Alergia alimentara si intoleranta alimentara pot fi greu de inteles si de diferentiat. Iata tot ce trebuie sa stiti despre diferentele si asemanarile dintre alergii si intolerante alimentare.
Alergia alimentara si intoleranta alimentara sunt notiuni adesea folosite in mod interschimbabil. Cu toate acestea, exista multe diferente mari intre cele doua. Ambele determina organismul sa aiba o reactie adversa la un anumit aliment. Cu toate acestea, reactiile difera ca simptome, cauze si severitate. Este important sa intelegem diferenta dintre o alergie alimentara si o intoleranta alimentara, cunoscuta si sub numele de sensibilitate alimentara.
Termenii „alergie alimentara”, „hipersensibilitate alimentara” sau „intoleranta alimentara” sunt adesea folositi in mod interschimbabil, dar ei descriu tipuri diferite de reactii la alimente.
Exista doua moduri de a clasifica reactiile adverse la alimente:
1. Reactii imunologice -Acestea sunt reactii la o proteina din alimente si implica sistemul imunitar. Acest tip de reactie, numita adesea alergie alimentara, este destul de rara. Aceste raspunsuri sunt intotdeauna raspunsuri care se repeta la anumite alimente, indiferent de volumul ingerat. De exemplu, o persoana care are o alergie la lapte va reactiona intotdeauna la ingestia de lapte, fie ca este vorba despre consumul unui pahar cu lapte sau o cantitate mica de lapte gasita intr-o prajitura. Reactia va fi intotdeauna aceeasi.
2. Reactii non-imunologice – Aceste reactii nu implica sistemul imunitar si sunt de obicei denumite intolerante alimentare, fiind foarte frecvente. Aceste reactii pot varia si pot depinde de cantitatea de aliment consumata, momentul mesei si alte mese consumate in acea zi. De exemplu, o persoana care sufera de intoleranta la lactoza poate uneori sa consume o cantitate mica de lactoza (de exemplu, cateva picatori de lapte care contine lactoza in cafea), dar va prezenta simptome in cazul in care consuma un volum mare de lactoza (de exemplu, un pahar cu lapte, smantana sau un iaurt).
Cea mai semnificativa diferenta este ca o alergie alimentara implica sistemul imunitar, in timp ce o intoleranta alimentara implica de obicei sistemul digestiv. Asta inseamna ca reactiile pentru cele doua sunt diferite atat ca simptome, cat si ca severitate.
Alergia alimentara este o afectiune care apare adesea din cauza nefunctionarii optime a sistemului imunitar. Alergiile alimentare sunt o reactie in care organismul identifica gresit un aliment ca fiind un pericol pentru organism. Alergiile sunt de obicei declansate de o proteina precum proteinele din lapte, arahide sau soia. Acest lucru determina o reactie in care sistemul imunitar face ca celulele sa elibereze un anticorp numit imunoglobulina E (IgE) ce neutralizeaza alergenul din organism. O reactie alergica alimentara poate varia de la usoara la severa si, in unele cazuri, poate pune viata in pericol. Acest tip de alergie este cunoscut sub numele de anafilaxie, care necesita asistenta medicala imediata.
Alergiile alimentare implica doua componente ale sistemului imunitar. Una este imunoglobulina E (IgE), un tip de proteina numita anticorp care circula in sange. A doua componenta este reprezentata de mastocite, ce se gasesc in toate tesuturile corpului, dar mai ales in zone precum nasul, gatul, plamanii, pielea si tractul digestiv. Prima data cand consumi un aliment la care esti alergic, anumite celule produc IgE in cantitate mare. IgE este eliberat si se ataseaza la suprafata mastocitelor. Nu va aparea o reactie. Insa, data viitoare cand mananci acel aliment, alergenul interactioneaza cu IgE si declanseaza mastocitele sa elibereze substante precum histamina. In functie de tesutul in care se afla, aceste substante chimice vor provoca diferite simptome.
Un aliment care provoaca alergie in organism este identificat ca un alergen. Desi orice aliment poate cauza o reactie alergica, cele 9 tipuri principale de alimente sau grupe de alimente care provoaca cele mai multe reactii alergice sunt: alune, nuci, soia, lapte, ou, cereale, fructe de mare, peste si susan.
Reactia este imediata (in cateva minute pana la cel mult cateva ore) si apare de fiecare data cand sistemul imunitar este expus la alimentele respective. Chiar si o cantitate mica de aliment care cauzeaza alergii poate declansa simptome precum umflarea fetei sau in jurul gurii, eruptii cutanate, varsaturi, dureri de stomac si respiratie suieratoare.
Procesul de digestie afecteaza momentul si localizarea simptomelor. Este posibil sa simtiti mancarime la nivelul gurii. Apoi este posibil sa apara simptome precum varsaturi, diaree sau dureri de burta. Alergenii alimentari din sange pot provoca o scadere a tensiunii arteriale. Pe masura ce ajung la piele, pot declansa urticarie sau eczeme. In plamani, pot provoca respiratie suieratoare. Toate acestea au loc in cateva minute pana la o ora de obicei. Testele specifice efectuate pentru alergii alimentare includ testarea cutanata, testarea IgE specifica (test de sange) si teste de provocare. Despre testarea alergologica poti citi pe larg aici.
Cand apare o reactie alergica ce va pune viata in pericol la un anumit aliment, medicul va va recomanda probabil sa evitati si unele alimente similare. De exemplu, daca reactionati la creveti, probabil ca sunteti alergic si la alte produse precum crabul sau homarul – se numeste reactivitate incrucisata. Un alt exemplu de reactivitate incrucisata este sindromul de alergie orala.
