Hemoragia subarahnoidiana reprezinta o sangerare aparuta in spatiul dintre creier si membrana inconjuratoare (spatiul subarahnoidian). Aceasta problema poate aparea din cauza unui traumatism cranian sau a unui anevrim cerebral. Supravietuirea depinde de interventia medicala prompta. Afla cum se manifesta aceasta hemoragie cerebrala si ce masuri de prim ajutor se impun.
Hemoragia subarahnoidiana (HSA) este o sangerare produsa in spatiul subarahnoidian, zona aflata intre creier si tesuturile care acopera creierul.
Spatiul subarahnoidian este spatiul in care circula lichidul cefalorahidian si este locul responsabil cu protejarea creierului de leziuni, avand rol de tampon. O hemoragie produsa in acest spatiu poate provoca paralizie, coma si chiar moarte. Aceasta problema medicala poate aparea rapid si de cele mai multe ori este rezultatul unor traumatisme produse la nivelul capului sau al unui anevrism cerebral. Cheia supravietuirii este interventia medicala imediata. Sunati la numarul de urgenta cat mai curand posibil daca aveti simptomele unei hemoragii subarahnoidiene. Apelati, de asemenea, numarul de urgenta daca o alta persoana are aceste semne.
Aceasta situatie care pune in pericol viata este rara. Potrivit specialistilor, hemoragia subarahnoidiana reprezinta intre 0,01 si 0,08 la suta dintre motivele vizitelor la camera de garda.
Creierul este inconjurat de trei membrane. Pia mater se afla cel mai in interior, in timp ce dura mater este stratul exterior. Intre aceste doua se afla membrana arahnoida. Sangerarea in membrana subarahnoida se produce in arterele aflate chiar sub membrana arahnoida si deasupra pia mater.
Lichidul cefalorahidian umple partea creierului cunoscuta sub numele de spatiul subarahnoidian. In timpul unei hemoragii subarahnoidiene, lichidul cefalorahidian din spatiul subarahnoidian se umple de sange. Hemoragiile subarahnoidiene sunt responsabile pentru aproximativ 5% dintre toate accidentele vasculare cerebrale si aproximativ unul din patru decese cauzate de sau legate de accidente vasculare cerebrale.
Exista cativa factori care pot provoca o hemoragie subarahnoidiana.
Pana la 80 la suta dintre hemoragiile subarahnoidiene apar din cauza ruperii unui anevrism cerebral.
Anevrismul apare atunci cand o parte a unui vas de sange se umfla. Acest lucru poate fi cauzat de faptul ca peretii vaselor de sange sunt slabiti. Pe masura ce tensiunea arteriala creste, vasul de sange se baloneaza (umfla) in punctul cel mai slab. Cu cat dilatatia este mai mare, cu atat riscul de a exploda este mai mare. Anevrismele asociate cu hemoragiile subarahnoidiene tind sa apara la nivelul unor artere care alimenteaza creierul cu sange. Acestea formeaza cercul lui Willis.
La unii oameni, peretii vaselor de sange sunt slabiti din cauza unei anomalii congenitale, crescand astfel riscul de anevrism. Hemoragia produsa de anevrism poate aparea la orice varsta, insa este mai frecventa la persoanele cu varste cuprinse intre 40 si 65 de ani. Fumatul, consumul de alcool in mod regulat in cantitati mari sau tensiune arteriala necontrolata sunt, de asemenea, factori de risc pentru un anevrism.
O malformatie arteriovenoasa este prezenta inca de la nastere. Oamenii de stiinta cred ca aceasta poate aparea din cauze unor probleme de sanatate ale fatului in timpul dezvoltarii intrauterine.
Malformatia arteriovenoasa reprezinta o colectie anormala, complexa si incalcita de artere si vene, care afecteaza vasele de sange din maduva spinarii, trunchiul cerebral sau creier. Simptomele apar de cele mai multe ori dupa producerea unei hemoragii cerebrale.
Hemoragia subarahnoidiana poate fi produsa si de o leziune grava la cap, cum ar fi o lovitura la nivelul capului.
Hemoragia subarahnoidiana poate aparea la orice varsta, iar unele persoane chiar se nasc cu anevrisme cerebrale care pot duce la aceasta afectiune. Potrivit specialistilor, femeile au mai multe riscuri decat barbatii sa dezvolte anevrisme cerebrale si, prin urmare, o hemoragie subarahnoidiana. Fumatul si hipertensiunea arteriala pot creste, de asemenea, riscul de a dezvolta un anevrism. Consumul de droguri, in special de metamfetamina si cocaina, creste dramatic riscul de a nu dezvolta doar un anevrism, dar de a suferi o hemoragie subarahnoidiana.
