sub forma de tablete, pentru a evita efectele hipotiroidismului.
L-carnitina este un supliment natural care poate ajuta la tratarea efectelor hipertiroidismului. L-carnitina este un derivat de aminoacizi care apare in mod natural in organism. Se gaseste adesea in suplimentele pentru slabit. Se gaseste si in alimente precum carnea de porc, de peste si in lactate.
Unele studii sugereaza ca seleniul poate fi utilizat pentru a trata simptomele hipertiroidismului. Seleniul este un mineral care se regaseste in mod natural in apa, sol si alimente precum nuci, peste, vita si cereale. Poate fi luat si ca supliment.
Mentinerea unei stari de sanatate fizica si mentala buna ar trebui sa fie o prioritate pentru persoanele afectate de boala Graves-Basedow. In acest sens, putem avea in vedere urmatoarele:
Pentru ca tiroida controleaza metabolismul, este posibil sa apara tendinta de a castiga in greutate dupa corectarea hipertiroidismul.
Exercitiile fizice si miscarea pot imbunatati unele simptome in timpul tratamentului si pot conduce la o stare de bine, fizica si psihica, a corpului. De asemenea, unele exercitii fizice pot avea ca efect cresterea densitatii osoase, diminuand riscul de manifestare a oaselor fragile, simptom specific bolii Graves–Basedow.
Se stie ca stresul poate declansa sau agrava boala Graves. Abordarea unor metode de relaxare permite imbunatatirea starii de spirit si controlul situatiilor cotidiene tensionate si stresante.
Desi nu se cunosc cauzele clare ale bolii Graves, genetica joaca un rol important. Deci, daca aveti un membru al familiei cu boala Graves, atunci riscurile sunt crescute. Daca aveti un risc ridicat de boala Graves, incercati sa adoptati o viata sanatoasa. Evitati fumatul. Fumatul creste riscul de boala Graves si oftalmopatie Graves.
Reduceti stresul. Meditati, faceti exercitii in mod regulat, desfasurati activitati de care va bucurati si care va calmeaza.
Referinte:
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…