Vinul rosu este printre cele mai sanatoase bauturi, care aduce multe beneficii pentru sanatate. Consumul acestuia ajuta la prevenirea dementei, combate procesul de imbatranire si controleaza hipertensiunea. Afla din urmatorul articol care sunt recomandarile privind consumul de vin rosu!
5. Vinul – prieten sau dusman?
6. Recomandari privind consumul de vin rosu
Dintotdeauna vinul a fost un subiect respectat. Transformarea si efectul transformator al simplului suc de struguri reprezenta speranta omului in faptul ca viata poate fi completa. Grecii respectau vinurile nobile, iar la romani au aparut primele incercari de contrafacere a vinului. In Biblie vinul nu este o simpla bautura, ci o bautura a bucuriei: „Vinul bucura inima omului”. Apa transformata in vin, cu ocazia nuntii din Canaan, printre altele exprima faptul ca omul isi doreste o bucurie care nu dispare ca betia. Efectul tamaduitor al vinului este dovedit de faptul ca vinul de Tokaji figureaza in cartile medicale din 1800 ca un remediu.
Vinul se obtine din sucul strugurilor presati. Exista numeroase metode de fermentare si depozitare, diferitele soiuri pretinzand metode diferite. Un lucru este insa sigur: vin de calitate se poate obtine numai cu multa pricepere, atentie si grija. O cerinta de baza este cultivarea speciilor corespunzatoare, in functie de conditiile locului, perioada de taiere, legare, sapat, stropit si recoltare sa fie alese optim, iar daca mustul este deja in butoi sau rezervoare, trebuie asigurat procesul sanatos de fermentatie, pentru a asigura armonia perfecta a acizilor, zaharului, alcoolului, parfumului si gustului.
In Romania exista zone viticole deosebite: ca de exemplu, in Moldova Cotnari, Dealurile Bujorului, Odobesti, Panciu si Cotesti, in Sud, in zona Constantei celebrul Murfatlar, in zona Tarnavelor Jidvei, Tarnava, in tara Romaneasca Dealul Mare, Pietroasa,Valea Calugareasca. La fel de valoroase sunt vinurile Recas din Banat, Minis din Arad, Segarcea din Oltenia si sa nu uitam de vinurile gustoase de la Lechinta.
Vinurile rosii se obtin din struguri rosii si albastri. Vinurile rosii de calitate se obtin dupa ce boabele sunt dezciorchinate, deoarece in coada exista mult tanin care da un gust neplacut vinului. Strugurii macinati sunt lasati la fermentat in niste cazi, numai apoi sunt presati.
Recoltarea strugurilor rosii incepe la inceputul lunii septembrie si dureaza pana la inceputul lunii octombrie. Cele mai cunoscute vinuri din Romania sunt: Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Merlot, Zweigelt.
Vinul este binecunoscuta bautura alcoolica, obtinuta din fermentarea mustului de struguri albi sau rosii, cu tarie alcoolica mai mare de 8 grade.
Zaharurile din struguri, sub actiunea drojdiilor de fermentatie, se transforma in principal in alcool etilic, dioxid de carbon, glicerol, si in cantitate mica in alcool metilic, propilic, izoamilic, izobutiric, izopropilic, butanol. Pe langa acestea vinul mai contine in cantitati variabile sorbitol, vitamine (B1, B2, B6, C, B12, acid pantotenic, nicotinamida, biotina, mezoinozitol, niacina), compusi de aroma (vanilina, esteri neutri, terpene, esteri etilici), acizi organici (tartric, lactic, citramalic) acizi volatili (acetic, formic), acizi fenolici (siringic, ferulic, vanilic), flavonoli, taninuri, resveratrol (0,066 – 0,02 g/l) minerale (potasiu, calciu, magneziu, crom, siliciu, fier, cupru, zinc, mangan, cobalt, bor, fosforic, fluor, brom, iod).
Vinul nu este sursa de proteine, grasimi, glucide (cu unele exceptii: vinuri licoroase), dar furnizeaza calorii. Caloriile din vin provin din metabolizarea alcoolului (1 g alcool genereaza 7 Kcal), insa calitatea nutritionala a acestora este redusa, deoarece nu pot fi stocate eficient sub forma de molecule macroergice (ATP).
In cantitati moderate, doua pahare/zi pentru barbati (300 ml) si un pahar/zi pentru femei (150 ml), consumate numai in timpul mesei, vinul poate avea efecte benefice pentru persoanele sanatoase.
Iata care sunt principalele beneficii ale consumului de vin rosu:
Cercetatorii canadieni au descoperit ca polifenolul, o substanta antioxidanta continuta de vinul rosu, poate bloca producerea de radicali liberi, care dauneaza gingiilor. Oamenii de stiinta de la Universitatea Laval din Quebec au afirmat ca sunt destule riscuri ce insotesc consumul de vin si ca oamenii ar trebui sa fie constienti ca aceasta bautura nu este asociata cu gingiile sanatoase.
si totusi, producerea radicalilor liberi e prevenita de schimbarea compozitiei proteinelor din celulele care controleaza eliberarea acestora. Prea multi radicali pot cauza slabirea gingiilor, ducand la inflamare, sangerarea si deteriorarea graduala a tesutului.
Dr. Fatiah Chandad de la Universitatea Laval a declarat ca: „Rezultatele demonstreaza ca polifenolul din vinul rosu are mari proprietati antioxidante. Sunt increzator ca aceste componente din vinul rosu limiteaza efectul bacteriilor orale.” In jur de 80% din americani sufera de boli ale gingiilor; 15% dintre cei cu varste intre 21 si 50 de ani sufera de cele mai grave forme ale afectiunilor de gingii si, dintre oamenii peste 50 de ani, 65% sunt de asemenea grav afectati.