Daca aveti anevrisme, este important sa mergeti la doctor in mod regulat pentru a determina cat de mare este riscul de a suferi o sangerare – inainte de aparitia unei hemoragii subarahnoidiene.
Primul simptom al unei hemoragii subarahnoidiene este de multe ori o durere de cap brusca si grava. Oamenii descriu durerea ca fiind similara cu o lovitura in cap si cea mai grava durere de cap pe care au experimentat-o vreodata. Durerea de cap pulseaza de obicei aproape de partea din spate a capului.
Alte simptome:
Durerea de cap si gatul rigid sunt similare cu simptomele meningitei. Cu toate acestea, o hemoragie subarahnoidiana nu provoaca eruptii cutanate sau febra.
Simptomele hemoragiei subarahnodiene apar brusc si exista riscul ca persoana sa-si piarda cunostinta rapid. Cautati imediat asistenta medicala de urgenta daca prezentati oricare dintre aceste simptome combinate cu o durere de cap severa.
Pentru a diagnostica o hemoragie subarahnoidiana, medicul va recomanda:
Acest test imagistic poate dezvalui eventualele hemoragii din creier. Medicul poate injecta o substanta de contrast pentru a observa vasele de sange mai detaliat (angiograma CT).
Rezonanta magnetica poate detecta, de asemenea, o sangerare produsa in creier. Si in aceasta situatie, doctorul poate injecta substanta de contrast intr-un vas de sange pentru a vizualiza mai detaliat arterele si venele (angiograma RMN) si pentru a evidentia fluxul de sange.
In cadrul procedurii, medicul introduce un tub lung si subtire (cateter) intr-o artera din picior si il infileteaza pana la creier. De asemenea, este injectata si o substanta de contrast in vasele de sange ale creierului pentru a le face vizibile pe radiografie. Medicul recomanda de obicei angiografia cerebrala pentru a obtine imagini mai detaliate sau daca suspecteaza o hemoragie subarahnoidiana, dar cauza nu este clara sau nu apare pe alte imagini.
22 la suta dintre hemoragiile subarahnoidiene produse de anevrisme nu apar in cadrul testele imagistice initiale. Daca testele initiale nu dezvaluie nicio hemoragie, doctorul ar putea recomanda:
In timpul unei punctii lombare, medicul introduce un ac in zona lombara pentru a extrage o cantitate mica de lichid care inconjoara creierul si maduva spinarii (lichidul cefalorahidian). Specialistul verifica apoi daca exista sange in acest lichid, lucru care poate indica o hemoragie subarahnoidiana.
Testele pot fi repetate la cateva zile dupa testarea initiala.
Este esential ca medicii sa intervina rapid pentru a-i salva viata pacientului si pentru a reduce posibilitatea si amploarea leziunilor cerebrale. Sangerarea si presiunea se pot acumula in creier, ceea ce duce la coma si leziuni cerebrale suplimentare. Aceasta presiune trebuie sa fie atenuata de medicamente sau de o procedura prin care este scurs o parte din lichidul cefalorahidian. In al doilea rand, cauza sangerarii trebuie identificata si tratata, deoarece, daca nu este acordat tratamentul potrivit, o noua sangerare din acelasi anevrism poate aparea frecvent. Interventia chirurgicala este realizata pentru a clipa sau pentru a inchide anevrismul si pentru a evita o sangerare viitoare.
In cadrul unei proceduri de clipare a anevrismului, chirurgul efectueaza o craniotomie si inchide anevrismul. O craniotomie presupune deschiderea craniului pentru a expune zona afectata. Doctorul poate folosi, de asemenea, o alta tehnica numita bobina endovasculara pentru a reduce riscul de aparitie a unei sangerari ulterioare.
Daca pacientul intra in coma din cauza hemoragiei subarahnoidiene, acesta trebuie conectat la tot felul de aparate care il mentin in viata, cum ar fi ventilatia artificiala, protectia cailor respiratorii si amplasarea unui tub de drenare in creier pentru a calma presiunea.