De asemenea, mai exista alergii alimentare induse de efort. Unele forme de alergie alimentara au nevoie de mai mult decat simplul consum pentru a provoca o reactie. Daca aveti alergie alimentara indusa de efort, nu veti avea o reactie decat daca sunteti activ fizic dupa ce consumati alimentul. Pe masura ce temperatura corpului creste, pot sa apara mancarimi, ameteli, urticarie sau chiar anafilaxie.
Cand se suspecteaza o alergie alimentara este important sa fie luate in considerare si alte lucruri care ar putea provoca simptome similare si ar putea fi confundate cu o alergie. Acestea includ:
Alimentele se pot contamina cu bacterii and toxine. Carnea contaminata poate imita uneori o alergie alimentara. Histamina poate atinge niveluri ridicate in branza, unele vinuri si in anumite tipuri de peste, in special ton si macrou, daca nu a fost refrigerat corespunzator.
Sulfitii sunt obtinuti in mod natural in timpul fermentatiei vinului si sunt adaugati la alte alimente pentru a preveni dezvoltarea mucegaiului. Concentratiile mari de sulfiti pot declansa o serie de simptome in caz de astm bronsic sever. De asemenea, glutamatul monosodic se gaseste este in mod natural in alimente, inclusiv rosii, branza si ciuperci. Se adauga in alte alimente pentru a intensifica aroma. Cand este consumat in cantitati mari, poate provoca inrosire, senzatie de caldura, dureri de cap, presiune la nivelul fetei, dureri in piept.
Intoleranta alimentara este cauzata de o reactie adversa la nivelul tractului digestiv atunci cand alimentele nu pot fi digerate corespunzator. Sunt mai putin severe decat alergiile si, de obicei, duc la senzatii de disconfort abdominal. Un raspuns de intoleranta alimentara implica doar sistemul gastrointestinal in general. Este un raspuns non-imunologic la un aliment si nu este intotdeauna reproductibil – adica nu apar reactii de fiecare data cand se consuma acel aliment.
Un exemplu comun de intoleranta alimentara este intoleranta la lactoza. Simptomele apar atunci cand organismului ii lipseste lactaza, o enzima necesara pentru a digera lactoza. Fara aceasta enzima, corpul nu poate digera pe deplin lactoza, ceea ce poate declansa simptome incomode.
Intoleranta apare cand organismul nu este capabil sa descompuna in mod corespunzator alimentele sau o parte din alimente. Acest lucru poate fi din cauza deficientelor de enzime, a sensibilitatii la aditivii alimentari sau reactiilor la substantele chimice care se gasesc in mod natural in alimente. Adesea, oamenii pot consuma cantitati mici din acele alimente fara a avea probleme.
Aversiunea fata de unele alimente duce la evitarea unor produse – in cazul in care persoana evita anumite alimente din motive psihologice, cum ar fi dezgustul sau dorinta de a pierde in greutate si intoleranta psihologica. Intoleranta psihologica poate provoca simptome similare intolerantei reale la alimente, dar este cauzata de emotiile asociate cu unele alimente, mai degraba decat de mancarea in sine. Simptomele de intoleranta psihologica apar in mod normal atunci cand un aliment este recunoscut si consumat in circumstante normale, dar nu apar daca alimentul este administrat intr-o forma de nerecunoscut (adica persoana nu stie ca a consumat alimentul „problema”).
Alimentele si elementele care cauzeaza cel mai frecvent intolerante includ: lactatele (intoleranta la lactoza), glutenul (intoleranta la gluten) si unele fructe si legume.
O intoleranta alimentara este o reactie gastrointestinala la anumite alimente. Nu este cauzata de modificari ale sistemului imunitar. Reactiile nu se vor manifesta imediat si pot trece ore sau chiar zile pana ca reactiile sa apara. Cea mai mare diferenta intre intoleranta alimentara si alergie este severitatea simptomelor. Simptomele intolerantei alimentare sunt in general mai putin grave, provocand de obicei disconfort in sistemul digestiv. Cu toate acestea, alergia alimentara are potentialul de a afecta mai multe sisteme ale corpului si poate provoca reactii usoare pana la foarte grave.
Simptomele intolerantei alimentare pot sa apara uneori abia dupa cateva ore sau zile si pot, de asemenea, sa dureze cateva zile. Simptomele pot include balonare, crampe, gaze, arsuri la stomac, distensie abdominala, constipatie, greata, varsaturi si diaree. Insa, nu toate semnele si simptomele se limiteaza la sistemul gastrointestinal. Alte manifestari pot include roseata sau inflamatie a pielii, prurit sau mancarimi la nivelul pielii, acnee sau cosuri, dureri de cap, schimbari de dispozitie si iritabilitate. Testele respiratorii cu hidrogen sau implementarea unei diete cu un continut scazut de FODMAP sunt folosite pentru a diagnostica intolerantele alimentare.
Alergiile pot pune viata in pericol, insa intoleranta alimentara, desi provoaca simptome adverse, nu reprezinta un pericol grav. Persoanele cu alergii nu ar trebui sa fie expuse la niciun alergen alimentar in nicio circumstanta. Insa, cei cu intolerante alimentare ar putea uneori sa tolereze cantitati mici de alimente declansatoare, in functie de caz.
Referinte:
(1) https://badgut.org/information-centre/health-nutrition/food-allergy-vs-intolerance/
(2) https://www.aaaai.org/tools-for-the-public/conditions-library/allergies/food-intolerance
(3) https://health.clevelandclinic.org/allergy-or-intolerance-how-to-tell-the-difference/
(4) https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/food-allergy/expert-answers/food-allergy/faq-20058538
(5) https://www.webmd.com/allergies/food-allergy-intolerances
Sursa foto: Pexels
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…