Robert Genco, profesor de biologie orala la scoala de Stomatologie a Universitatii de Stat din New York, a subliniat faptul ca aceste date sunt preliminare. „As spune ca, in general, aceste experimente cu antioxidanti in tuburi de test dau rezultate variabile cand sunt efectuate pe animale, apoi pe oameni.
Nu doar ca vinul a insotit omenirea in ultimele 8000- 9000 de ani, nu doar ca a facut parte integranta din viata sociala, religioasa, sacerdotala, personala dar a jucat un rol major si in cea medicala. Inca din antichitate vinul era utilizat intr-o gama larga de aplicatii in medicina: antiseptic (rani, apa, preoperator), tranchilizant, sedativ, hipnotic, anestezic, antiemetic, stimulent al apetitului, tonic, antianemic, diuretic, purgativ, antidiareic, antitermic, cataplasme, mediu de mixare.
A ajuns insa in prezent sa fie privit ca un elixir al vietii lungi (si fericite) – si nu fara motiv. In ultimii ani s-a produs un reviriment major in felul in care medicina contemporana priveste consumul de alcool, respectiv de vin. Multiplele beneficii ale acestuia sunt tot mai evidente iar revistele de specialitate cuprind tot mai multe articole relatand studii si observatii facute in legatura cu avantajele oferite de alcool in general si de vin in particular. Dar cu o mentiune fundamentala: consumul sa fie moderat! Prin moderatie se intelege 2-3 unitati de alcool/zi pentru barbati, respectiv 1-2 unitati de alcool/zi pentru femei.
Vinul natural, de calitate, este un stimulent usor al metabolismului, are efect anxiolitic (atenuand stresul), are actiune antiplachetara (fluidizand sangele), este antioxidant (in special cele cu un continut ridicat de resveratrol, scazand riscul aparitiei maladiilor cardiovasculare), reduce riscul aparitiei calculozei biliare, incetineste procesele de imbatranire, are actiune antibacteriana si antivirala in vitro. Excesul, insa, anuleaza aceste beneficii, crescand semnificativ mortalitatea prin maladii hepatice si neurodegenerative.
Conservantii din familia sulfitilor au efecte mutagene si de asemenea afecteaza ficatul, stomacul, intestinele, sistemul nervos, pe cel cardiovascular si renal. Acesti conservanti interfera cu asimilarea vitaminelor B1, B6, B12 si A, incetinind absorbtia acestora. Sulfitii antagonizeaza cu calciul, stimuland eliminarea acestuia din organism.
La persoanele sensibile provoaca alergii, voma, greata, dureri abdominale, mahmureala, ameteli, conjunctivita, migrene, hipotensiune. Pot declansa „astmul de sulfit” la persoanele sensibile, bronhospasm, bronhocostrictie, bronsita, emfizem, dificultati de respiratie, anafilaxie. Se recomanda a nu se depasi doza de 50 mg/zi de sulfiti, insa in mod frecvent aceasta se depaseste prin consumul a 300 – 400 ml vin alb, care este mai bogat in sulfiti decat vinul rosu.
Din pacate, pentru a controla procesul de fermentatie la obtinerea vinurilor si impiedicarea transformarii lui in otet, de regula se adauga conservanti periculosi din familia sulfitilor: dioxid de sulf E 220, sulfit de sodiu E 221, bisulfit de sodiu E 222, sulfit de calciu E 226, bisulfit de calciu E 227, bisulfit de potasiu E 228.
Doza zilnica admisa (DZA) pentru sulfite este de 0,7 mg/Kg corp. Consumul alimentelor cu sulfiti este interzisa suferinzilor de disfunctie renala.
Vinurile, in special cele rosii, uneori au un continut ridicat de amine biogene, cea mai frecvent intalnita fiind histamina. In unele tari europene concentratia de histamine este reglementata la cateva miligrame la 100 ml de vin. Histamina este mediator chimic implicat in mecanismele de semnalizare si raspuns celular, indeosebi al hipersensibilitatii imediate, eliberat in reactiile anafilactice de catre bazofilele polinucleare si mastocite. Are efect constrictor la nivelul musculaturii bronsice netede, provocand bronhoconstrictie, stimuleaza secretia gastrica, mediaza reactiile inflamatorii si alergice. Histamina are efect vasodilatator asupra capilarelor si arteriolelor scazand tensiunea arteriala. Actiunea bronhoconstrictoare, hipotensoare, alergica a histaminei este potentata in mod periculos de sulfitii din vinuri.
Pe langa un consum moderat de vin autentic, de buna calitate, ar fi de dorit sa consumam, pe cat posibil, vinurile fara sulfiti obtinute in sistemul ecologic (bio-vinuri).
Regula de aur este selectia constienta a vinurilor. Atunci am ales un vin bun daca acesta, impreuna cu mancarea consumata nu isi pierde din valoare. Gustul vinului nu trebuie sa fie dominat de cel al mancarii. Desertul nu poate fi mai dulce decat vinul licoros, in acest fel gustul vinului se pierde. Se vor consuma mancaruri si vinuri apropiate! La mancare acra se vor consuma vinuri seci, la mancaruri dulci, vinuri dulci. La mancaruri picante se vor consuma vinuri usoare, acide.
Exista exceptii: uneori gusturile se completeaza perfect: incercati branza de oaie. Vinul se va adapta la gustul principal al mancarii. Daca carnea este preparata cu un sos specific de smantana, gustul sosului va domina, astfel in dependenta de acesta se va alege vinul.
Aceasta bautura alcoolica atrage de la sine un risc ridicat de dependenta, dar si anumite afectiuni la ficat.
De asemenea, persoanele care sunt hipertensive nu trebuie sa consume vin rosu, deoarece creste cu mult tensiunea arteriala .
Referinte:
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…