Daca nu isi pierde cunostinta in urma unei hemoragii subarahnoidiene, pacientul va primi in continuare instructiuni stricte pentru a preveni coma dupa tratament. Odihna este esentiala pentru persoanele care se recupereaza in urma acestei afectiuni. De asemenea, doctorul ii va cere persoanei sa nu se mai incordeze si sa nu se mai aplece. Aceste actiuni pot creste presiunea asupra creierului.
Specialistul poate recomanda, de asemenea:
Cea mai periculoasa complicatie a hemoragiei subarahnoidiene este vasospasmul cerebral. Acest lucru apare atunci cand vasul de sange din apropierea unui anevrism intra in spasm, agravand o hemoragie.
Poate duce la coma si moarte daca persoana afectata nu este tratata de urgenta. Nimodipina poate ajuta la reducerea semnificativa a riscului de aparitie a acestei complicatii. Persoanele cu vasospasm au nevoie ca sangele sa fie pompat cu putere pentru a ajunge la creier. In aceasta situatie, medicii cresc tensiunea arteriala prin pomparea lichidelor in sange sau prin transfuzarea sangelui si a plasmei in organism.
Aceasta metoda este cunoscuta sub denumirea de Terapie triplu H, care vine de la hipervolemie, hemodilutie si hipertensiune. Cu toate acestea, terapia nu si-a confirmat inca eficacitatea in urma cercetarilor. Daca acest tratament nu da rezultate, chirurgul poate implanta un balon mic intr-o artera, pe care il umfla. Acest balon largeste vasul si reface alimentarea cu sange a zonei afectate.
Potrivit specialistilor americani, aproximativ 5 la suta dintre persoanele care sufera un atac cerebral se confrunta cu o convulsie in cateva saptamani. Convulsia apare de cele mai multe ori atunci cand o persoana a suferit un accident vascular cerebral in urma unei sangerari.
De asemenea, aproximativ 5% dintre persoanele cu hemoragie subarahnoidiana vor dezvolta epilepsie. Prima criza poate aparea de obicei dupa mai mult de un an de la producerea hemoragiei.
Hidrocefalia este o posibila complicatie a hemoragiei subarahnoidiene. Aceasta afectiune poate aparea atunci cand se acumuleaza prea mult lichid cefalorahidian in ventriculele creierului. Aceasta presiune poate provoca leziuni ale creierului. Pentru a trata hidrocefalia, medicii trebuie sa elimine lichidul prin plasarea unui tub sau a unui sunt in creier.
Singura modalitate prin care aceasta afectiune poate fi prevenita este descoperirea potentialelor probleme la nivelul creierului. Detectarea precoce si, in unele cazuri, tratarea la timp a unui anevrism cerebral pot preveni o hemoragie ulterioara aparuta in spatiul subarahnoidian.
O hemoragie subarahnoidiana este extrem de periculoasa, iar rezultatele pe termen lung depind de complicatiile care pot aparea. Conform unui studiu din 2015, 18% dintre persoanele care ajung la spital cu aceasta problema nu supravietuiesc.
Un studiu realizat in 2006 a aratat ca 12% dintre cazuri au fost fatale inainte ca pacientii sa ajunga la spital. De asemenea, 10% au fost fatale in 24 de ore de la internarea in spital. Aproape fiecare deces cauzat de hemoragia subarahnoidiana a aparut dupa 3 saptamani, din cauza unei resangerari, potrivit acestui studiu. Aproximativ o treime dintre supravietuitori au avut ulterior complicatii cognitive si doua treimi si-au redus calitatea vietii.
Este vital ca persoanele care au oricare dintre factorii de risc sa discute cu un medic despre modalitatile de a-si reduce riscul.
Este esential sa va controlati hipertensiunea arteriala si evitati consumul de droguri si de alcool in exces pentru a va proteja impotriva hemoragiei subarahnoidiene.
Referinte:
Afla din articolul de mai jos mai multe despre turmeric latte – ce este, cum…
Afla din articol ce este sosul de mere, ce nutrienti contine, beneficii pentru sanatate, reteta…
Afla din articolul urmator ce este dermatilomania, cum se manifesta, ce efecte poate avea, cauze…
Afla din articolul de mai jos mai multe despre steatoree – care sunt semnele si…
Numeroase persoane din intreaga lume se confrunta cu sindromul de colon iritabil. Din pacate, exista…
Te confrunti cu hemoroizi? Iata care sunt cauzele, cum se manifesta, ce implica tratamentele medicale,…